DANILENKO AND SHUMIKHIN v. RUSSIA

Cererea nr. 44959/09, Valentina Aleksandrovna DANILENKO și Konstantin Viktorovich SHUMIKHIN împotriva Rusiei Curții Europene a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așeză la 2 iunie 2015 în calitate de comitet compus din: Mirjana Lazarova Trajkovska, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Ksenija Turković, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererea depusă la 25 iulie 2009, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTE Reclamanții, Valentina Aleksandrovna Danilenko și Konstantin Viktorovich Shumikhin, sunt resortisanți ruși, care s-au născut în 1949 și respectiv în 1976 și trăiesc în Taganrog și Nikolayevka. Gusev, avocat practicant la Taganrog. Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții s-au plâns în conformitate cu art. 2 din Convenție despre nerespectarea obligației poliției de a proteja viața relativă a reclamanților. Reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 2 din Convenție au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamanților, care au fost invitați să își prezinte propriile observații. Nu s-a primit niciun răspuns la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din data de 5 Noiembrie 2014, trimis prin post înregistrat, reprezentantul reclamanților a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor lor s-a expirat la 17 În septembrie 2014 nu a fost solicitată o prelungire a timpului. Reprezentantul reclamantului a fost atrasă atenția la art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Prin a doua scrisoare din 21 ianuarie 2015, trimisă prin post înregistrat, primul reclamant a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor lor a expirat la 17 septembrie 2014 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. § 1 lit. (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca o procedură din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să excludă cererea din lista de cazuri. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 25 iunie 2015, André Wampach Mirjana Lazarova Trajkovska Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 44959/09

Valentina Aleksandrovna DANILENKO and Konstantin Viktorovich SHUMIKHIN

against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 2

June 2015 as a Committee composed of:

Mirjana Lazarova Trajkovska,

President,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Ksenija Turković,

judges,

and André Wampach,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 25 July 2009,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicants, Ms Valentina Aleksandrovna Danilenko and Mr

Konstantin Viktorovich Shumikhin, are Russian nationals, who were born in 1949 and 1976 respectively and live in Taganrog and Nikolayevka. They were represented before the Court by Mr

V.B.

Gusev, a lawyer practising in Taganrog.

The Russian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

G.

Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The applicants complained under Article 2 of the Convention about the police’s failure to comply with their duty to protect the applicants’ relative life.

The applicants’ complaints under Article 2 of the Convention were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicants, who were invited to submit their own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 5

November 2014, sent by registered post, the applicants’ representative was notified that the period allowed for submission of their observations had expired on 17

September 2014 and that no extension of time had been requested. The applicants’ representative’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The letter was returned to the Court as unclaimed.

By second letter dated 21

January 2015, sent by registered post, the first applicant was notified that the period allowed for submission of their observations had expired on 17

September 2014 and that no extension of time had been requested. The applicants’ attention was drawn to Article

37

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicants may be regarded as no longer wishing to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 25 June 2015.

André Wampach

Mirjana Lazarova Trajkovska

Deputy Registrar

President