Aliev și alte 3 cauze împotriva Ucrainei

Rezoluția CM/ResDH(2017)198 Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Patru cazuri împotriva Ucrainei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 14 iunie 2017 la ședința 1289 a Deputaților Miniștrilor) Hotărârea Hotărârea finală la 41220/98 ALIEV 29/04/2003 29/07/2003 40679/98 DANKEVICH 29/04/2003 29/07/2003 41707/98 KHOKHLICH 29/04/2003 29/07/2003 39483/98 NAZARENKO 29/04/2003 29/07/2003 Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului în aceste cazuri și încălcările stabilite; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare;

după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea informațiilor furnizate de guvern în care se indică măsurile adoptate pentru a da efect hotărârilor, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea apendicele); având în vedere că toate măsurile prevăzute la art. 46 alineatul (1) au fost adoptate, DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestora.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2017)198 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor din grupul Aliev de cazuri împotriva Ucrainei Aceste patru cazuri se referă la condițiile de detenție slabe din 1997-1998 pentru deținuții care se află la „la rândul morții” în patru închisori din Ucraina, care au fost constatate de Curte ca constituie un tratament degradant, în special datorită conținutului prelungit al reclamanților într-un spațiu de viață foarte restrictiv fără lumină naturală și imposibilitatea virtuală a oricărei activități sau contacturi umane (violații articolului 3). De asemenea, Curtea a constatat că ingerențele autorităților ucrainene cu dreptul reclamanților la viața privată și a familiei și cu corespondența acestora nu au fost conforme cu legea până în iulie 1999, deoarece regimul de detenție a acestora a fost reglementat în principal de o instrucție internă inaccesibile publicului (violații articolului 8). Cauza,

Curtea a susținut că reclamantul nu a avut un remediu eficace în ceea ce privește condițiile de detenție în rândul morții și interferența cu corespondența sa (violația articolului 13). Plata unor simple satisfacții și măsuri individuale a) Detalii privind doar satisfacția Denumire și numărul de aplicare Prejudiciu material Prejudiciu moral (euros) Costuri și cheltuieli Total (euros) Aliev 41220/98 2.000 2.000 Dankevich 40679/98 2.000 000 Khokhlich 41707/98 2.000 000 Nazarenko 39483/98 2.000 000. După mai 1998, când instrucția internă din 20 aprilie 1998 privind condițiile de detenție a persoanelor condamnate la pedeapsa capitală („Instrucțiunile”) a fost distribuită la închisoare, condițiile de detenție la rândul morții, potrivit Curții, au fost supuse „performanțe substanțiale și progresive”, inclusiv îndepărtarea acoperitoarelor pe ferestre, introducerea plimbărilor în aer liber și îmbunătățirea dreptului deținuților de a primi vizite și de a coresponde (a se vedea, de exemplu, § În plus, condamnările la moarte ale reclamanților au fost comutate la închisoarea pe viață în iunie 2000, în urma eliminării pedepsei cu moartea în Ucraina.

Autoritățile au prezentat informații că din 2012 reclamanții au fost alocați 4 mp de spațiu de viață în celulele lor. Autoritățile au susținut că celulele reclamanților sunt acum echipate cu ferestre care furnizează lumină naturală și că lumina artificială este suficientă pentru a le oferi posibilitatea de a scrie, de a citi și de a lucra. Reclamanții au fost, de asemenea, oferite o oră de exercițiu în aer liber pe zi. În ceea ce privește încălcarea articolului 8, perioada în care Curtea a constatat o încălcare s-a încheiat în iulie 1999, cu înlocuirea instrucțiunii nepublicate cu „Dispozițiile temporare care reglementează condițiile de detenție în blocurile de izolare a persoanelor condamnate la moarte”, care au devenit accesibile publicului și a remediat astfel principala defectare observată de Curte.

În plus, noile norme au extins în mod semnificativ domeniul de aplicare al drepturilor deținuților, inclusiv dreptul de a primi corespondență și vizite de la rude. Restricțiile prevăzute au fost considerate de Curtea ca fiind „proporționale în scopul prevenirii tulburărilor sau crimei” (a se vedea, de exemplu, § 183 din hotărârea Aliev) De asemenea, autoritățile au susținut că reclamanții au fost autorizați să trimită și să primească scrisori și colete fără restricții cantitative. Prin urmare, în aceste cazuri nu este necesară nicio altă măsură individuală. În aceste hotărâri, se subliniază, după cum a fost recunoscută în mod clar de Curtea Europeană, că aceste cazuri se referă la condițiile și circumstanțele din închisoarea ucraineană înainte de 1999. De atunci, au avut loc o serie de reforme semnificative, iar sistemul general de penitenciare ucrainean a fost schimbat.

1) Violații articolului 3: Infracțiunile constatate de Curte se referă numai la condițiile de detenție ale persoanelor de la „decesul”. După abolirea pedepsei cu moartea în 2000, acest regim de detenție a încetat să existe. Prin urmare, nu pot apărea încălcări similare. În plus, Curtea nu a criticat condițiile în care reclamanții au fost reținuți după ce condamnarea lor a fost comutată la închisoarea pe viață (a se vedea mai sus în temeiul măsurilor individuale). Măsurile generale privind condițiile de detenție slabe în alte instituții și regimurile de detenție în Ucraina sunt examinate de către Comitetul de miniștri din Yakovenko grupul de cazuri (sedii de poliție), grupul Nevmerzhitsky (centre de detenție anterioară) și grupul de cazuri Melnik (prizoane).

2) Violațiile articolului 8: Violațiile dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private și de familie, dreptul la corespondență în cauză numai perioada înainte de 11 iulie 1999. În acea zi, instrucția internă a Departamentului de Execuție a Condamnărilor a fost înlocuită de reglementări publice, în special de dispoziții temporare care reglementează condițiile de detenție în blocuri de izolare a persoanelor condamnate la moarte. Curtea nu a constatat încălcarea articolului 8 după intrarea în vigoare a dispozițiilor temporare (a se vedea, de exemplu, Nazarenko Dankevich și Aliev Prin urmare, nu pot apărea încălcări similare. Măsurile generale în ceea ce privește alte aspecte ale articolului 8 în ceea ce privește restricțiile disproporționate impuse vieții private, de familie și corespondența în închisoare sunt examinate de Comitetul de miniștri în grupul de cazuri Trosin.

3) Încălcarea articoluluiui 13: Dankevich Hotărârea susține o chestiune generală a lipsei unui remediu eficace pentru plângerile privind condițiile de detenție în închisoare și interferența cu corespondența. Această chestiune este examinată de Comitetul în contextul cazului Melnik. 4) Publicarea și difuzarea hotărârilor Curții Europene: Toate hotărârile Curții Europene au fost traduse în ucrainean și publicate pe site-ul internet al Ministerului Justiției. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu sunt necesare măsuri individuale suplimentare, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Ucraina a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție în prezent.

Resolution CM/ResDH(2017)198 Execution of the judgments of the European Court of Human Rights Four cases against Ukraine (Adopted by the Committee of Ministers on 14 June 2017 at the 1289 th meeting of the Ministers’ Deputies) Application No. Case Judgment of Final on 41220/98 ALIEV 29/04/2003 29/07/2003 40679/98 DANKEVICH 29/04/2003 29/07/2003 41707/98 KHOKHLICH 29/04/2003 29/07/2003 39483/98 NAZARENKO 29/04/2003 29/07/2003 The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”), Having regard to the final judgments transmitted by the Court to the Committee in these cases and to the violations established; Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1, of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required: - of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ;

and - of general measures preventing similar violations; Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with the above-mentioned obligation; Having examined the information provided by the government indicating the measures adopted in order to give effect to the judgments including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see Appendix); Having satisfied itself that all the measures required by Article 46, paragraph 1, have been adopted, DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination thereof.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2017)198 Information about the measures taken to comply with the judgments in the Aliev group of cases against Ukraine Introductory case summary These four cases concern poor conditions of detention in 1997-1998 for detainees on “death row” in four prisons in Ukraine, which were found by the Court to amount to degrading treatment, due in particular to the applicants’ prolonged confinement in a very restricted living space without natural light and the virtual impossibility of any activity or human contact (violations of Article 3). The Court also found that the Ukrainian authorities’ interferences with the applicants’ right to private and family life and with their correspondence were not in accordance with the law until July 1999 as the regime of their detention had been governed principally by an internal instruction inaccessible to the public (violations of Article 8). In the Dankevich case,

the Court held that the applicant had not had an effective remedy in respect of the conditions of detention on death row and interference with his correspondence (violation of Article 13). I. Payment of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Name and application number Pecuniary damage Non-pecuniary damage (euros) Costs and expenses Total (euros) Aliev 41220/98 - 2,000 - 2,000 Dankevich 40679/98 - 2,000 - 2,000 Khokhlich 41707/98 - 2,000 - 2,000 Nazarenko 39483/98 - 2,000 - 2,000 The just satisfaction awarded by the Court was paid within the deadlines.

b) Individual measures The Court’s findings in respect of the poor conditions of detention were limited to the period before May 1998. Following May 1998, when the Internal Instruction of 20 April 1998 on conditions of detention of persons sentenced to capital punishment (“the Instruction”) was circulated to prisons, the conditions of detention on death row, according to the Court, underwent “substantial and progressive improvements”, including removal of the coverings on the windows, introduction of outdoor walks and enhancement of the inmates’ right to receive visits and to correspond (see, for example, § 150 of the judgment in the Aliev case). Furthermore, the applicants’ death sentences were commuted to life imprisonment in June 2000, following the abolition of the death penalty in Ukraine.

The authorities submitted information that from 2012 the applicants were allocated 4 sq. m. of living space in their cells. The authorities submitted that the applicants’ cells were now equipped with windows providing natural light, and that the artificial light was sufficient to provide them with possibility to write, read and work. The applicants were also offered one hour of outdoor exercise per day. As to the violations of Article 8, the period in respect of which the Court found a violation ended in July 1999, with the replacement of the unpublished Instruction by “Temporary provisions governing conditions of detention in isolation blocks of persons sentenced to death”, which became accessible to public and thus remedied the principal flaw observed by the Court.

In addition, the new rules significantly extended the scope of the inmates’ rights, including the right to receive correspondence and visits from relatives. The restrictions foreseen were found by the Court to be “proportionate to the aim of preventing disorder or crime” (see, for example, § 183 of the judgment in the Aliev case). The authorities also submitted that the applicants were allowed to send and receive letters and parcels without any quantitative restrictions. No other individual measure is therefore necessary in these cases. II. General measures It is underlined, as acknowledged clearly by the European Court in these judgments, that these cases relate to conditions and circumstances in Ukrainian prisons prior to 1999. Since then a number of significant reforms have taken place and the overall Ukrainian penitentiary system has been changed.

1) Violations of Article 3: The violations found by the Court concerned only the conditions of detention of persons on “death row”. Following the abolition of the death penalty in 2000, this detention regime ceased to exist. Therefore no similar violations can arise. Moreover the Court did not criticise the conditions under which the applicants were detained once their sentences had been commuted to life imprisonment (see above under individual measures). General measures in respect of poor conditions of detention in other institutions and detention regimes in Ukraine are examined by the Committee of Ministers in the Yakovenko group of cases (police stations), the Nevmerzhitsky group (pre-trial detention centres) and the Melnik group of cases (prisons).

2) Violations of Article 8: The violations of the applicants’ right to respect for their private and family life, their right to correspondence concerned solely the period before 11 July 1999. On that date the internal instruction of the Department for Execution of Sentences was replaced by public regulations, in particular by Temporary Provisions governing conditions of detention in isolation blocks of persons sentenced to death. The Court found no violations of Article 8 after the temporary provisions came into force (see, for example, the Nazarenko , Dankevich , and Aliev judgments). Therefore no similar violations can arise. General measures as regards other aspects of Article 8 in respect of disproportionate restrictions imposed on private, family life and correspondence in prisons are examined by the Committee of Ministers in the Trosin group of cases.

3) Violation of Article 13: The Dankevich judgment raises a general issue of lack of an effective remedy for complaints about conditions of detention in prisons and the interference with correspondence. This issue is examined by the Committee in the context of the Melnik case. 4) Publication and dissemination of the European Court’s judgments: All the judgments of the European Court have been translated into Ukrainian and published on the internet site of the Ministry of Justice. III. Conclusions of the respondent State The government considers that no further individual measures are required, that the general measures adopted will prevent similar violations and that Ukraine has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention in the present cases.