VISKHADZIEV v. TURKEY

Decizia nr. 34112/12 Ali VISKHADZIEV împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 16 mai 2017 în calitate de comitet compus din: Julia Laffranque, președinte, Paul Lemmens, Valeriu Grițco, judecători și Hasan Bakırcı, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 27 aprilie 2012, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL, dl Ali Viskhadziev, este un național rus de origine chechenă și s-a născut în 1977. La momentul cererii la Curte, reclamantul a trăit în Sakarya. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna S.N. Yılmaz și A. Yilmaz, avocați care practică la Istanbul. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3, art. 5 §§ 1, 2, 4 și al articolului 13 din Convenție cu privire la presupusele condiții de detenție slabe la Centrul de retragere a străinilor Kumkapı, la presupusa ilegalitate a detenției sale, la absența comunicării informațiilor cu privire la motivele de detenție a acestuia, precum și la presupusa absență de remedii eficace pentru a contesta legalitatea detenției sale, la solicitarea unei compensații și a unei soluții interne eficace prin care ar putea ridica acuzațiile în temeiul articolului 3 din Convenție. La 6 martie 2017, Curtea a primit următoarea declarație semnată de Guvern: „Declar că Guvernul Turciei propun să plătească ex-grația dlui Ali Viskhadziev în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat anterior, pe care îl aștept în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, 11.000 (opt mii) de euro pentru a acoperi orice și toate prejudiciu material și moral, plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului. Guvernul recunoaște că detenția reclamantului, condițiile de detenție la Centrul de retragere a străinilor Kumkapı, în cazul în care a fost deținută reclamantul, absența comunicării informațiilor reclamantului cu privire la motivele de detenție, absența unor remedii eficace pentru a contesta legalitatea detenției sale și solicitarea unei compensații constituie o încălcare a drepturilor reclamantului protejate de Convenția (a se vedea Abdolkhani și Karimnia c. Turcia , nr. 30471/08, 22 septembrie 2009, și Yarashonen c. Turcia , nr. 72710/11, 24 iunie 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 4 aprilie 2017, Curtea a primit următoarea declarație semnată de unul dintre reprezentanții reclamantului: „I, Sümeyye Nur Yılmaz, reține că Guvernul Turciei sunt dispuși să plătească ex-grația domnului Ali Viskhadziev, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, EUR 11.000 (even mii de euro) pentru a acoperi orice și toate prejudiciu material și moral, plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului. Guvernul recunoaște că detenția reclamantului, condițiile de detenție la Centrul de retragere a străinilor Kumkapı, în cazul în care a fost deținută reclamantul, absența comunicării informațiilor reclamantului cu privire la motivele de detenție, absența unor remedii eficace pentru a contesta legalitatea detenției sale și solicitarea unei compensații constituie o încălcare a drepturilor reclamantului protejate de Convenția (a se vedea Abdolkhani și Karimnia c. Turcia , nr. 30471/08, 22 septembrie 2009, și Yarashonen c. Turcia , nr. 72710/11, 24 iunie 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. După consultarea reclamantului, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. El declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide pentru a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 15 iunie 2017. Hasan Bakırcı Julia Laffranque Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 34112/12

Ali VISKHADZIEV

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 16

May 2017 as a Committee composed of:

Julia Laffranque,

President,

Paul Lemmens,

Valeriu Grițco,

judges,

and Hasan Bakırcı,

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 27 April 2012,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Ali Viskhadziev, is a Russian national of Chechen origin, and was born in 1977. At the time of the application to the Court the applicant lived in Sakarya. He was represented before the Court by Ms

S.N.

Yılmaz and Mr A. Yilmaz, lawyers practising in Istanbul.

The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The applicant complained under Article 3, Article 5 §§ 1, 2, 4 and 5 and Article 13 of the Convention about the alleged poor conditions of detention at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre, the alleged unlawfulness of his detention, the absence of communication of information on the reasons for his detention as well as the alleged absence of effective remedies to challenge the lawfulness of his detention, to request compensation and an effective domestic remedy whereby he could raise his allegations under Article 3 of the Convention.

On 6 March 2017 the Court received the following declaration signed by the Government:

“I declare that the Government of Turkey offer to pay

ex gratia

to Mr

Ali

Viskhadziev with a view to securing a friendly settlement of the above

‑

mentioned case pending before the European Court of Human Rights, 11,000

(eleven thousand) euros to cover any and all pecuniary and non-pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable to the applicant.

The Government acknowledge that the detention of the applicant, the conditions of detention at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre where the applicant was held, the absence of communication of information to the applicant on the reasons for his detention, the absence of effective remedies to challenge the lawfulness of his detention and to request compensation amounted to a breach of the applicant’s rights protected by the Convention (see

Abdolkhani and Karimnia v. Turkey

, no.

30471/08, 22 September 2009, and

Yarashonen v. Turkey

, no.

72710/11, 24 June 2014).

This sum will be converted into the local currency at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court to strike the case out of its list of cases. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 4 April 2017 the Court received the following declaration signed by one of the representatives of the applicant:

“I, Sümeyye Nur Yılmaz, note that the Government of Turkey are prepared to pay

ex gratia

to Mr.

Ali

Viskhadziev, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights, EUR

11.000 (eleven thousand euros) to cover any and all pecuniary and non

‑

pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable to the applicant.

The Government acknowledge that the detention of the applicant, the conditions of detention at the Kumkapı Foreigners’ Removal Centre where the applicant was held, the absence of communication of information to the applicant on the reasons for his detention, the absence of effective remedies to challenge the lawfulness of his detention and to request compensation amounted to a breach of the applicant’s rights protected by the Convention (see

Abdolkhani and Karimnia v. Turkey

, no.

30471/08, 22 September 2009, and

Yarashonen v. Turkey

, no. 72710/11, 24 June 2014).

This sum will be converted into the local currency at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court to strike the case out of its list of cases. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Having consulted the applicant, I would inform you that he accepts the proposal and waives any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application. He declares that this constitutes a final resolution of the case.”

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 15 June 2017.

Hasan Bakırcı

Julia Laffranque

Deputy Registrar

President