2r-198/16 — Anularea încheierii

Prima instanţă, Jud. Rîșcani mun. Chișinău dosarul nr. 2r-198/16 Judecător: V. Gîrleanu Instanţa de recurs, Curtea de Apel Chişinău: N. Cernat, N. Simciuc, A. Pahopol Instanţa de revizuire, Curtea de Apel Chişinău: N.Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 23 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova împotriva lui Andrei Zosim și executorului judecătoresc Roman Talmaci cu privire la anularea încheierii nr. 003-744/15 din 13 mai 2015 privind încasarea cheltuielilor de executare, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2016, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015, c o n s t a t ă La 22 mai 2015 Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus cerere împotriva lui Andrei Zosim și executorului judecătoresc Roman Talmaci, solicitînd anularea încheieri nr. 003-744/15 din 13 mai 2015 privind încasarea cheltuielilor de executare.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 iulie 2015, cererea depusă de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva lui Zosim Andrei și executorului judecătoresc Roman Talmaci cu privire la anularea încheieri nr. 003-744/15 din 13 mai 2015 privind încasarea cheltuielilor de executare a fost admisă parțial. S-a casat parțial încheierea executorului judecătoresc Roman Talmaci nr. 003-744/15 din 13 mai 2015 privind încasarea cheltuielilor de executare în sumă de 4 483,67 lei, diminuînd suma pîna la 2 491,83 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015, au fost respinse recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova şi executorul Judecătoresc Roman Talmaci și menținută încheierea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 15 iulie 2015. La 20 noiembrie 2015, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 1 2015, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei recurate cu reținerea pricinii în instanța de recurs în vederea examinării recursului motivat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2016, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova depusă împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015. La 28 ianuarie 2016, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.

În susţinerea recursului Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a invocat că fără a supune examinării recursul motivat, au fost încălcate normele de drept material, și anume cum ar fi, omisiunea debitorului Zosim Andrei de a respecta prevederile art.131 alin.(2) și (3) al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în coroborare cu art.361 alin.(1) al Legii nr.847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar, a fost interpretat în mod eronat legea (art.361 alin.(4) în coroborare cu alin.(1) al Legii nr.847 din 24 mai 1996, fără a fi dată o apreciere corectă argumentelor invocate de Ministerul Finanțelor, că în speță nu poate fi dispusă plata onorariului și a cheltuielilor de executare.

Susține recurentul că instanța de revizuire a încălcat normele de drept material, interpretînd în mod eronat art.449 lit.b) CPC, deoarece recursul motivat al Ministerului Finanțelor nu a fost anexat la dosar și nu a fost examinat de către instanță. La 09 februarie 2016, în adresa intimaţilor Zosim Andrei, executorului judecătoresc Roman Talmaci și Ministerului Justiției a fost expediată copia recursului declarat de către Ministerul Finanțelor cu înştiinţarea depunerii referinţelor. Părţile nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit. Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii recurate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Conform art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate 2 măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esenţial este ca revizuentul să nu fi ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaşte. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanţele şi faptele respective să fie fundamentale şi obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărîri judecătoreşti rămase irevocabile. Astfel, nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că instanţa de judecată ierarhic inferioară nu s-a expus asupra cererii de recurs motivate, care ar fi fost recepționată de către Curtea de Apel Chișinău, or acest argument nu constituie temei de revizuire și nu se încadrează în prevederile art.449 lit.b) CPC.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia Curţii de Apel Chişinău privind respingerea ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015. Concomitent, se evidenţiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referinţă Brumărescu c. României, hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeaşi regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speţa Roşca c. Moldovei, hotărîrea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6§1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenţei este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. 3 Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţie, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. În această ordine de idei, şi avînd în vedere normele legale naţionale şi raţionamentele Curţii Europene a Drepturilor Omului enunţate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Ministerul Finanțelor, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului speţa Popov (2) c. Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2016. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2016, în pricina civilă la cererea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova împotriva lui Andrei Zosim și executorului judecătoresc Roman Talmaci cu privire la anularea încheieri nr. 003-744/15 din 13 mai 2015 privind încasarea cheltuielilor de executare. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioala Valentina Clevadî 4