CtEDO 07.10.2014 Auto

ZAGRADSKIY AND OTHERS v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
07.10.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
ZAGRADSKIY AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Primă secțiune decizia nr. 10763/06 Sergey Sergeyevich ZAGRADSKIY împotriva Rusiei și alte 18 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așeză la 7 octombrie 2014 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Erik Møse, Dmitry Dedov, judecători și Søren Prebensen, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile depuse mai sus la datele enumerate în apendice, având în vedere declarațiile prezentate de guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererile din lista cazurilor și răspunsurile reclamanților la aceste declarații, după deliberare, hotărăște după cum urmează: O listă a reclamanților și a reprezentanților acestora este prezentată în apendice. Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții s-au plâns, printre altele, cu privire la condițiile proaste ale detenției lor în centrele penitenciare ale Rusiei. Cerințele au fost comunicate guvernului Asociației Dreptului la cereri Având în vedere asemănarea principalelor chestiuni în temeiul Convenției în cazurile de mai sus, Curtea decide să se alăture cererilor și să le ia în considerare într-o singură decizie. Reclamanții au plâns că condițiile de detenție a acestora în centrele penitenciare ruse constituie tratamente inumane și degradante interzise în temeiul articolului 3 din Convenție. Prin scrisorile prezentate în date diferite, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunilor formulate de cererile și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 din convenție. Prin declarațiile de mai sus, autoritățile ruse au recunoscut că încălcările articolului 3 din Convenție și au declarat că sunt dispuse să plătească următoarele sume reclamanților ca o satisfăcătoare: 6.625 euro (EUR) către dl Zagradskiy, 8.000 EUR către dl Kislitsyn, 20.250 EUR către dl Kozlov, 4.155 EUR către dl Olnev, 4.090 EUR către dl Yegorov, 4.415 EUR către dl Usanov, 4.090 EUR către dl Bannikov, 4,350 către dl Bozhok, 3,960 EUR către dl Lednev, 3,700 EUR către dl Dosayev, 9,375 EUR către dl Tikhomirov, 4,220 EUR către dl Semenov, 5,875 EUR către dl Medvedev, 4,025 EUR către dl Chizh, 16.000 EUR către dl Barakhoyev, 8,125 EUR către dl Malygin, 4,350 EUR către dl Kapin, 16,875 EUR către dl Kuklin și 6,375 EUR către dl Stetsenko. Restul declarației în fiecare caz se citește după cum urmează: „În consecință, autoritățile invită Curtea să tranșeze acest caz din lista cazurilor, sugerând că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca „un alt motiv” care să justifice supunerea cazului din lista cazurilor din Curte, astfel cum se menționează la art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” 10. Reclamanții nu acceptă ofertele guvernului, unele dintre ele au exprimat opinia că sumele menționate în declarațiile guvernamentale sunt prea scăzute, în timp ce altele au insistat că Curtea ar trebui să examineze celelalte plângeri. 11. Curtea reiterează că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) din respectivul articol. „...pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. 12. De asemenea, acesta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. 13. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarațiile având în vedere principiile stabilite în jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003-VI; WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007, și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03). 14. Curtea constată la început că de la prima hotărâre privind condițiile de detenție inumane și degradante în centrele penitenciare ale Rusiei (a se vedea Kalashnikov c. Rusia , nr. 47095/99 , CEDO 2002 VI), a constatat încălcări similare în mai mult de o sută de cazuri împotriva Rusiei. Rezultă că plângerile prezentate în prezentele cereri se bazează pe jurisprudența clară și extinsă a Curții. 15. Referindu-se la natura admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, Curtea este convinsă că guvernul nu a contestat acuzațiile formulate de reclamanți și a recunoscut în mod explicit încălcările articolului 3 din Convenție. 16. În ceea ce privește recursul destinat reclamanților, Guvernul s-a angajat să le plătească compensații în ceea ce privește prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Chiar dacă metoda de calcul utilizată de autoritățile ruse în ceea ce privește plângerile privind condițiile de detenție nu corespundea exact orientărilor stabilite de Curte în hotărârea pilot (a se vedea Ananyev și alții c. Rusia) , nr. 42525/07 și 60800/08, § 172, 10 ianuarie 2012), ceea ce este important este că sumele propuse nu sunt irezonabile în comparație cu premiile formulate de Curte în cazuri similare (a se vedea Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, § 105, CEDO 2006 V). Guvernul s-a angajat să efectueze plata acestor sume în termen de trei luni de la decizia Curții, cu dobânzi nejustificate care trebuie plătite în caz de întârziere a soluționării. 17. Prin urmare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării acestor cauze în partea cu privire la plângerile menționate mai sus. Întrucât Comitetul de Miniștri rămâne competent să supravegheze, în conformitate cu art. 46 § 2 din Convenție, punerea în aplicare a hotărârilor privind aceleași chestiuni, Curtea este de asemenea convinsă că respectarea drepturilor omului așa cum este definită în Convenție (art. 37 § 1 în amendă În orice caz, hotărârea Curții nu aduce atingere unei decizii pe care le-ar putea lua pentru a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție, cererile la lista sa de cazuri, dacă guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 Martie 2008, Aleksentseva si 28 altele c. Rusia (dec.), nr. 750025/01 et al., 23 martie 2006). 18. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă în partea referitoare la plângerile menționate mai sus. Ceilalți reclamanți 19. De asemenea, unii solicitanți au formulat plângeri suplimentare în legătură cu diverse articole ale Convenției și cu protocolele sale. 20. Având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care este competentă să examineze acuzațiile, Curtea nu a constatat nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenția sau de Protocolele sale în acea parte a cererilor lor. 21. Rezultă că cererile din această parte trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; ia act de termenii declarațiilor guvernului contestat în temeiul articolului 3 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva Convenție; Søren Prebensen Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere nu se află la reclamant Data nașterii Loc de reședință reprezentat de 10763/06 16/02/2006 Sergey Sergheyevich ZAGRADSKIY 08/12/1982 Kharp 12346/06 16/02/2006 Valeriy Fedorovich KISLITSYN 04/01/1964 Nizhniy Tagil 20442/06 23/03/2006 Petr Andreyevich KOZLOV 04/08/1967 Voronezh 22664/06 01/04/2006 Aleksandr Stanislavovich OLNEV 14/03/1984 Tovarkovo Andrey Vladimirovich BABUSHKIN 26836/06 18/07/2006 Sergey Ivanovich YEGOROV 17/11/1963 Cheboksar 3662/07 22/11/2006 Oleg Germanovich USANOV 31/10/1965 Astrakhan 3876/07 23/03/2007 Ivan Valerievich BANNIKOV 16/09/1976 Uptar 15188/07 13/03/2007 Sergey Mikhaylovich BOZHOK 18/01/1971 Kolomna 18150/07 25/03/2007 Ivan Vladimovich LEDNEV 09/01/1983 Novosibirsk Anatoliy Ivanovich KVITKO 33181/07 26/06/2007 Yevgeniy Valerievich DOSAYEV 25/03/1974 Moscova 3410/07 13/07/2007 Sergey Mikhaylovich TIKHOMIROV 01/12/1951 Sosnoviy Bor Yevgeniy Valentinovich SHEIN 60004/11 01/09/2008 Sergey Vladimirovich SEMENOV 10/03/1977 Krasnoyarsk 63971/11 19/12/2011 Yevgeniy Aleksandrovich MEDVEDEV 30/11/1983 Astrakhan 77032/11 24/11/2011 Andrey Vyacheslavovich CHIZH 13/03/1974 St Petersburg 2118/12 14/11/2011 Sultan Davidovich BARAKHOYEV 30/08/1980 Surkhaki Lyudmila Vladimovna KONSHINA 19706/12 11/05/2012 Aleksey Boriovich MALYGIN 04/01/1966 Murmashi 20006/12 16/03/2012 Denis Sergeyevich KAPIN 08/12/1982 UKRAINE 21620/12 05/03/2012 Aleksandr Borisovich KUKLIN 09/06/1976 Kuybyshev Olga Yevgenyevna MIKHAYLOVA 35753/12 13/08/2012 Sergey Viktorovich STETSENKO 03/05/1976 Chelyabinsk

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă