DEFONTAINE v. PORTUGAL

Decizia nr. 62843/10 Daniel DEFONTAINE împotriva Portugaliei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care a stat la 28 ianuarie 2014 în calitate de comitet compus din: Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători și Stanley Naismith, grefierul secțiunea având în vedere cererea depusă la 19 octombrie 2010, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Dl. Daniel Defontaine, este un național francez, născut în 1943 și locuiește în Tours (Franța). Guvernul portughez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. F. da Graça Carvalho, Procurorul General Adjunct. Guvernul francez nu a folosit dreptul lor de a interveni în temeiul articolului 36 din Convenție. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor civile la care este parte. La 22 octombrie și 5 decembrie 2013, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă reclamație împotriva Portugaliei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 8,300 EUR (opt mii trei sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate de a elimina aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Stanley Naismith Dragoljub Popović Președintele grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 62843/10

Daniel DEFONTAINE

against Portugal

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 28

January 2014 as a Committee composed of:

Dragoljub Popović,

President,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Helen Keller,

judges,

and Stanley Naismith,

Section Registrar

.

Having regard to the above application lodged on 19 October 2010,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Daniel Defontaine, is a French national, who was born in 1943 and lives in Tours (France).

The Portuguese Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs M. F. da Graça Carvalho, Deputy Attorney General. The French Government did not make use of their right to intervene under Article 36 of the Convention.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of civil proceedings to which he is a party.

On 22 October and 5 December 2013 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Portugal in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him EUR 8,300 (eight thousand three hundred euros) to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Stanley Naismith

Dragoljub Popović

Registrar

President