CASE OF ŠKORJANEC v. CROATIA - [Romanian Translation] legal summary by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova

© Traducerea și permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curții.

© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Suprême de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

Škorjanec v. Croația

-

25536/14

Hotărârea din 28.3.2017 [Secția a II-a]

Articolul 3

Anchetă efectivă

Obligații pozitive

Omisiunea de a investiga un act de violență motivat de apartenența rasială împotriva unei victime prin asociere:

încălcare

Articolul 14

Discriminare

Omisiunea de a investiga un act de violență motivat de apartenența rasială împotriva unei victime prin asociere:

încălcare

În fapt

– Reclamantul și partenerul ei, care era de origine rromă, fuseseră atacați de doi indivizi care au proferat injurii anti-rroma înainte de începerea și în timpul atacului. Reclamanta a avut statutul de martor în cauza penală, nu de victimă, ca partenerul ei. În procedurile din fața Curții, reclamanta s-a plans de omisiunea autorităților naționale de a-și îndeplini obligațiile pozitive în legătură cu un act de violență motivat de apartenența rasială comis împotriva ei, prin încălcarea articolelor 3 și 14.

În drept

– Articolul 3 (

aspectul procedural

) coroborat cu articolul 14: Obligația autorităților de a identifica o legătură posibilă între atitudinile rasiste și un anumit act de violență, care constituia o parte din responsabilitatea care le revenea statelor în baza articolului 3 coroborat cu articolul 14, avea în vedere nu doar actele de violență bazate pe statutul sau pe caracteristicile personale actuale sau percepute ale victimei, ci și actele de violență bazate pe asocierea sau pe afilierea actuală sau prezumată cu o altă persoană care poseda, în fapt sau în mod prezumtiv, un anumit statut sau anumite caracteristici protejate. În astfel de situații, autoritățile trebuiau să întreprindă ceea ce era rezonabil în acele circumstanțe pentru a strânge și a asigura probe, pentru a cerceta toate mijloacele practice de descoperire a adevărului și de luare a unor decizii imparțiale și obiective pe deplin motivate, fără să omită faptele dubioase care trădau comiterea de violențe motivate rasial.

Articolul 3 cerea implementarea unor mecanisme de drept penal adecvate odată ce gravitatea violenței aplicată persoanelor private făcea incidentă protecția în baza acestui articol. Aceste principii erau aplicabile

a fortiori

în cazurile de violență motivate de discriminarea rasială. Curtea a considerat că sistemul juridic croat dispunea de mecanisme juridice adecvate pentru a oferi un nivel de protecție acceptabil pentru reclamantă, în aceste circumstanțe. Totuși, în speță, organele de urmărire și-au concentrat ancheta și analiza doar pe elementul urii din atacul violent comis împotriva partenerului reclamantei. Acestea au eșuat să facă o analiză aprofundată a factorilor relevanți din acea situație, a legăturii dintre relația reclamantei cu pertenerul ei și a motivului rasial din spatele atacului comis împotriva lor. Reclamanta formulase în plângerea sa penală acuze speciale privind motivele rasiale ale violenței comise împotriva ei. Insistența organelor de urmărire asupra faptului că aceasta nu era de origine rromă și omisiunea lor de a stabili dacă ea fusese percepută de către atacatori ca având origine rromă, ca și eșecul lor de a avea în vedere și de a stabili legătura dintre motivul rasial al atacului și asocierea reclamantei cu pertenerul ei au condus la o evaluare deficitară a circumstanțelor cazului. Acest fapt a afectat caracterul adecvat al răspunsului procedural al autorităților naționale la susținerile reclamantei privind actul de violență motivat rasial aplicat acesteia într-o măsură incompatibilă cu obligația statului de a întreprinde toți pașii rezonabili pentru a demasca rolul motivelor rasiale din acest incident.

Concluzie

: încălcare (unanimitate).

Articolul 41: 12,500 EUR cu privire la prejudicial moral.

(Vezi, de asemenea,

Šečić v. Croația

,

40116/02

, 31 mai 2007,

Nota informativă

97

;

Abdu v. Bulgaria

,

26827/08

, 11 martie 2014,

Nota informativă

172

;

Balázs v. Ungaria

,

5529/12

, 20 octombrie 2015; și

R.B. v. Ungaria

,

64602/12

, 12 aprilie 2016,

Nota informativă

195

)