Neulinger și Shuruk împotriva Elveției

Rezoluția CM/ResDH(2015)186 Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, Neulinger și Shuruk, împotriva Elveției, Hotărârea de pronunțare a hotărârii finale la 41615/07, NEULINGER ȘI SHURUK 06/07/2010 Marea Camere (aprobată de Comitetul de Miniștri la 4 noiembrie 2015, la a 1239-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârea finală transmisă de Curte Comitetului în acest caz și încălcarea stabilită; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare;

după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea informațiilor furnizate de guvern care indică măsurile adoptate pentru a da efect hotărârilor, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea detaliile din apendice); având în vedere că toate măsurile prevăzute la art. 46 alineatul (1) au fost adoptate, DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să închidă examinarea acestora.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2015)186 Informații privind măsurile de conformitate cu hotărârea în cazul Neulinger și Shoruk împotriva Elveția Acest caz se referă la încălcarea dreptului reclamantului de a respecta viața de familie din cauza ordinului emis de Curtea Federală de a returna copilul minor (al doilea reclamant, născut în 2003) în țara de reședință a tatălui său (Israel) din care copilul a fost îndepărtat în mod incorect în 2005 de către mama sa (al doilea reclamant). Curtea Europeană a considerat că interesul cel mai bun al copilului trebuie să fie considerația principală în echilibrul necesar între interesele concurente în joc și a constatat că aceaceasta ar putea submina relevanța în această chestiune a Convenției de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaționale a copiilor, în cazul în care o astfel de ordine de returnare a fost pusă în aplicare o anumită perioadă după răpirea copilului.

Curtea Europeană a concluzionat prin constatarea unei încălcări a articolului 8 în cazul în care reclamanții ar trebui să fie returnați în mod ferm în Israel, având în vedere circumstanțele și evoluțiile specifice în situația persoanelor în cauză, de la îndepărtarea copilului de la Israel (situația specifică a tatălui în Israel, mama care poate face obiectul unei încarcerări la întoarcerea în Israel, precum și buna integrare a copilului în noul său mediu în Elveția). Plata unor simple satisfacții și a măsurilor individuale a) Detalii privind satisfacția echitabilă Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 000 plătite la 12/07/2010 b) Măsuri individuale Reclamanții nu au solicitat prejudiciu material și au susținut că orice constatare a unei încălcări a articolului 8 ar oferi o soluție suficientă pentru prejudiciile morale pe care le-au susținut.

La 29 iunie 2009 (care este înaintea Marei Camere a rendu hotărârea în acest caz) Curtea de district Lausanne, la cererea reclamantului, a ordonat ca măsură provizorie ca copilul să trăiască la adresa mamei sale în Lausanne, a suspendat dreptul de acces al tatălui și a acordat mamei autorității parentale, astfel încât să permită reînnoirea documentelor de identitate a copilului (art. 47 din hotărârea Curții). Ordinul de întoarcere la Israel nu a fost pus în aplicare și copilul locuiește cu mama sa în Elveția. În octombrie 2010, reclamantul a solicitat revizuirea hotărârii Curții Federale din 16 august 2007 ordonând mamei să returneze copilul în Israel.

La 26 mai 2011, Curtea Federală a respins cererea de revizuire, declarând că reclamantul dispune de o modalitate obișnuită de revizuire a ordinului de returnare pe baza modificărilor care au avut loc în circumstanțele cauzei pe baza articolului 13 din Legea Federală privind răpirea internațională a copiilor și a Convențiilor de la Haga privind protecția copiilor și aadulților (LF-EEA). II. Măsuri generale Acțiunile au fost luate imediat ce hotărârea Marei Camere a fost pronunțată pentru a-l aduce la cunoștință autorităților în cauză (care aplică direct Convenția) în vederea evitării încălcărilor similare. Hotărârea Curții Europene a fost transmisă la 7 iulie 2010 Curtea Federală și alte autorități în cauză direct.

Un rezumat al hotărârii a fost publicat și în Raportul trimestrial privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului 3/2010 și difuzat tuturor autorităților cantonale și federale. Acest raport a fost publicat pe site-ul Internet al Oficiului Federal de Justiție (https://www.bj.admin.ch Autoritățile elvețiene sunt de părere că nu este necesară nicio altă măsură generală, așa cum rezultă din hotărârea că a avut loc doar evoluțiile în timp ce cazul a fost în așteptare în fața Curții Europene, care au condus aceasta din urmă să găsească o încălcare. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile luate vor preveni alte încălcări similare și că Elveția a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție.

Resolution CM/ResDH(2015)186 Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Neulinger and Shuruk against Switzerland Application Case Judgment of Final on 41615/07

NEULINGER AND SHURUK

06/07/2010 Grand Chamber (Adopted by the Committee of Ministers on 4 November 2015 at the 1239th meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”), Having regard to the final judgment transmitted by the Court to the Committee in this case and to the violation established; Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1, of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required: - of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures preventing similar violations; Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with the above-mentioned obligation;

Having examined information provided by the government indicating the measures adopted in order to give effect to the judgments including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see details in Appendix); Having satisfied itself that all the measures required by Article 46, paragraph 1, have been adopted, DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and DECIDES to close the examination thereof.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2015)186 Information about the measures to comply with the judgment in the case of Neulinger and Shuruk against Switzerland Introductory case summary This case concerns the violation of the applicants’ right to respect for family life on account of the order issued by the Federal Court in August 2007 to return the minor child (the second applicant, born in 2003) to his father’s country of residence (Israel) from which the child had been wrongly removed in 2005 by his mother (the first applicant). The European Court considered that the child’s best interests had to be the primary consideration in the required balance between the competing interests at stake and found that it might undermine the relevance in this matter of the Hague Convention on the Civil Aspects of International Child Abduction if such a return order were enforced a certain time after the child’s abduction.

The European Court concluded by finding a violation of Article 8 if the applicants were to be forcefully returned to Israel, in view of the particular circumstances and developments in the situation of the individuals concerned since the child’s removal from Israel (the specific situation of the father in Israel, the mother possibly facing imprisonment upon return to Israel, and the child’s good integration into his new environment in Switzerland). I. Payment of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total - - 15 000 EUR 15 000 EUR Paid on 12/07/2010 b) Individual measures The applicants did not ask for pecuniary damage and submitted that any finding of a violation of Article 8 would provide sufficient redress for the non-pecuniary damage that they had sustained.

On 29 June 2009 (that is before the Grand Chamber rendered its judgment in the case) the Lausanne District Court, at the applicant’s request, ordered as a provisional measure that the child should live at his mother’s address in Lausanne, suspended the father’s right of access and granted parental authority to the mother, so as to allow her to renew the child’s identity papers (§ 47 of the Court’s judgment). The return order to Israel was not enforced and the child resides with his mother in Switzerland. In October 2010 the applicant requested the revision of the judgment of the Federal Court of 16 August 2007 ordering the mother to return the child to Israel.

On 26 May 2011 the Federal Court rejected the revision request stating that the applicant has at her disposal an ordinary way of revision of the return order on the grounds of the changes that occurred in the circumstances of the case on the basis of Article 13 of the Federal Law on international child abduction and the Hague Conventions on the protection of children and adults (LF-EEA). II. General measures Action was taken as soon as the Grand Chamber judgment was delivered to bring it to the attention of the authorities concerned (which apply the Convention directly) with a view to avoiding similar violations. The European Court’s judgment was transmitted on 7 July 2010 to the Federal Court and other authorities directly concerned.

A summary of the judgment was also published in the Quarterly Report on the European Court of Human Rights case-law 3/2010 and disseminated to all cantonal and federal authorities. This report was published on the Internet site of the Federal Office of Justice ( https://www.bj.admin.ch ). The Swiss authorities are of the opinion that no further general measure is required, as it follows from the judgment that it was only the developments which occurred while the case was pending before the European Court which have led the latter to find a violation. III. Conclusions of the respondent State The government considers that the measures taken will prevent other similar violations and that Switzerland has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention.