Tilev împotriva Bulgariei

Rezoluția CM/ResDH(2020)218 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Tilev împotriva Bulgariei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 21 octombrie 2020, cu ocazia celei de a 1386-a ședințe a delegaților miniștrilor) Cererea nr. Cauza Hotărârea Definitivului la 25051/02 TILEV 27/05/2010 22/1/2010 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcările constatate ca urmare a nerespectării de către autoritățile administrative a unei hotărâri interne definitive de anulare a expulzării reclamantului de terenuri agricole și a duratei excesive a procedurii civile în materie de despăgubiri (încălcarea articolului 6 alineatul (1) și a articolului 1 din Protocolul nr. 1) Reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a se conforma hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile statului pârât,

dacă este necesar măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, pe cât posibil prin restitutio in integrum al unor măsuri generale care să prevină încălcări similare care au invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației menționate anterior; După examinarea bilanțului de acțiune furnizat de guvern indicând măsurile individuale adoptate în vederea executării hotărârii și notând că nu a fost acordată nicio satisfacție echitabilă de către Curte în prezenta cauză (a se vedea documentul DH-DD(2020)170) ; întrucât nu este posibilă nicio altă măsură individuală, având în vedere informațiile conform cărora contractul de închiriere pentru terenurile pe care reclamantul le exploatase era deja expirat și că autoritățile nu au cunoștință de încercările reclamantului de a-și relua proprietatea asupra terenurilor agricole sau de a solicita o despăgubire în alt mod; Reamintind că măsurile generale necesare ca răspuns la deficiențele constatate de Curte în prezenta cauză privind neexecutarea hotărârilor judecătorești au fost examinate în cauza Popnikolov (a se vedea Rezoluția finală CM/ResDH(2015) 223 ;

Reamintind că problemele nerezolvate privind măsurile generale referitoare la neexecutarea hotărârilor judecătorești care impun unei autorități administrative să întreprindă o acțiune nesubstituibilă continuă să fie examinate în cauza Stoyanov și Tabakov și că încheierea prezentei cauze nu aduce atingere evaluării Comitetului privind măsurile generale în această privință; după ce a remarcat, de asemenea, că măsurile generale privind durata procedurilor civile au fost examinate în cadrul grupului de afaceri Djangozov (a se vedea Rezoluția finală CM/ResDH(2017)420 ; DECLARĂ că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în această cauză în ceea ce privește măsurile individuale și au fost abrogate pentru a soluționa această cauză.

Résolution CM/ResDH(2020)218 Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Tilev contre Bulgarie (adoptée par le Comité des Ministres le 21 octobre 2020, lors de la 1386 e réunion des Délégués des Ministres) Requête n° Affaire Arrêt du Définitif le 25051/02 TILEV 27/05/2010 22/11/2010 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour »), Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et les violations constatées en raison du non-respect par les autorités administratives d'un jugement interne définitif annulant l'expulsion du requérant des terres agricoles et de la durée excessive de la procédure civile en matière de dommages et intérêts (violations de l'article 6, paragraphe 1, et de l'article 1 du Protocole n° 1) ; Rappelant l’obligation de l’État défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’État défendeur,

si nécessaire : - de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ; Ayant invité le gouvernement de l’État défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ; Ayant examiné le bilan d’action fourni par le gouvernement indiquant les mesures individuelles adoptées afin d’exécuter l’arrêt, et notant qu’aucune satisfaction équitable n’a été octroyée par la Cour dans la présente affaire (voir document DH-DD(2020)170 ) ; Considérant qu'aucune autre mesure individuelle n'est possible, compte tenu des informations selon lesquelles le contrat de bail pour les terres que le requérant exploitait était déjà expiré et que les autorités n'ont pas connaissance de tentatives du requérant de reprendre possession des terres agricoles ou de demander une indemnisation d'une autre manière ; Rappelant que les mesures générales requises en réponse aux défaillances constatées par la Cour dans la présente affaire concernant la non-exécution de décisions judiciaires ont été examinées dans le cadre de l'affaire Popnikolov (voir Résolution finale CM/ResDH(2015)223 ) ;

Rappelant que les questions en suspens concernant des mesures générales relatives au problème de la non-exécution des décisions judiciaires exigeant d'une autorité administrative qu'elle accomplisse une action non substituable continuent d'être examinées dans le cadre de l'affaire Stoyanov et Tabakov et que la clôture de la présente affaire ne préjuge en rien de l’évaluation du Comité sur les mesures générales à cet égard ; Ayant également noté que les mesures générales concernant la durée des procédures civiles ont été examinées dans le groupe d'affaires Djangozov (voir Résolution finale CM/ResDH(2017)420 ) ; DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire en ce qui concerne les mesures individuelles et DÉCIDE de clore l’examen de cette affaire.