ARSLAN c. TURQUIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
ARSLAN c. TURQUIE (CtEDO, 2014)
SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 10673/12 Aziz ARSLAN împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 28 ianuarie 2014 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Stanley Naismith, grefier de secțiune, având în vedere cererea menționată anterior formulată la 26 decembrie 2011, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei, După ce a deliberat, face următoarea decizie FORMĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Aziz Arslan, este un resortisant turc născut în 1987 și care are reședința în Ankara. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul S. Calkan, avocat la Ankara. Reclamantul s-a plâns în primul rând că sancțiunea de rigoare privată a libertății de care a făcut obiectul îi fusese impusă de superiorii săi militari, nu de o instanță independentă și imparțială. La 2 iulie 2013 și 18 noiembrie 2013, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de părți. Prin aceste declarații se angajează să plătească reclamantului suma de 7 000 EUR (șapte mii EUR), iar reclamantul a renunțat la orice altă pretenție față de Turcia cu privire la faptele care au stat la originea cererii sale. Suma respectivă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și va fi scutită de orice taxă aplicabilă și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö Õ s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii. În consecință, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide în de a elimina cererea de rol în aplicarea articolului 39 din Convenție. Stanley Naismith Dragoljub Popović Premier