LYSENKO v. RUSSIA

Cererea nr. 25433/07 Emil Ivanovich LYSENKO împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 21 octombrie 2014 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Julia Laffranque, Dmitry Dedov, judecători și Søren Prebensen, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 2 aprilie 2007, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl. Emil Ivanovich Lysenko, este un național rus, născut în 1984 și locuiește în Kuleshovka, regiunea Rostov. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl. S. Lipin, un avocat care practică în Azov. Guvernul Rus (“ Guvernul”) a fost reprezentat de dl. G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție pentru absența sa de la audiere de apel în cazul în care a fost stabilită o acuzație penală împotriva lui. Plaga reclamantului a fost comunicată Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte observațiile în răspuns. Niciun răspuns nu a fost primit la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 11 iunie 2014, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. Convenția, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmeze cererea. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Scrisoarea Curții a revenit nedeclarată. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să excludă cererea din lista sa de cazuri. Søren Prebensen Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al grefierului interimar

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 25433/07

Emil Ivanovich LYSENKO

against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 21

October 2014 as a Committee composed of:

Khanlar Hajiyev,

President,

Julia Laffranque,

Dmitry Dedov,

judges,

and Søren Prebensen,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 2 April 2007,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Emil Ivanovich Lysenko, is a Russian national, who was born in 1984 and lives in Kuleshovka, the Rostov Region. He was represented before the Court by Mr S. Lipin, a lawyer practising in Azov.

The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr

G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The applicant complained under Article 6 of the Convention about his absence from the appeal hearing where a criminal charge against him was determined.

The applicant’s complaint was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his observations in reply. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 11 June 2014, sent by registered post, the applicant’s representative was notified that the period allowed for the submission of his observations had expired and that no extension of time had been requested. The applicant’s representative’s attention was drawn to Article 37

§

1

(a)

of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. However, no response has been received. The Court’s letter came back unclaimed.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Søren Prebensen

Khanlar Hajiyev

Acting Deputy Registrar

President