1ra-897/2024 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Vasile Cușnir și Sergiu Cobîlețchi s-au născut în anul 1992 și 1994 în r-nul Edineț. Maria Cușnir s-a născut în anul 1993 în r-nul Telenești. Ei au fost apărați de avocații Serghei Gavajuc și Veaceslav Evstratii.

Vasile Cușnir și Maria Cușnir au fost învinuiți că, la 30 iunie 2022, în jurul orei 04:30, ar fi staționat cu automobilul „Mercedes”, pe drumul public din apropierea gospodăriei familiei Mereniuc, situată în orașul Cupcini, raionul Edineț. Aceștia ar fi claxonat și ar fi mărit volumul muzicii. După ce Irina Mereniuc le-ar fi cerut să nu facă gălăgie, soții Cușnir ar fi adresat cuvinte necenzurate membrilor familiei Mereniuc și le-ar fi aplicat lovituri Irinei Mereniuc și Anastasiei Mereniuc. Sergiu Cobîlețchi a intervenit în conflict și a imobilizat-o pe Anastasia Mereniuc, cu mâinile la spate. În acel moment, Maria Cușnir i-ar fi rupt maioul, iar victima a rămas dezgolită. Anastasia Mereniuc era minoră la data faptelor. Acuzarea a susținut că inculpații ar fi continuat să adreseze cuvinte jignitoare membrilor familiei Mereniuc, iar soții Cușnir ar fi continuat actele de violență. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile fiecărui inculpat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 25 ianuarie 2024, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, Vasile Cușnir, Maria Cușnir și Sergiu Cobîlețchi au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța l-a condamnat pe Vasile Cușnir la patru ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, instanța a cumulat parțial această pedeapsă cu pedeapsa neexecutată din sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 20 decembrie 2022. Instanța i-a stabilit lui Vasile Cușnir pedeapsa definitivă de patru ani și șase luni de închisoare, amendă de 4.500 de unități convenționale, echivalentul a 225.000 de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul MAI pe un termen de șapte ani. În baza art. 90 Cod penal, instanța a suspendat condiționat executarea închisorii pe un termen de probațiune de patru ani. Instanța i-a sancționat pe Maria Cușnir și Sergiu Cobîlețchi cu amendă în mărime de 750 de unități convenționale, echivalentul a 37.500 de lei. Instanța a admis parțial pretențiile părților vătămate privind prejudiciul moral. 1

La 08 februarie 2024, procurorul Cristina Strelețcaia-Grinceac a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței în privința lui Vasile Cușnir și pronunțarea unei noi hotărâri, cu aplicarea pedepsei de patru ani de închisoare. Procurorul a criticat suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea.

La 09 februarie 2024, avocatul Veaceslav Evstratii în interesele lui Sergiu Cobîlețchi, a declarat apel. Avocatul a solicitat achitarea lui Cobîlețchii din lipsa faptei infracțiunii. El a susținut că înregistrarea video nu confirma imobilizarea Anastasiei Mereniuc sau adresarea de injurii. Acesta a contestat credibilitatea declarațiilor părților vătămate și a invocat conținutul unei discuții telefonice dintre Sergiu Cobîlețchi și Eduard Mereniuc.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 mai 2024, apelurile au fost respinse. Instanța a considerat că declarațiile părților vătămate, martorilor, rapoartele de constatare și celelalte probe examinate confirmă vinovăția lui Sergiu Cobîlețchi. Instanța a respins argumentele apărării privind lipsa faptei infracțiunii. Cu privire la apelul procurorului, instanța a examinat gravitatea infracțiunii, activitatea lui Vasile Cușnir în cadrul organelor de drept și condamnarea anterioară. Instanța a apreciat caracterizarea pozitivă a inculpatului și existența a trei copii minori la întreținere. Instanța a explicat că suspendarea condiționată privea modalitatea de executare a închisorii și a considerat că termenul de probațiune putea asigura corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.

La 03 iulie 2024, procurorul Inga Pascari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei lui Vasile Cușnir. Potrivit recursului, instanțele nu au justificat suficient concluzia privind posibilitatea corectării inculpatului fără executarea efectivă a pedepsei cu închisoare. Violența aplicată părților vătămate, faptul că una dintre victime era minoră, prejudiciul cauzat, nerecunoașterea vinovăției, funcția de polițist a inculpatului, condamnarea anterioară și antecedentele contravenționale, justifică executarea reală a pedepsei cu închisoare.

La 19 iulie 2024, Curtea Supremă a solicitat depunerea referinței. La 14 august 2024, avocatul Serghei Gavajuc în interesele lui Vasile Cușnir, a depus referința. Avocatul a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece argumentele procurorului nu se încadrează în temeiurile de recurs. În subsidiar, avocatul a solicitat respingerea recursului. Acesta a susținut că instanțele au individualizat corect pedeapsa și că însuși procurorul a solicitat în dezbaterile judiciare suspendarea executării pedepsei inculpatului.

Urmărirea penală a fost pornită la 30 iunie și s-a terminat la 02 noiembrie 2022. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 13 decembrie 2022 – 25 ianuarie 2024. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 16 februarie – 14 mai 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 19 iulie 2024. La 13 august 2026, ca rezultat al încetării transferului temporar al 2 judecătorului Ghenadie Eremciuc, cauza a fost redistribuită judecătorului raportor Sergiu Stratan.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Deși procurorul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedura penală, el contestă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. Orice critică adusă pedepsei aplicate de judecător trebuie să fie examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-1152/2023, § 21). Prin urmare, recursul va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Oportunitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal ține de discreția judecătorului și nu poate fi analizată în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Inga Pascari împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 mai 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 3