- Dosarul nr.
- 2ra-639/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 martie 2016
- Părțile
- ÎMGFL nr. 22 vs Zolotariov Valerii, intervenient accesoriu SA CET-2
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-639/16 — Încasarea datoriei
Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.2ra-639/16 Mun. Chişinău Judecător: L. Lupaşco Curtea de Apel Chişinău Judecători:M. Guzun, A. Nogai, Vl. Braşoveanu ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Valeriu Doagă, Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zolotareov Valerii, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.22, intervenient accesoriu Societatea pe Acţiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” împotriva lui Zolotareov Valerii privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 octombrie 2015, CONSTATĂ : La 08 iulie 2014, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 22 cu participarea intervenientului accesoriu Societatea pe Acţiuni „Termocom” în procedura falimentului, a înaintat în instanţa de judecată acţiune împotriva lui Zolotareov Valerii cu privire la încasarea datoriei în sumă de 9 995,22 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 299,86 lei cu titlu de taxă de stat.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în baza contului personal deschis la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 22 pe numele pârâtului, Societatea pe Acţiuni „Termocom", în procedura falimentului, a livrat energie termică. Susţine că, pârâtul nu a achitat serviciile prestate, iar datoria formată la 01.04.2014 constituie suma de 9 995,22 lei, pentru energia termică fapt confirmat prin informaţia despre calcularea şi achitarea serviciilor locativ-comunale respective. Menţionează, că Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 22, conform art. 617 alin. 2 lit. a) Cod Civil al RM este în drept să înainteze cererea de chemare în judecată fără respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară, dar necătând la acest fapt pârâţii sânt informaţi prin intermediul facturii lunare şi a reclamaţiei (somaţiei) să-şi execute obligaţiile, însă până în prezent obligaţiile nu şi le-au executat.
Astfel, solicită reclamanta încasarea de la pârât a sumei de 9 995,22 lei, încasarea tuturor cheltuielilor de judecată şi a taxei de stat în mărime de 299,86 lei. Prin încheierea protocolară a judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04.02.2015 Societatea pe Acţiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr.2” din Chişinău a fost recunoscută succesor în drepturi şi obligaţiuni a intervenientului accesoriu Societatea pe Acţiuni „Termocom” în procedura falimentului, în temeiul 1 art.70 alin. l Cod de procedură civilă (f.d.28). Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 04 februarie 2015, cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a încasat de la Zolotareov Valerii în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 22 suma de 9.995,22 lei cu titlul de datorii pentru perioada 01.11.2001-01.04.2014 şi 299,86 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total a încasa suma de 10.295 lei 08 bani.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a conchis că pârâtul prin declaraţiile sale are ca scop eschivarea de la executarea obligaţiei de plată, ceea ce contravine art.572 alin.2 Cod Civil şi Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 , care statuează regula, conform căreia sunt stipulate obligaţiile proprietarilor apartamentelor care beneficiază de servicii prestate. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe Zolotareov Valerii a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Râşcani, mun.
Chişinău din 04 februarie 2015 şi încetarea procesului. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de către Zolotareov Valerii şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei sect. Rîşcani, mun.
Chişinău din 04 februarie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar argumentele expuse în cererea de apel, precum că acţiunea a fost înaintată de un reclamant necorespunzător, instanţa le-a apreciat critic, or potrivit art. 17 al Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, plăţile pentru serviciile locative, comunale şi necomunale se percep de la proprietarii, chiriaşii şi locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine şi încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori gestionari sau prestatorii de servicii.
Prin urmare, Zolotareov Valerii nu a contestat nici o factură expediată de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 22 în adresa sa, mai mult ca atât a beneficiat efectiv de energia termică livrată prin intermediul reclamantului. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Zolotareov Valerii a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04.02.2015 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27.10.2015, dispunând încetarea procesului. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 27 octombrie 2015 a fost expediată recurentului la data de 27.11.2015 Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 17.12.2015 în termen.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Zolotareov Valerii asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Zolotareov Valerii ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Zolotareov Valerii se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4