1ra-590/2026 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Alsulaiman Almansour Kamal s-a născut în anul 1962 în Republica Arabă Siriană. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. El a fost apărat de avocatul Anatolie Janu.

Alsulaiman Almansour Kamal a fost învinuit că, la 12 martie 2020, în jurul orei 19:17, conducând automobilul „Chevrolet Aveo” pe traseul R-6 „Bălți–Orhei”, nu a acordat prioritate pietonului Ștefan Sîrbu la trecerea nedirijată pentru pietoni și nu a redus viteza pentru a evita impactul. Astfel, a tamponat pietonul, care traversa carosabilul de la stânga la dreapta. În urma accidentului, Ștefan Sîrbu a decedat din cauza unui șoc hemoragic provocat de hemoragii interne masive, ca urmare a traumatismului contuz al toracelui. Fapta a fost încadrată conform art. 264 alin. (3) Cod penal.

La 26 mai 2020, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central, Alsulaiman Almansour Kamal a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii imputate și condamnat la trei ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de cinci ani. Instanța a încasat de la Alsulaiman Almansour Kamal în beneficiul succesorului părții vătămate, Viorica Sîrbu, prejudiciu moral în mărime de 200.000 de lei, iar în beneficiul statului cheltuieli judiciare în mărime de 2.258 de lei. Cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

La 09 iunie 2020, procurorul în Procuratura r-nului Orhei, Ana Carasec, a depus apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care să stabilească lui Alsulaiman Almansour Kamal pedeapsa reală de închisoare pe un termen de patru ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Acuzarea solicită admiterea acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate. Acuzarea a susținut că instanța a individualizat necorespunzător pedeapsa, fără a motiva suficient această soluție și fără a ține cont de gravitatea infracțiunii și consecințele acesteia. El a invocat că repararea prejudiciului nu este suficientă pentru a justifica o pedeapsă mai blândă, iar decesul victimei și consecințele asupra celor doi copii minori și familiei acesteia impun o apreciere mai severă a pedepsei. 1

La 09 iunie 2020, avocatul Ghenadie Pavliuc, în numele succesorului părții vătămate, a depus apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să stabilească o pedeapsă mai aspră. Apărarea a solicitat încasarea prejudiciului moral de 1.000.000 de lei. Avocatul a susținut că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă și nu corespunde gravității infracțiunii, personalității acestuia și consecințelor produse. Inculpatul nu și-a recunoscut vina în cadrul urmăririi penale și nu a contribuit la repararea prejudiciului moral stabilit prin sentință.

La 01 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărîre prin care, în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de cinci ani, inculpatul fiind obligat să repare prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate în termen de 12 luni. Instanța a încasat de la Alsulaiman Almansour Kamal, în beneficiul Victoriei Sîrbu, suma de 300.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

La 09 septembrie 2021, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, a depus recurs, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitînd dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul a susținut că decizia este nemotivată în partea individualizării pedepsei și că suspendarea condiționată a executării acesteia a fost dispusă cu încălcarea art. 61 și 75 Cod penal. Totodată, el a contestat neîncasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 2.258 lei, reprezentând costul expertizelor judiciare.

La 14 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul și a remis cauza la rejudecare, însă doar în partea pedepsei penale. Instanța a constatat că instanțele inferioare nu au motivat suficient individualizarea pedepsei și aplicarea art. 90 Cod penal, limitându-se la invocarea unor texte de lege, fără a analiza corespunzător gravitatea faptei, decesul victimei, locul și modalitatea comiterii accidentului și celelalte circumstanțe relevante. În schimb, critica privind neîncasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă, întrucât acestea, în sumă de 2.258 lei, au fost deja dispuse spre încasare prin sentință, soluție menținută de instanța de apel. De asemenea, a fost menținută despăgubirea acordată succesorului victimei.

La 09 iunie 2026, Curtea de Apel Nord a admis apelurile, a casat parțial sentința în latura pedepsei și a pronunțat o nouă hotărîre prin care s-a exclus aplicarea art. 90 Cod penal și s-a menținut pedeapsa de trei ani închisoare în penitenciar de tip deschis. În rest, a fost menținută sentința. Instanța a constatat că recunoașterea vinovăției, procedura simplificată, caracterizarea pozitivă și lipsa antecedentelor justifică stabilirea unei pedepse apropiate de minimul legal, însă nu și suspendarea executării acesteia. Având în vedere decesul victimei, faptul că accidentul s-a produs pe trecerea pentru pietoni și lipsa unor legături 2 stabile ale inculpatului cu Republica Moldova, a concluzionat că pedeapsa trebuie executată real.

La 11 iunie 2026, avocatul Anatolie Janu, în numele condamnatului, a depus recurs, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală. Recurentul a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței sub aspectul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal. Apărarea a invocat aplicarea greșită a legii și individualizarea necorespunzătoare a pedepsei. Instanța s-a bazat preponderent pe decesul victimei și gravitatea infracțiunii, fără a analiza suficient persoana inculpatului, care nu are antecedente, are 64 de ani, este caracterizat pozitiv, și-a recunoscut vina, a solicitat procedura simplificată și a reparat prejudiciul material. În opinia apărării, aceste circumstanțe justifică posibilitatea corectării fără executarea efectivă a pedepsei, iar decesul victimei, fiind element al infracțiunii, nu poate constitui singur temei pentru excluderea art. 90 Cod penal.

Urmărirea penală a fost efectuată în perioada 20 martie - 29 aprilie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 30 aprilie - 26 mai 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 08 iulie 2020 - 01 iunie 2021 și 28 aprilie 2022- 09 iunie 2026. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 23 august 2021 - 14 martie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 11 iunie 2026.

Cauza penală a fost examinată în prima instanță în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. La data primirii cauzei la rejudecare de către instanța de apel, sentința primei instanțe putea fi contestată cu apel. Potrivit articolului IV alin. (2) din Legea nr. 83/2023, urmau a fi examinate conform procedurii apelului doar cauzele în care instanța de apel a început cercetarea judecătorească până la 02 august 2023. Celelalte apeluri trebuiau examinate conform procedurii recursului.

Faptul că cauza a fost transmisă la rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție până la 02 august 2023, când a intrat în vigoare a Legii nr. 135/2024 este irelevant. Până la 02 august 2023, cercetarea judecătorească în instanța de apel după trimiterea cauzei la rejudecare încă nu începuse. La 21 noiembrie 2024, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 135/2024, Curtea de Apel Chișinău și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Nord. Cercetarea judecătorească a început la 02 aprilie 2026. Prin urmare, articolului IV alin. (2) din Legea nr. 83/2023 a devenit incident, iar cauza urma a fi examinată de curtea de apel potrivit procedurii recursului. Faptul că curtea de apel a examinat cauza potrivit 3 procedurii apelului, și a menționat că decizia sa poate fi contestată cu recurs, nu poate lipsi de efect o lege. Este irelevant și faptul că cauza a fost trimisă anterior la rejudecare. Curtea de apel urma să aplice legea de procedură în vigoare la ziua examinării cauzei. Mai mult, având în vedere procedura și obiectul examinării în apel și în recursul depus în temeiul art. 444 Cod de procedură penală, această eroare nu a afectat cu nimic drepturile condamnatului (încheierea nr. 1ra-205/2026, §§ 20-22).

Conform art. 466 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, decizia curții de apel a devenit irevocabilă la data pronunțării. Conform art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi contestate cu recurs deciziile pronunţate de curțile de apel ca instanţe de apel. Recursul împotriva deciziilor care urmau a fi pronunțate de curtea de apel, ca instanță de recurs, nu este prevăzut de lege. Decizia Curții de Apel Nord din 09 iunie 2026 nu mai poate fi contestată prin căi ordinare de atac. Prin urmare, cererea dată reprezintă o cale de atac neprevăzută de lege. După cum prevede art. 432 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, o asemenea cerere de recurs este inadmisibilă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursului depus de avocatul Anatolie Janu împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 09 iunie 2026. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 4