- Dosarul nr.
- 3ra-264/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 21 octombrie 2026
- Părțile
- Cucu Serghei vs Administratia Natională a Penitenciarelor
- Pe scurt
- Recurs inadmisibil. omiterea termenului legal prevăzut pentru depunerea recursului în cauza de contencios administrativ
3ra-264/26 — Contestarea actului administrativ
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Cucu Serghei, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Cucu Serghei împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor privind contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, (Dosarul nr. 3ra-264/26 PIGD 2-23029600-01-3ra-04052026) Recurs inadmisibil. Omiterea termenului legal prevăzut pentru depunerea recursului în cauza de contencios administrativ. Judecătoria Chişinău, sediul Centru, jud. C. Guzun Curtea de Apel Centru, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, N. Ghedrovici 21 octombrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Cucu Serghei, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Preşedinte, Gheorghe Stratulat, Ana Cucerescu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 24 februarie 2023 Cucu Serghei a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 51 ef din 16 ianuarie 2023 „Cu privire la revocarea liniuței a cincea din pct. 1 al Ordinului directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 2148 ef din 30 decembrie 2022 cu privire la punerea în dispoziție” și a ordinului nr. 53 ef din 17 ianuarie 2023 „Cu privire la confirmarea în funcție”, obligarea pârâtului să emită ordinul privind încetarea raporturile de serviciu în legătură cu reducerea statelor de personal de funcții în temeiul art. 80 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, compensarea cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 17 din 09 ianuarie 2018 a fost numit, cu termen de probă 6 luni, în funcția de specialist (din contul funcției de specialist principal, temporar, pe perioada suspendării contractului privind îndeplinirea serviciului în cadrul sistemului penitenciar al domnului Liviu Duca), al secției construcții, reparații și exploatarea imobilelor a Direcției logistică a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, acordându-i număr personal.
Reclamantul a menționat că prin Hotărârea Guvernului nr. 872/2022 a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 437/2018 cu privire la organizarea şi funcționarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, fiind modificată structura şi aprobate statele de personal ale Administrației Naționale a Penitenciarelor.
La 22 decembrie 2022 a fost emis ordinul directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 637 cu privire la măsurile organizatorice privind reducerea funcțiilor în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor şi preavizarea personalului. Potrivit pct. 3 din ordin, odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, se va propune în scris salariatului preavizat o altă funcție în cadrul Administrației Naţionale a Penitenciarelor sau instituţiilor subordonate, dacă salariatul preavizat întruneşte cerinţele necesare pentru suplinirea acesteia.
Cucu Serghei a relatat că la 29 decembrie 2022, a fost preavizat contra semnătură referitor la reducerea funcției pe care o deţinea – ofiţer principal 1 al Direcţiei logistică a Direcţiei generale logistică şi administrare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Totodată, nu a fost de acord cu funcţia propusă de ofiţer principal al Direcţiei investiţii capitale şi inginerie a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, fapt consemnat în preaviz.
La 30 decembrie 2022, în temeiul preavizului a fost emis ordinul nr. 2148 ef, prin care a fost pus la dispoziția Administrației Naționale a Penitenciarelor, începând cu 01 ianuarie 2023, pe un termen de 2 luni, până la luarea deciziei de menţinere în serviciu, de suspendare sau de încetare a raporturilor de serviciu – în funcția de inspector superior de justiţie, ofiţer principal (temporar, pe perioada suspendării contractului al titularului funcției) al Direcţiei logistică a Direcţiei generale logistică şi administrare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Reclamantul a susținut că în perioada de preaviz, în baza ordinului nr. 637 din 22 decembrie 2022, i-a fost acordată de la 04 ianuarie 2023 o zi lucrătoare pe săptămână, ziua de vineri, cu menținerea salariului mediu, pentru căutarea altui loc de muncă. De asemenea, în baza acestui ordin, cu 2 luni înainte de concediere, Administrația Naţională a Penitenciarelor a prezentat Agenției Naţionale pentru Ocuparea Forței de Muncă, informația privind salariatul Cucu Serghei, ce urmează a fi disponibilizat.
La 16 ianuarie 2023, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a emis Ordinul nr. 51 ef, prin care s-a dispus revocarea liniuței a cincea din punctul 1 al ordinului nr. 2148 ef din 30 decembrie 2022 cu privire la punerea în dispoziție, în privinţa reclamantului Serghei Cucu, inspector superior de justiţie, ofiţer principal (temporar, pe perioada suspendării contractului al titularului funcției) al Direcţiei logistică a Direcţiei generale logistică şi administrare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Ulterior, prin ordinul nr. 53 ef din 17 ianuarie 2023 cu privire la confirmare în funcţie, s-a dispus confirmarea reclamantului, începând cu data de 17 ianuarie 2023, în funcţia de ofiţer principal al Direcţiei investiţii capitale şi inginerie a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Reclamantul consideră că ordinele nr. 51 ef din 16 ianuarie 2023 și nr. 53 ef din 17 ianuarie 2023 sunt ilegale, măsura luată de angajator fiind disproporțională, îngrădindu-i astfel în mod deliberat dreptul la alegerea locului de muncă. Or, din conţinutul actelor administrative, nu este cert în ce constă scopul legitim, caracterul potrivit, necesar şi rezonabil al măsurii adoptate. La 17 ianuarie 2023 a contestat ordinele cu cerere prealabilă, care a fost respinsă.
Cucu Serghei a invocat că argumentul pârâtului precum că funcția lui nu a fost redusă, doar s-a modificat denumirea acesteia, este declarativ și contravine ordinului nr. 637 din 22 decembrie 2022 (care nu a fost anulat sau modificat), în temeiul căruia i-a fost propusă o altă funcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu care nu a fost de acord și i-a fost acordată o zi pe săptămână pentru căutarea unui alt loc de muncă, acțiuni 2 care denotă reducerea funcției pe care o deținea. Astfel, până la emiterea de către pârât a ordinului nr. 51 ef din 16 ianuarie 2023, în privința lui a fost respectată procedura reducerii statelor de personal.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
12. Prin hotărârea din 03 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 05 martie 2025 Cucu Serghei, reprezentat de avocatul Hriplivaia Valentina, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
14. Curtea de Apel Centru, prin decizia din data de 30 septembrie 2025, a respins apelul declarat de Cucu Serghei și a menținut hotărârea din 03 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, din fișa de post aprobată la 12 ianuarie 2023 pentru funcția de ofițer principal al Direcției investiții capitale și inginerie, coroborată cu fișa de post aprobată la 15 iulie 2019 aferentă funcției de specialist principal din cadrul Direcției logistică a Direcției generale logistică și administrare, rezultă că atribuțiile de bază și sarcinile specifice sunt, în esență, identice, fiind păstrată continuitatea funcțională a postului, sub o altă denumire și în cadrul unei structuri reorganizate, fără modificări substanțiale ale conținutului său profesional. Prin urmare, în speță, nu a fost demonstrată desființarea efectivă a unei funcții echivalente celei deținute de reclamant, ci doar integrarea acesteia într-o structură reorganizată, sub o altă denumire, cu menținerea esenței atribuțiilor și a poziției funcționale în cadrul sistemului administrației penitenciare. Iar, măsura punerii în dispoziție a reclamantului, dispusă prin ordinul nr. 2148 ef. din 30 decembrie 2022, are un caracter provizoriu și instrumental, fiind destinată soluționării situației funcționarului pe durata termenului de 2 luni, interval în care autoritatea publică este chemată să decidă, în mod motivat, fie menținerea în serviciu, fie suspendarea, fie încetarea raporturilor de serviciu. Astfel, în cadrul acestui termen, autoritatea publică a procedat la evaluarea noii structuri organizatorice și a atribuțiilor funcției, concluzionând asupra posibilității legale de menținere a reclamantului în serviciu, prin confirmarea într-o funcție corespunzătoare. 3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
16. La data de 28 aprilie 2026, Cucu Serghei a depus recurs împotriva deciziei din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.
Recurentul a susținut că, după pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Centru din 30 septembrie 2025, nu a încheiat contract cu avocat, deoarece Curtea Supremă de Justiție examinează cauzele în lipsa părților și a avocaților. Astfel, avocatul care l-a reprezentat în prima instanță și în instanța de apel, i-a explicat că, după ce va primi decizia motivată, urmează să o conteste la Curtea Supremă de Justiție. Dat fiind faptul că nu a primit decizia motivată a Curții de Apel Centru, după sărbătorile pascale a consultat portalul instanțelor de judecată și a luat cunoștință de decizia motivată din 30 septembrie 2025. Astfel, efectiv a luat cunoștință de decizia instanței de apel la data de 21 aprilie 2026.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
18. Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanţii la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi.”
Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 65 din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stabilise că: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”
Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poşta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorităţii publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.” 4
Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunţarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabileşte un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1).”
Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.” 5
MOTIVAREA INSTANȚEI
30. Examinând admisibilitatea recursului depus de Cucu Serghei împotriva deciziei din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.
Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Centru a fost pronunțată public la data de 30 septembrie 2025.
În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ, recurentul are obligația de a prezenta recurs împotriva hotărârii instanței de apel, în termen de două luni de la comunicarea deciziei motivate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de declarare a recursului are caracter imperativ, fiind un termen de procedură. Nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita calea de atac, fără posibilitatea examinării cererii în fond. Stabilirea unui termen limită pentru valorificarea căii de atac urmărește asigurarea disciplinei procesuale, a securității juridice și prevenirea repunerii perpetue în discuție a unor hotărâri irevocabile. Decăderea din dreptul de acces la Curtea Supremă de Justiție constituie o garanție a stabilității raporturilor juridice.
Potrivit legii, termenul de depunere a recursului începe să curgă din ziua următoare comunicării deciziei motivate pronunțate de instanța de apel.
Instanța de recurs evidențiază că termenul de declarare a recursului este instituit de legiuitor în vederea asigurării securității și stabilității raporturilor juridice, precum și a respectării principiului celerității procedurii judiciare. Expirarea acestui termen atrage stingerea dreptului procesual de a exercita calea de atac, partea fiind decăzută din dreptul de a formula recurs.
Deci, termenul de declarare a recursului reprezintă un termen de decădere, a cărui nerespectare produce consecința pierderii dreptului de a exercita calea de atac.
În acest context, se impune a menționa că, în conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, se numesc ședințe sau se emit citații se notifică participanților la proces potrivit prevederilor art. 96–114 din același cod.
Notificarea deciziei instanței de apel către participanții la proces are ca scop asigurarea unei comunicări adecvate, rapide și eficiente din punct de vedere al costurilor, a conținutului actului de procedură. În vederea dovedirii aducerii la cunoștință a actului procedural, este necesară anexarea la dosar a dovezii recepționării acestuia de către partea vizată.
Din actele cauzei rezultă că la 19 februarie 2026, decizia a fost notificată reprezentantului recurentului Cucu Serghei, avocatul Hriplivaia Valentina, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar. (f.d. 164) 6
Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de două luni, prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului a început să curgă din data de 20 februarie 2026, ziua imediat următoare celei în care reprezentantului recurentului i-a fost notificată copia deciziei motivate și a expirat la 21 aprilie 2026.
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul a depus recursul la 28 aprilie 2026, peste termenul stabilit de lege, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art. 245 din Codul administrativ.
Referitor la solicitarea recurentului Cucu Serghei privind repunerea în termenul de declarare a recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenul de declarare a recursului reprezintă un termen de decădere, a cărui nerespectare produce consecința pierderii dreptului de a exercita calea de atac.
Cucu Serghei, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.
Curtea de Apel Centru a expediat decizia motivată la adresa avocatului Hriplivaia Valentina, indicată în mandatul avocațional, precum și în cererea de apel, care reprezintă interesele lui Cucu Serghei, potrivit mandatului seria MA nr. 1818288 din 03 februarie 2023, în toate instanțele de judecată (f.d. 4).
În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă 7 îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Cucu Serghei ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova şi art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat şi în jurisprudenţa CtEDO, precum şi a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenţie, circumstanţele relatate denotă că recurentul a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul şi termenul stabilit de către instanţa de judecată.
Având în vedere considerentele menționate și faptul că recurentul Cucu Serghei nu a respectat prevederile imperative ale art. 245 din Codul administrativ, instanța de recurs consideră recursul declarat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Cucu Serghei. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 8