CASE OF HURTER AGAINST SWITZERLAND

Rezoluția CM/ResDH(2015)187 Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Hurter împotriva Elveției Hotărârea de pronunțare a hotărârii finale la 53146/99 HURTER 15/12/2005 15/03/2006 (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 4 noiembrie 2015 la a 1239-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârea finală transmisă de Curte Comitetului în acest caz și încălcarea stabilită; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea informațiilor furnizate de guvern în care se indică măsurile adoptate pentru a aduce atingere hotărârii, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea detaliile din apendice); având în vedere că toate măsurile prevăzute la art. 46 alineatul (1) au fost adoptate, DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să închidă examinarea acestora. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2015)187 Informații privind măsurile de a se conforma hotărârii în cazul Hurter împotriva Elveției Cazul se referă la încălcarea dreptului reclamantului la o audiere echitabilă din cauza concedierii cererilor sale făcute pentru audieri publice în cadrul procedurilor disciplinare împotriva lui în fața Consiliului de Supraveghere a Avocaților și a Curții Federale în 1998-1999 (violație a articolului 6, alineatul (1)). În urma hotărârii Curții, reclamantul a depus Curții o cerere de revizuire care a fost respinsă. Reclamantul a prezentat ulterior Curții Europene o nouă cerere (nr. 48111/07) care a fost declarată inadmisibilă la 15 mai 2012. În decizia sa de inadmisibilitate, Curtea Europeană a remarcat că aceasta a urmat clar de la raționamentul hotărârii Curții Federale că aceasta din urmă nu a fost confiscată cu niciun element nou, nici în fapte, nici în drept, care nu a fost examinată și hotărâtă de Curtea Europeană din 15 decembrie 2005. Curtea Europeană a remarcat, de asemenea, că prezenta hotărâre a fost în așteptarea supravegherii în fața Comitetului miniștrilor. În acest context, se reamintește în primul rând că, în hotărârea sa din 15 decembrie 2005, Curtea Europeană a susținut că constatarea unei încălcări constituie, în sine, suficientă satisfacție în ceea ce privește orice prejudiciu moral posibil suferite. Se reamintește, de asemenea, că Curtea Europeană a respins cererea reclamantului de prejudiciu material pentru lipsa unei legături cauzale suficiente, deoarece nu ar putea specula asupra rezultatului procedurii în cazul în care încălcarea nu a avut loc (§ 41-42 din hotărâre). După o examinare detaliată a raționării Curții Europene cu privire la fondurile și sprijinită de decizia sa privind doar satisfacția, precum și circumstanțele specifice ale prezentului caz, nu se pare că reclamantul a suferit consecințe ale încălcării constatate care nu ar fi fost compensate de atribuirea acordată în ceea ce privește satisfacția echitabilă. Prin urmare, nu sunt necesare alte măsuri individuale. II. Măsuri generale Hotărârea Curții a fost transmisă autorităților interesate direct în decembrie 2005. A fost, de asemenea, publicată în Verwaltungspraxis der Bundesbehörden (Digest of Confederal Administrative County-Law), VPB 70.109, disponibil prin intermediul http://www.vpb.admin.ch/deutsch/doc/70/70.109.html În plus, o nouă lege federală care reglementează libertatea avocaților atunci când își furnizează serviciile ( Bundesgesetz über die Freizügigkeit der Rechtsanwälte) ) a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, oferind acces la o instanță în toate cazurile de litigiu, garantând astfel o audiere a instanței. Având în vedere aceste măsuri luate și efectul direct al Convenției în ordinea juridică internă, nu sunt necesare alte măsuri generale. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției echitabile, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Elveția și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție în acest caz.

Resolution CM/ResDH(2015)187

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Hurter against Switzerland

Application

Case

Judgment of

Final on

53146/99

HURTER

15/12/2005

15/03/2006

(Adopted by the Committee of Ministers on 4 November 2015

at the 1239th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”),

Having regard to the final judgment transmitted by the Court to the Committee in this case and to the violation established;

Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1, of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required:

-

of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

-

of general measures preventing similar violations;

Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with the above-mentioned obligation;

Having examined information provided by the government indicating the measures adopted in order to give effect to the judgment including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see details in Appendix);

Having satisfied itself that all the measures required by Article 46, paragraph 1, have been adopted,

DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination thereof.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2015)187

Information about the measures to comply with the judgment in the case of Hurter against Switzerland

Introductory case summary

The case concerns the violation of the applicant’s right to a fair hearing on account of the dismissal of his requests made for public hearings in disciplinary proceedings against him before the Lawyers’ Supervisory Board and the Federal Court in 1998-99 (violation of Article 6, paragraph 1).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a) Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

-

3

000 EUR

3

000 EUR

Paid on 05/05/2006

b) Individual measures

Following the Court’s judgment, the applicant submitted a revision request to the Federal Court which was rejected. The applicant subsequently submitted a new application to the European Court (No. 48111/07) which was declared inadmissible on 15 May 2012. In its inadmissibility decision, the European Court noted that it followed clearly from the reasoning of the Federal Court’s judgment that the latter had not been seized with any new element, neither in facts nor in law, which had not been examined and decided upon by the European Court’s judgment of 15 December 2005. The European Court further noted that the present judgment was pending supervision before the Committee of Ministers.

In this context, it is first recalled that the European Court, in its judgment of 15 December 2005, held that the finding of a violation constituted in itself sufficient just satisfaction in respect of any non-pecuniary damage possibly suffered. It is further recalled that the European Court rejected the applicant’s claim for pecuniary damages for lack of sufficient causal link, as it could not speculate on the outcome of the proceedings if the violation had not occurred (§§ 41-42 of the judgment).

After a detailed examination of the reasoning of the European Court on the merits and supported by its decision concerning just satisfaction, as well as the specific circumstances of this case, it does not appear that the applicant suffered consequences of the violation found which would not have been compensated for by the award made in respect of just satisfaction. Accordingly, no further individual measures appear necessary.

II.

General measures

The judgment of the Court was sent out to the authorities directly concerned in December 2005. It was also published in

Verwaltungspraxis der Bundesbehörden

(Digest of Confederal Administrative Case-Law), VPB 70.109, available via <

http://www.vpb.admin.ch/deutsch/doc/70/70.109.html

>, as well as mentioned in the yearly report of the Federal Council on the activities of Switzerland in the Council of Europe in 2006.

Furthermore, a new federal law regulating the liberty of lawyers when providing their services (

Bundesgesetz über die Freizügigkeit der Rechtsanwälte

) entered into force on 1 July 2002, providing access to a court in all cases of dispute, thus guaranteeing a court hearing.

In view of these measures taken and the direct effect of the Convention in the domestic legal order, no further general measures are necessary.

III.

Conclusions of the respondent State

The government considers that no individual measure is required, apart from the payment of the just satisfaction, that the general measures adopted will prevent similar violations and that Switzerland has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention in the present case.