2rc-174/16 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rc-174/16 Judecător: A.Minciuna DECIZIE 23 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acţiuni, în cauza privind derularea procesului de insolvabilitate a Societăţii cu Răspundere Limitată „Bilan Grup”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2015, prin care a fost admisă contestaţia şi rectificate creanţele, CONSTATĂ: La 16.04.2014, BC „Moldindconbank” SA s-a adresat cu cerere introductivă prin care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Bilan Grup”.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014, s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de BC „Moldindconbank” SA cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Bilan Grup”. Conform aceleaşi încheieri instanţa a numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Bulgaru Igor”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014, s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Bilan Grup”, fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI „Bulgaru Igor”. A fost stabilit termenul-limită, pentru creditori, de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv, pînă la data de 11 iulie 2014. La 10.07.2014, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de validare a creanţelor în mărime totală de 2 60 550,37 lei.

Potrivit tabelului definitiv al creanţelor, BC „Moldindconbank” SA a fost validată cu suma de 1 319 637,45 lei la rangul V şi cu suma de 1 280 912,67 lei la rangul VI. La 22.09.2015, debitorul SRL „Bilan Grup” a depus contestaţia la creanţa BC „Moldindconbank” SA. Ulterior, prin cererile depuse suplimentar a concretizat cerinţele, indicînd că creanţele băncii constituie suma de 199 013,91 lei la rangul V şi suma de 443 294,21 lei la rangul VI. În motivarea contestaţiei, debitorul a invocat că creanţa băncii este mai mică, deoarece unul din bunurile gajate în scopul garantării executării obligaţiilor SRL „Bilan Grup”, a fost înstrăinat cu 733 000 lei, creanţa urmînd a fi micşorată cu această sumă, fapt ascuns de bancă.

Ulterior, debitorul a solicitat şi excluderea sumei de 369 175,54 lei, care constituie suma dobînzilor calculate la dobînzi şi 1 excluderea sumei de 992 000 lei – valoarea imobilului ipotecat de SRL „Irmidis” pentru garantarea creditelor SRL „Bilan Grup”, imobil care a fost transmis băncii prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13.06.2012. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2015, a fost admisă contestaţia depusă de SRL „Bilan Grup”, fiind dispusă rectificarea creanţelor validate a BC „Moldindconbank” SA micşorînd sumele la rangul V de la 1 319 637,45 lei pînă la 199 013,91 lei şi sumele de la rangul VI de la 1 280 912,67 lei pînă la 443 294,21 lei, încheierea servind temei de modificare a tabelului definitiv al creanţelor.

În motivarea încheierii, instanţa de insolvabilitate a invocat prevederile art. 34 alin. (2) şi (5), 110 alin. (2), 140 alin. (1), 142 alin. (1), 144 alin. (1), (3) şi (9) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 şi art. 619 alin. (4) CC, menţionînd că sunt întmeiate argumentele invocate în contestaţie precum că, creanţa băncii invocată în sumă de 1 319 637,45 lei, este exagerată, or, la stabilirea acesteia nu s-a ţinut cont de faptul că, creditorul deja a beneficiat de restituirea sumei de 733 000 lei, în urma vînzării apartamentului ipotecat. La fel a statuat că prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 13.06.2012, s-a dispus executarea silită a dreptului de ipotecă prin deposedarea şi vînzarea bunului imobil în valoarea de 992000 lei, în scopul executării obligaţiilor contractuale ale SRL „Bilan Grup” şi astfel creditorul BC „Moldindconbank” SA nu poate solicita încasarea repetată a acestei sume cu titlu de creanţă, or, acestuia deja i-au fost transmise imobile pentru vînzare, ce acoperă suma datoriei menţionate. Considerînd ilegală încheierea instanţei de insolvabilitate, la 29.12.2015 şi 18.02.2016, BC „Moldindconbank” SA a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2015 şi emiterea unei noi încheieri de respingere a contestaţiei.

În motivarea recursului, recurentul a invocat interpretarea eronată a legii, precum şi examinarea superficială a cauzei. Astfel, BC „Moldindconbank” SA a menţionat că în baza calculului datoriilor nerambursate efectuat la data intentării procesului de insolvabilitate (05.06.2014), suma datoriilor neachitate pe cele două credite constituia 2 600 550,37 lei, iar suma de 733 000 lei a fost distribuită, pînă la intentarea insolvabilităţii, la achitarea parţială a datoriilor pe credit şi a datoriilor aferente creditului, fiind diminuată datoria totală a creditorului la momentul depunerii cererii de validare.

Referitor la bunul ipotecat în valoare de 992 000 lei, care a fost transmis prin hotărîre judecătorească băncii pentru executarea silită a dreptului de ipotecă prin deposedare şi vînzare, recurentul a indicat că dreptul de proprietate asupra acestui bun nu a trecut la creditor, respectiv instanţa eronat a exclus această suma din creanţa de rangul V. La fel a menţionat că instanţa de insolvabilitate, la excluderea dobînzilor din creanţa băncii, eronat a interpretat prevederile legale şi clauzele contractuale, deoarece achitarea creditului şi achitarea dobînzii pentru folosirea creditului, sunt obligaţii pecuniare distincte, cărora l-i se aplică dobînzi de întîrziere pe perioada întîrzierii. La 22.03.2016, BC „Moldindconbank” SA a prezentat recurs suplimentar, prin care a reiterat faptul că contestaţia a fost depusă tardiv, iar instanţa nu s-a expus asupra omiterii termenului.

2 La 22.03.2016, SRL „Bilan Grup” a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care şi-a manifestat dezacordul cu argumentele acestuia şi a solicitat respingerea lui, inclusiv ca fiind depus în afara termenului de atac. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Potrivit art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. În acelaşi timp, intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părţile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunţării încheierii sau primirii încheierii integrale.

Acest termen poate fi restabilit printr-o încheiere, cu examinarea recursului în fond, dacă persoanele îndreptăţite solicită acest lucru şi prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen. După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea recurată la 17.12.2015 (f.d. 240). Cererea de recurs (nemotivată) a fost depusă de către BC „Moldindconbank” SA la 29.12.2015 (f.d. 244). Prin urmare, Colegiul conchide că recurenta a depus cererea de recurs în termenului legal de atac cu recurs. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Însă, deşi CPC prevede un termen de 3 luni pentru examinarea recursului împotriva încheierii, urmează a fi aplicate prevederile art. 8 alin.(3) din Legea insolvabilităţii, recursul examinîndu-se în termen de 60 de zile (2 luni) de la înregistrarea dosarului în instanţa de recurs. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins, cu menţinerea încheierii recurate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea.

Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi material şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor ce vizează creanţele contestate – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei de insolvabilitate prin care a fost admisă contestaţia SRL „Bilan Grup”. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că încheierea recurată este legală şi întemeiată, pornind de la următoarele. Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii.

3 Potrivit art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. (3) Cererea de admitere a creanţei trebuie făcută chiar dacă aceasta nu este stabilită printr-un titlu. În conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) al aceleaşi legi, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art.19.

(2) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţelor, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. (3) La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii. Potrivit art. 142 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale. (2) Nu se supun procedurii de verificare creanţele bugetare rezultînd dintr-un document executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

(4) Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe. (7) O creanţă se înscrie în tabel ţinîndu-se cont atît de suma datorată efectiv, cît şi de dobînda corespunzătoare sau de penalitatea, sau de orice alt accesoriu calculat pînă la data deschiderii procedurii, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar.

Potrivit art. 143 alin. (4) al Legii insolvabilităţii, după intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va întocmi tabelul definitiv al creanţelor, care va cuprinde toate creanţele înaintate împotriva patrimoniului debitorului la data intentării procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, inclusiv creanţele acceptate în tabelul preliminar. În tabelul definitiv se arată suma solicitată, suma admisă de administratorul insolvabilităţii/lichidator şi rangul de prioritate al creanţei. Tabelul definitiv al creanţelor se aprobă de către instanţa de insolvabilitate la şedinţa de validare a creditorilor.

(5) La expirarea termenului de verificare, administratorul/lichidatorul depune imediat tabelul definitiv în instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul creanţelor şi pot face contestaţii faţă de creanţele admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi asupra celor înlăturate. (6) O creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un 4 creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia debitorului nu se opune validării creanţei.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 10.07.2014, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de validare a creanţelor în mărime totală de 2 60 550,37 lei, iar potrivit tabelului definitiv al creanţelor, BC „Moldindconbank” SA a fost validată cu suma de 1 319 637,45 lei la rangul V şi cu suma de 1 280 912,67 lei la rangul VI. La 22.09.2015, debitorul SRL „Bilan Grup” a depus contestaţia la creanţa BC „Moldindconbank” SA. Ulterior, prin cererile depuse suplimentar a concretizat cerinţele, indicînd că creanţele băncii constituie suma de 199 013,91 lei la rangul V şi suma de 443 294,21 lei la rangul VI, contestaţie care a fost admisă în sensul declarat cu rectificarea tabelului. Potrivit art. 144 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

(9) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator şi pentru toţi creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţă specială de validare. Astfel, pornind de la prevederile legale care reglementează contestarea creanţelor, Colegiul conchide că încheierea instanţei de insolvabilitate de admitere a contestaţiei debitorului SRL „Bilan Grup”, este legală.

În acest sens, Colegiul conchide că instanţa de insolvabilitate corect a constatat că, prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 02 ianuarie 2013, s-a transmis în posesie silită apartamentul nr. 14 către BC „Moldindconbank” SA pentru comercializarea imobilului şi stingerea datoriei, iar conform contractului de vînzare-cumpărare, apartamentul nominalizat a fost vîndut la preţul de 733 000 lei. Prin urmare, just a fost statuat asupra temeiniciei argumentelor invocate în contestaţie precum că, creanţa băncii invocată în sumă de 1 319 637,45 lei, este exagerată, or, la stabilirea acesteia nu s-a ţinut cont de faptul că, creditorul deja a beneficiat de restituirea sumei de 733 000 lei, în urma vînzării apartamentului ipotecat.

Or, prezentarea de către bancă a informaţiei, potrivit căreia a decis în mod unilateral repartizarea sumei de 733 000 lei, pînă la intentarea insolvabilităţii, la achitarea parţială a datoriilor pe credit şi a datoriilor aferente creditului, fiind diminuată datoria totală a creditorului la momentul depunerii cererii de validare, Colegiul consideră că nu constituie temei justificativ de probare a mărimii creanţei înaintate. În context, după cum instituie norma legală, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, respectiv, creanţele se supun procedurii de verificare de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, care va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.

5 Colegiul apreciază critic şi afirmaţia recurentei cum că dreptul de proprietate asupra bunului ipotecat în valoare de 992 000 lei, care a fost transmis prin hotărîre judecătorească băncii pentru executarea silită a dreptului de ipotecă prin deposedare şi vînzare, nu a trecut la creditor, respectiv instanţa eronat a exclus această suma din creanţa de rangul V. În acest sens, instanţa de recurs conchide că instanţa de insolvabilitate just a menţionat că, creditorul BC „Moldindconbank” SA nu poate solicita încasarea repetată a sumei de 992 000 lei, cu titlu de creanţă, or, prin hotărîre judecătorească irevocabilă, acestuia deja i-au fost transmise imobile, pentru vînzare, ce acoperă suma datoriei menţionate.

Astfel, faptul că bunul menţionat nu a fost încă vîndut, nu-i poate fi imputat debitorului, din moment ce acesta a fost transmis în posesia băncii printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, care are puterea lucrului judecat şi care produce efecte juridice. Mai mult, acest bun transmis băncii, deşi nu a fost vîndut, nici nu a fost restituit debitorului sau garantului SRL „Irmidis”, respectiv prin includerea sumei valorii acestui bun de 992 000 lei în creanţa băncii, se crează premise pentru încasarea dublă a acestei sume. Nu poate fi reţinută ca atare nici afirmaţia BC „Moldindconbank” SA cum că, instanţa de insolvabilitate, la excluderea dobînzilor din creanţa băncii, eronat a interpretat prevederile legale şi clauzele contractuale, deoarece achitarea creditului şi achitarea dobînzii pentru folosirea creditului, sunt obligaţii pecuniare distincte, cărora l-i se aplică dobînzi de întîrziere pe perioada întîrzierii.

Potrivit prevederilor art. 619 alin. (4) Codul civil, dobînzile de întîrziere nu se aplică la dobînzi. La caz, suma de 128 623,54 lei folosită din suma de 733 000 lei primiţi la 08.04.2014 din vînzarea apartamentului ipotecat de Ludmila Odobescu pentru stingerea dobînzii, corect a fost exclusă din creanţa de rangul V în mărime de 1 319 637,45 lei. Totodată, Colegiul conchide că din creanţa de rangul VI în sumă de 1 280 912,67 lei, just a fost exclusă suma de 74 449,65 lei, indicate de creditor ca cheltuieli pentru paza imobilului, executarea hotărîrilor, evaluarea bunului, deoarece nu au fost probate, respectiv nu constituie creanţe certe. Instanţa de recurs consideră că afirmaţia recurentului expusă în recursul suplimentar cum că contestaţia SRL „Bilan Grup” a fost depusă tardiv, iar instanţa nu s-a expus asupra omiterii termenului, nu constituie temei de casare a încheierii reczurate.

Or, potrivit proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată, cînd s-a examinat contestaţia, recurentul nu a invocat omiterea termenului de înaintare a contestaţiei de către SRL „Bilan Grup” (f.d. 231-239). În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. Ţinînd cont de cele expuse şi conducîndu-se de prevederile art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 6 DECIDE: Se respinge recursul declarat de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acţiuni. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2015, în cauza privind derularea procesului de insolvabilitate a Societăţii cu Răspundere Limitată „Bilan Grup”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 7