- Dosarul nr.
- 3ra-497/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 martie 2016
- Părțile
- Margină Veronica vs MAI
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-497/16 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: I. Maxim (Judecătoria Centru, mun. Chișinău) dosarul nr. 3ra-497/16 instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Margină Veronica împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea ilegală a răspunsului, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 23 iunie 2015, c o n s t a t ă: La data de 18 iulie 2014 reclamanta Margine Veronica s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, solicitînd declararea ilegal a răspunsului Ministerului Afacerilor Interne nr. 22/M-92/14 din 07.07.2014, a obliga Ministerul Afacerilor Interne la plata în beneficiul lui Margine Andrian a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului Margină Sofia de la locul de serviciu, din bugetul de stat, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 30 000 lei. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, este soţia lui Margină Andrian, angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Din căsătorie, la data de 23.03.2014 s-a născut copilul Margină Sofia. La 11.06.2014 în baza art. 37 al Legii nr. 320 din 27.12.2014 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, s-a adresat către MAI cu o cerere prin care a solicitat să-i fie calculată şi achitată indemnizaţia pentru îngrijirea copilului minor Margină Sofia, anul naşterii 23.03.2014 de la locul de serviciu al soţului, la care a primit refuz.
Reclamanta consideră că refuzul este ilegal şi neîntemeiat, prin care i se încalcă dreptul de a primi indemnizaţia solicitată şi care contravine prevederilor art. 124 din Codul Muncii; art. 37 al Legii nr. 320 din 27.12.2014 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului; art. 18 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale de stat nr. 289 din 22.07.2001; pct. 21 al regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea 1 Guvernului nr. 108 din 03.02.2005; pct. 2 din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii Ulterior, reprezentantul reclamantei Margină Veronica, avocatul Furtună Viorel a înaintat o cerere de concretizare a acţiunii, prin care a indicat în calitate de copîrît Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republici Moldova, solicitînd declararea ca fiind ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 22/M- 92/14 din 07.07.2014 de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia pentru creşterea copilului Margină Sofia pînă la vîrsta de 3 ani, declararea ca fiind ilegal refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM nr. M-1846/14 din 15.10.2014,
de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia pentru creşterea copilului Margină Sofia pînă la vîrsta de 3 ani, obligarea MAI şi CNAS să stabilească, calculeze şi să achite soţului reclamantei Margină Andrian Petru indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului Margină Sofia pînă la vîrsta de 3 ani de la locul de serviciu din bugetul de stat, încasarea din contul MAI şi CNAS în mod solidar, în beneficiul reclamantei Margină Veronica a sumei de 30 000 lei cu titlu de despăgubire morală şi a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu judecare pricinii. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 iunie 2015 acțiunea a fost admisă parţial.
S-a recunoscut ilegal răspunsul Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova nr. 22/M-92/14 din 07.07.2014, s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova la plata în beneficiul Veronicăi Margină (IDNP 0990607332157) a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului Margină Sofia, născută la 23 martie 2014, lunar a cîte 30% din salariu mediu de 8087,44 lei a lui Margină Andrian Petru pe parcursul a 3 ani de la naşterea copilului Margină Sofia, începînd cu 23 martie 20l4 pînă la 23 martie 2017. Pretenţia privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei s-a respins ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne al RM, Sterpu Elena la data de 24 iunie 2015 a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015 a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 iunie 2015. La adoptarea soluției, instanța de apel a invocat că prin Decizia CTAS din 10.06.2014 privind stabilirea indemnizaţiei unice la naşterea copilului (f.d. 47) în baza cererii Veronicăi Margină din 10.06.2014, acesteia i-a fost calculată şi achitată indemnizaţia unică la naştere în mărime de 3400 lei, iar prin recipisa ultimei, Margină Veronica a menţionat că indemnizaţia lunară va fi stabilită la locul de muncă a soţului Margină Andrian (f.d. 46, verso). Conform art. 2 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489- XIV din 08.07.1999, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.
Potrivit art. 41 lit. d) al Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999, art. 18 alin. (1), art. 5 alin. (1) lit. e) şi f) al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări 2 sociale, asiguraţii din sistemul public au dreptul la indemnizaţie unică la naşterea copilului şi indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. Reieşind din prevederile pct. 2 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresat familiilor cu copii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002, persoană asigurată se consideră persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute în art. 6 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.
Dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului este stipulat în pct. 4 din Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002, ce prevede că familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de indemnizaţii: indemnizaţia unică la naşterea copilului şi indemnizaţia lunară pentru creşterea îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani în cazul persoanelor asigurate şi a vîrstei de 1,5 ani - în cazul persoanelor neasigurate. Conform art. 8 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, cererea pentru stabilirea indemnizaţiilor specificate în capitolul II din Regulament se depune la casa teritorială de asigurări sociale de către unul dintre părinţi (tutore, curator) personal, prin intermediul reprezentantului primăriei.
Instanța de apel a mai menționat că conform Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27.12.2012, prin art. 37 alin. (4) s-a stabilit că concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului.
Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat. Or, în sensul normei citate, prin Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 52 cu privire la aplicarea art. 37 alin. (4) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţiei nr. 320 din 27.12.2012, se reţine că, soţiilor colaboratorilor de poliţie, neangajate în cîmpul muncii şi care nu au un venit asigurat, indemnizaţiile de maternitate, indemnizaţiile unice la naşterea copilului şi indemnizaţiile lunare pentru creşterea copilului pină la vîrsta de 3 ani, li se vor calcula şi achita la locul de serviciu al soţului poliţist, din bugetul de stat.
Totodată, în conformitate cu art. 25 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.
Prin urmare a conchis instanța de apel că coroborînd prevederile Convenţiei Internaţionale cu privire la drepturile copilului adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York la care Republica Moldova este parte, cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ şi circumstanţele care au stat la baza respingerii cererii reclamantei-intimate Margină Veronica de către Ministerul Afacerilor 3 Interne s-a constatat că pîrîtul-apelant, fiind autoritate administrativă, nu a ţinut cont de faptul că interesele copilului Margină Sofia prevalează sancţiunilor motivate de situaţia juridică ce ţine de competenţa acesteia de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia. La 26 ianuarie 2016 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel cît și instanța de fond nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Indică recurentul în recurs că conform art.4 alin.(1) al Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale prevăzute la art.5 alin.(1) lit.b),c),d),e),f),g),h) se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani prevăzută la art.5 al normei sus citate urmează a fi achitată din bugetul asigurării sociale de stat. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părților copia deciziei integrale la 30 noiembrie2015 (f.d.117), astfel recursul declarat la data de 26 ianuarie 2016 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. 4 Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e : Recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru 5