2ac-151/26 — Constatarea nulității deciziilor

La 25 iulie 2025, Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău au depus la Curtea de Apel Centru cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Culturii, prin care a solicitat: - constatarea nulității deciziei de avizare pozitivă a Planului de trasare a hotarului Nucleului Istoric al Chișinăului și a tabelului punctelor de cotitură (Fișa de avizare), adoptată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice la 8 decembrie 2023; - constatarea nulității deciziei Ministerului Culturii din 15 decembrie 2023 privind aprobarea Planului de trasare a hotarului Nucleului Istoric al Chișinăului și a tabelului punctelor de cotitură.

La 28 august 2025, Ministerul Culturii a depus o cerere privind transmiterea cauzei de contencios administrativ, conform competenței, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 2 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a admis cererea depusă de Ministerul Culturii cu privire la transmiterea conform competenței a cauzei de contencios administrativ. Cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Ministerului Culturii, privind constatarea nulității actului administrativ, s-a transmis, conform competenței, spre judecare Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 21 octombrie 2025, conform Fișei de repartizare a dosarului, cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Ministerului Culturii a fost repartizată aleatoriu în procedura judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani – Irina Maxim.

La 7 mai 2026 reprezentantul Consiliului municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău, a depus un demers prin care a solicitat ridicarea conflictului negativ de competență.

Prin încheierea din 27 iulie 2026 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a constatat lipsa competenței judecătorului specializat în materie 1 de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Ministerului Culturii privind constatarea nulității actelor administrative. S-a constatat existența unui conflict negativ de competență între judecătorul specializat în materie de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și completul specializat în materie de contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Centru. S-a suspendat procesul la examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Ministerului Culturii privind constatarea nulității actelor administrative. S-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență Curții Supreme de Justiție.

Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ: „Conflictele de competenţă pot fi: a) pozitive – cînd două sau mai multe autorităţi publice se declară competente să desfăşoare o anumită activitate administrativă; b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfăşoare o anumită activitate administrativă.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum şi a operaţiunilor administrative realizate de autorităţile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legea.”

Art. 7 din Codul administrativ: „Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ 2 instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.”

Art. 8 din Codul administrativ: „Regimul de putere publică reprezintă ansamblul competenţelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităţilor publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 12 din Codul administrativ: „Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității şi stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.”

Art. 15 din Codul administrativ: „Operaţiunile administrative sînt manifestările de voinţă sau activităţile autorităţilor publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operaţiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepţia operaţiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terţ.

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 191 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ: „Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătoriile soluţionează în fond toate acţiunile în contencios administrativ. Curţile de apel soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituţionalitate. Curtea de apel Chişinău soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Naţională a Moldovei, precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite în competenţa sa prin Codul electoral.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanţa în a cărei competenţă este dată prin lege cauza, cu excepţiile expres stabilite de lege.”

Art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017: „act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal şi care stabileşte, modifică ori abrogă 3 norme juridice care reglementează naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice şi care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situaţii identice.”

Art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017: „Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal. Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecţilor de drept şi, în caz de necesitate, sînt impuse prin forţa de constrîngere a statului.”

În analiza competenței, Curtea Supremă de Justiție subliniază că, potrivit art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este acel act juridic care stabilește reguli generale, cu caracter impersonal și aplicabilitate pentru un număr nedeterminat de situații identice, în timp ce, conform art. 10 alin. (1) din același Cod, actul administrativ individual reglementează o situație concretă, pentru destinatari determinați, producând efecte juridice imediate.

La rândul său, art. 15 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, operațiunile administrative sânt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice.

Examinând deciziile contestate, Curtea constată că acestea stabilesc aprobarea Plan de trasare a hotarului Nucleului Istoric al Chișinăului și tabelul punctelor de cotitură al acestuia, vizând un grup restrâns și determinat de destinatari, ceea ce imprimă acestor acte caracterul de acte administrative individuale. Actele nu au aplicabilitate generală, nu stabilesc norme cu caracter erga omnes, ci produc efecte asupra unor situații juridice determinate și precise.

În aceste condiții, Curtea Supremă de Justiție apreciază că deciziile contestate sânt de natură individuală și nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 12 Cod administrativ și art. 2 din Legea nr. 100/2017 pentru a fi calificate ca acte administrative cu caracter normativ. 4

Potrivit art. 191 alin. (1) Cod administrativ, competența materială de examinare a acțiunii în fond revine Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanță specializată în materia contenciosului administrativ.

Curtea Supremă de Justiție subliniază că dreptul de acces la un tribunal stabilit prin lege, prevăzut la art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, impune interpretarea strictă a normelor de competență, în scopul asigurării accesului efectiv la justiție și respectării principiului procesului echitabil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 44 alin. (3) și (9), art.200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru examinarea cererii de chemare în judecată înaintate de Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Ministerului Culturii privind constatarea nulității deciziilor. Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată înaintate de Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Ministerului Culturii privind constatarea nulității deciziilor, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 5