CASE OF MAGYAR KERESZTÉNY MENNONITA EGYHÁZ AND OTHERS v. HUNGARY

Reclamanții sunt comunități religioase și persoane fizice. Comunitățile solicitante au existat inițial și au operat în mod legal în Ungaria ca Biserici înregistrate de instanța competentă în conformitate cu Legea nr. IV din 1990 („Legea Bisericii din 1990”). 70945/11, Magyar Keresztény Mennonita Egyház este o comunitate religioasă activă din Ungaria din 1998. Dl J. Izsák-Bács este un național maghiar născut în 1959 și locuiește în Budapesta. El este ministru al Magyar Keresztény Mennonita Egyház. În cerere nr. 23611/12, Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1998. Dl P. J. Soós este un național maghiar născut în 1954 și locuiește în Budapesta.

El este ministrul Evangéliului Szolnoki Gyülekezet Egyház. Această comunitate solicitantă a fost implicată în activități sociale externalizate de municipalitatea Szolnok și a încheiat un acord cu Trezoreria de Stat cu privire la furnizarea de servicii pentru persoanele fără adăpost. În 2011 Trezoreria a anulat acest acord și a acordat subvenția relevantă numai până la 30 iunie 2011. În consecință, reclamantul a trebuit să încheie contractul corespunzător cu municipalitatea, dar a fost obligat să continue să își desfășoare serviciile sociale până în iulie 2011, inclusiv în iulie 2011, susținând astfel daune în valoare de 691.407 forints maghiari. În cererea nr. 26998/12, Budapesti Autonóm Gyülekezet (Congregația Autonomă Budapest) este o comunitate religioasa activă în Ungaria din 1998. Dl Törbicz este un național maghiar care s-a născut în 1963 și locuiește în Budapesta.

El este ministrul Budapesti Autonóm Gyülekezet. 10. În cererea nr. 41150/12, Szim Salom Egyház (Sim Shalom Biserica) este o comunitate religioasa activă în Ungaria din 2004. Dl G.G. Guba este un național maghiar care s-a născut în 1975 și locuiește în Budapesta. El este membru al Bisericii Evreilor Reforma Magyar, Szim Salom Egyház. 11. În cererea nr. 41155/12, Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház este o comunitate religioasă activă din Ungaria din 2007. Dna L.M. Bruck este un național maghiar născut în 1931 și locuiește în Budapesta. Ea este membru al Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház. 12. În cererea nr. 41463/12, Uniunea Europeană pentru Iudais Progresiv este o asociere religioasă cu sediul său social din Londra.

Ea acționează ca o organizație umbrelă pentru congregațiile evreiști progresive din Europa. Szim Salom Egyház (vezi aplicația nr. 41150/12) și Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (a se vedea aplicația nr. 41155//12) sunt membrii săi. 13. În aplicarea nr. 54977/12, Magyarországi Evangéliumi Testvérközösség este o comunitate religioasă activă în Ungaria din 1981. 14. În cerere nr. 56581/12, Magyarországi Biblia Szól Egyház este o comunitate religioasă activă în Ungaria timp de peste 20 de ani.

15. 41553/12, reclamanții (ANKH Az Örök Élet Egyháza (Ciclesia de viață eterna a ANKH), Árpád Rendjenek Jogalapja Tradícionális Egyház (Ciclesia tradițională de bază juridică a Árpáz), Dharmaling Magyarszág Buddhista Egyház (Ciclesia buddhică din Ungaria), Feny Gyerkei Magyar Esszénus Egyház („Clesia de lumină” unghereză), Mantra Magyaroszázágia Buddhista Egyháza (Mantra Biserica Buddhista din Ungaria), Sjangye Menla Gedün A Gyógytó Buddha Közözösége Egyház (Ghila Ghila Ghilaház, 2006, 2006). 16. La 30 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat Legea nr. CCVI din 2011 privind dreptul la libertatea conștiinței și religiei și statutul juridic al Bisericilor, confesiunii și comunităților religioase („Legea Bisericii 2011”).

A intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 și a fost modificată ulterior în mai multe ocazii, cel mai recent la 1 august și 1 septembrie 2013. 17. În afară de Bisericile recunoscute enumerate în Apendicele la Legea Bisericii 2011 (a se vedea punctul 22 de mai jos), toate celelalte comunități religioase înregistrate anterior ca Biserici și-au pierdut statutul de Biserici, dar și-au putut continua activitățile ca asociații. Dacă intenționează să continue ca Biserici, comunitățile religioase au fost obligate să se aplice Parlamentului pentru recunoașterea individuală ca astfel. 18. În decizia nr. 6/2013 (III.1), Curtea Constituțională a constatat că anumite dispoziții ale Legii Bisericii din 2011 sunt neconstituționale și le-a anulat cu efect retrospectiv.

Între timp, mai multe solicitări au depus cerere ca ministrul responsabil să le înregistreze ca Biserici, dar aceste cereri au fost respinse din cauza faptului că – în ciuda hotărârii Curții Constituționale – Legea Bisericii din 2011 a împiedicat înregistrările solicitate. 19. După decizia Curții Constituționale, mai mulți solicitanți au solicitat Agenției Naționale de Impoziție și Vamă care urmăresc să fie reeliberați cu numărul necesar pentru a rămâne în dreptul la 1% din impozitul pe venit pe care contribuabilii îl pot dona Bisericilor. Agenția Națională de Fiscalitate și Vamă a suspendat procedura și a invitat reclamanții să inițieze o procedură de recunoaștere în fața Parlamentului. În depunerea reclamanților, acest lucru a demonstrat mai multă ignorare pentru decizia Curții Constituționale.

20. Mai multe reclamanți au recăpătat statutul de Biserici în conformitate cu decizia Curții Constituționale.

6. The applicants are religious communities and individuals. The applicant communities originally existed and operated lawfully in Hungary as Churches registered by the competent court in conformity with Act no. IV of 1990 (“the 1990 Church Act”). 7. In application no. 70945/11, Magyar Keresztény Mennonita Egyház (Hungarian Christian Mennonite Church) is a religious community active in Hungary since 1998. Mr J. Izsák-Bács is a Hungarian national who was born in 1959 and lives in Budapest. He is a minister of Magyar Keresztény Mennonita Egyház. 8. In application no. 23611/12, Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház (Evangelical Szolnok Congregation Church) is a religious community active in Hungary since 1998. Mr P.J.

Soós is a Hungarian national who was born in 1954 and lives in Budapest. He is a minister of Evangéliumi Szolnoki Gyülekezet Egyház. This applicant community was involved in social activities outsourced by the municipality of Szolnok and had concluded an agreement with the State Treasury on the provision of services for homeless people. In 2011 the Treasury cancelled this agreement and granted the relevant subsidy only until 30 June 2011. As a consequence the applicant had to terminate the corresponding contract with the municipality, but was obliged to continue to perform its social services up to and including July 2011, thereby allegedly sustaining damage in the amount of 691,407 Hungarian forints.

9. In application no. 26998/12, Budapesti Autonóm Gyülekezet (Budapest Autonomous Congregation) is a religious community active in Hungary since 1998. Mr T. Görbicz is a Hungarian national who was born in 1963 and lives in Budapest. He is a minister of Budapesti Autonóm Gyülekezet. 10. In application no. 41150/12, Szim Salom Egyház (Sim Shalom Church) is a religious community active in Hungary since 2004. Mr G.G. Guba is a Hungarian national who was born in 1975 and lives in Budapest. He is a member of Szim Salom Egyház. 11. In application no. 41155/12, Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (Alliance of Hungarian Reformed Jewish Communities Church) is a religious community active in Hungary since 2007. Ms L.M.

Bruck is a Hungarian national who was born in 1931 and lives in Budapest. She is a member of Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház. 12. In application no. 41463/12, the European Union for Progressive Judaism is a religious association with its registered office in London. It acts as an umbrella organisation for progressive Jewish congregations in Europe. Szim Salom Egyház (see application no. 41150/12) and Magyar Reform Zsidó Hitközségek Szövetsége Egyház (see application no. 41155/12) are among its members. 13. In application no. 54977/12, Magyarországi Evangéliumi Testvérközösség (Hungarian Evangelical Fellowship) is a religious community active in Hungary since 1981. 14. In application no. 56581/12, Magyarországi Biblia Szól Egyház (“The Bible Talks” Church of Hungary) is a religious community active in Hungary for over twenty years.

15. In application no. 41553/12, the applicants (ANKH Az Örök Élet Egyháza (ANKH Church of Eternal Life), Árpád Rendjének Jogalapja Tradícionális Egyház (Traditional Church of the Legal Basis of Árpád’s Order), Dharmaling Magyarország Buddhista Egyház (Dharmaling Hungary Buddhist Church), Fény Gyermekei Magyar Esszénus Egyház (“Children of Light” Hungarian Essene Church), Mantra Magyarországi Buddhista Egyháza (Mantra Buddhist Church of Hungary), Szangye Menlai Gedün A Gyógyító Buddha Közössége Egyház (Szangye Menlai Gedun, Community of Healing Buddha Church), Univerzum Egyháza (Church of the Universe), Usui Szellemi Iskola Közösség Egyház (Usui Spiritual School Community Church), Út és Erény Közössége Egyház (Community of Way and Virtue Church)) are religious communities active in Hungary since 1999, 2008, 2005, 2001, 2007, 1992, 1998, 2008 and 2007 respectively.

16. On 30 December 2011 Parliament enacted Act no. CCVI of 2011 on the right to freedom of conscience and religion and the legal status of Churches, denominations and religious communities (“the 2011 Church Act”). It entered into force on 1 January 2012 and was subsequently amended on several occasions, most recently on 1 August and 1 September 2013. 17. Apart from the recognised Churches listed in the Appendix to the 2011 Church Act (see paragraph 22 below), all other religious communities previously registered as Churches lost their status as Churches but could continue their activities as associations. If intending to continue as Churches, religious communities were required to apply to Parliament for individual recognition as such.

18. In decision no. 6/2013 (III. 1.), the Constitutional Court found certain provisions of the 2011 Church Act to be unconstitutional and annulled them with retrospective effect. Meanwhile, several applicants filed requests to have the minister responsible register them as Churches, but these applications were refused on the ground that – despite the decision of the Constitutional Court – the 2011 Church Act precluded the registrations requested. 19. After the Constitutional Court’s decision, several applicants applied to the National Taxation and Customs Agency seeking to be reissued with the number which is necessary in order to remain entitled to the 1% of income tax which taxpayers may donate to Churches.

The National Taxation and Customs Agency suspended the procedure and invited the applicants to initiate a recognition procedure before Parliament. In the applicants’ submission, this demonstrated further disregard for the Constitutional Court’s decision. 20. Several applicants regained their status as Churches pursuant to the Constitutional Court’s decision.