CtEDO 05.12.2024 Auto

CUPAŁ AND OTHERS v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
05.12.2024
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CUPAŁ AND OTHERS v. POLAND (CtEDO, 2024)
HUDOC · oficial

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 30049/22 Dariusz Stanisław CUPA și alții împotriva Poloniei (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 5 decembrie 2024 în calitate de comitet compus din: Georgios A. Serghides , Președintele Erik Wennerström , Alain Chablais , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare; având în vedere cererea depusă la 6 iunie 2022, având în vedere declarațiile depuse de guvernul contestat la 8 octombrie 2024, care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor cu privire la primul și al doilea reclamant și răspunsul lor la această declarație, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului cu privire la cel de-al treilea reclamant, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților și reprezentantul acestora este prezentată în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție de încălcarea dreptului lor la o audiere de către un „judecător independent și imparțial instituit prin lege”, deoarece cazul lor penal a fost hotărât prin formarea Curții Supreme compusă de un judecător desemnat în instanța respectivă de către președintele Poloniei, în conformitate cu recomandarea Consiliului Național al Judiciului ( Krajowa Rada Sādownictwa , „CNJ” , astfel cum s-a stabilit în temeiul Legii de modificare a NCJ și a anumitor alte statute din 8 decembrie 2017 . Punerea a fost comunicată guvernului polonez (“Guvernul” ). În cazul primelor și al doilea reclamant, după neînceputul unei încercări de a ajunge la o soluție prietenoasă, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor legate de plângere și a solicitat în continuare Curtea să elimine această parte a cererii în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut încălcarea dreptului reclamantului la un „jurial independent și imparțial instituit prin lege” în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Ei au oferit să plătească fiecăruia dintre solicitanți 10.000 euro (EUR) și au invitat Curtea să ia această parte din aplicarea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu se plătesc sumele în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Reclamanții au fost trimiși termenii declarației unilaterale ale Guvernului cu câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarației. Curtea remarcă că art. 37 § 1 litera (c) îi permite să scoată un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la dreptul la o audiere de către un „cort independent și imparțial instituit prin lege” protejat de art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea Guðmundur Andri Ástráðsson c. Islanda [GC], nr. 26374/18, § 214). În ceea ce privește Polonia, deficiențele procedurii de numire a judecătorilor Curții Supreme, care au dus la încălcarea dreptului reclamantului la o audiere de către un „judecător independent și imparțial instituit prin lege” protejat de art. 6 § 1 din Convenție, au fost înființate în ceea ce privește diferitele Camere ale Curții Supreme: Camera disciplinară (a se vedea Reczkowicz v. Polonia , nr. 43447/19 , 22 iulie 2021 , Camera de revizuire extraordinară și afaceri publice (a se vedea Dolińska-Ficek și Ozimek c. Polonia , nr. 49868/19 și 57511/19 , 8 noiembrie 2021 , precum și formațiile Camerei Civile (a se vedea Advance Pharma sp. z o.o v. Polonia , nr. 1469/20 , februarie 2022 ). În hotărârea pilotă în cazul Wałęsa c. Polonia (n. 50849/21, 23 noiembrie 2023), Curtea a enumerat mai multe probleme sistemice interrelaționate care au implicat încălcări repetate ale principiilor fundamentale ale statului de drept, separarea puterilor și independența justiției. Curtea a examinat recent declarațiile unilaterale depuse de Guvern în cazuri identice împotriva Poloniei și consideră că concluziile sale sunt direct aplicabile cauzei în funcție de considerații (a se vedea Dudek și Lazur c. Polonia (dec.), nr. 41097/20 și 395777/22, 8 octombrie 2024). Curtea remarcă că declarațiile guvernului în acest caz conțin, în primul rând, o recunoaștere necondiționată a încălcării articolului 6 § 1 din Convenție privind dreptul la un „tribunal independent și imparțial stabilit de lege”. În al doilea rând, Guvernul s-a angajat să plătească reclamanților sumele care sunt conforme cu sumele atribuite în cazuri similare. Prezenta decizie se adresează Comisiei în conformitate cu art. 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). La 9 și 16 mai 2024, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia cel de-al treilea reclamant a fost de acord să renunțe la orice alte cereri împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere, sub rezerva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti EUR 10000. Această sumă va fi convertită în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu a fost plătită în cele trei luni menționate mai sus Perioada lunii, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului în ceea ce privește primul reclamant. Curtea a examinat recent soluțiile prietenoase atinse între părți în cazuri identice împotriva Poloniei și consideră că concluziile sale sunt aplicabile direct la cazul în cauză (a se vedea I.G. și alții c. Polonia (dec.), nr. 42668/21, 8 octombrie 2024). Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți. Este satisfăcut că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii în ceea ce privește al treilea reclamant. Concluzie Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea ia act, în unanimitate, de termenele declarației guvernului contestat cu privire la primii și al doilea reclamant și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să lovească partea cererii cu privire la primul și al doilea reclamant din lista cazurilor sale în conformitate cu articolul (c) din Convenție.Decide să atace partea cererii în ceea ce privește cel de-al treilea reclamant din lista cazurilor în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptată în engleză și notificată în scris la 16 ianuarie 2025. Viktoriya Maradudina Georgios A. Serghides Președintele adjunct secretar interimar APENDIX Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Denumirea și locația reprezentantului Data primirii declarației guvernamentale Data primirii declarației celui de-al treilea reclamant Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral și cheltuielile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 30049/22 06/06/2022 (3 solicitanți) Dariusz Stanisław CUPA · 1970 GÄsiorowska Monika Małgorzata Varsovia 08/10/2024 10 000 Jarosław Maciej FORY 10,000 Roman Stanisław ZABIEGA 1961 09/05/2024 16/05/2024 10.000 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamanților.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă