3ra-27/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: C. Roşca dosarul nr. 3ra-27/16 instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat împotriva Consiliul mun. Chișinău, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul mun.

Chișinău, și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 08 mai 2015 c o n s t a t ă La 25 februarie 2015 Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul mun. Chișinău, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că, la 04 decembrie 2014 Consiliul mun. Chișinău prin emiterea deciziei nr. 10/10, a aprobat Regulamentul provizoriu privind procedura de demolare a construcţiilor executate ilegal pe terenurile ce aparţin domeniului public/privat al municipiului Chişinău. Reclamantul a efectuat controlul sub aspectul legalității al deciziei în cauză și a constatat că aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor legii.

La 14 ianuarie 2015 Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat a înaintat Consiliului mun. Chișinău notificarea nr. 1304/OT4-54, prin care a cerut abrogarea parţială a deciziei nr. 10/10 din 04 decembrie 2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcţiilor executate ilegal pe terenurile ce aparţin domeniului public/privat al municipiului Chişinău”. Prin răspunsul nr. 07-119-/120 din 29 octombrie 2015, consiliul mun. Chişinău şi-a menţinut poziţia asupra actului emis la 04 decembrie 2014. Consideră că decizia a fost emisă ilegal, deoarece conform pct. 1.3 din Regulament, au fost stabilite tipurile de construcţii neautorizate asupra cărora se vor răsfrânge efectele juridice ale regulamentului aprobat.

Astfel, Regulamentul stabileşte că prin construcţie neautorizată se subînţelege orice tip de construcţii capitale, cu destinaţie locativă sau cu alte 1 destinaţii, construcţii uşor demontabile (gherete, tarabe, garaje metalice, copertine, panouri publicitare, împrejmuiri din lemn sau metal, instalaţii ce blochează căile de acces, amplasate pe terenuri ce aparţin domeniului public/privat al municipiului Chişinău), precum şi amenajarea spaţiilor publice, executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, documentaţiei de proiect şi autorizaţiei de construire. În același context reclamantul a indicat că conform cadrului legal, construcţiile capitale, construcţiile cu destinaţie locativă construite neautorizat pe teren proprietate municipală (localitate urbană), precum şi construcţiile cu altă destinaţie menţionate în regulament, nu vizează competenţa autorităţilor locale.

Respectiv, pct. 1.4 din Regulament, se referă la categoria construcţiilor neautorizate şi anume: reconstrucţiile, replanificările, intervenţiile în construcţii, care la fel nu sunt de competenţa autorităţilor locale.

În contextul celor expuse, reclamantul indică că conform art. 179 Cod contravenţional, executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor ce cad sub incidenţa legislaţiei privind calitatea în construcţii fără licenţă eliberată în modul stabilit, se sancţionează cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 350 la 450 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu demolarea construcţiilor neautorizate şi remedierea construcţiilor afectate în urma intervenţiilor neautorizate, contravenţie care, conform art. 416 alin. (1) Cod contravenţional, se constată de Inspecţia de Stat în Construcţii.

Totodată, indică reclamantul că conform art. 8 al Legii nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, ierarhia actelor normative se structurează în funcţie de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă de a le emite, iar conform art. 9 al aceluiaşi act legislativ, corelaţia actelor normative diferite după puterea lor juridică se stabileşte în funcţie de competenţa şi statutul autorităţii publice emitente, precum şi de caracterul actelor. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legilor, precum şi hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.

Limitele de reglementare pentru Guvern şi/sau pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control sînt stabilite, pentru fiecare caz aparte, prin legi. Prin urmare, conform prevederilor legale, cu referire la pct. 1.4 din Regulament care se referă la categoria construcţiilor neautorizate ca reconstrucţiile, replanificările, intervenţiile în construcţii, se constată că nu sunt de competenţa autorităţilor locale. Cere reclamantul anularea parţială a deciziei Consiliului mun.

Chişinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2014 ” Cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcţiilor executate ilegal pe terenurile ce aparţin domeniului public/privat al municipiului Chişinău” şi anume excluderea din anexă a pct. 1.3 a sintagmei “construcţii capitale, construcţii cu destinaţie 2 locative sau cu altă destinaţie”, excluderea din pct. 1.4 a sintagmei “reconstrucţiile, replanificările, intervenţiile în construcţii”. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 mai 2015, a fost admisă acțiunea și anulate pct. 1.3 şi pct. 1.4 din decizia Consiliului mun.

Chişinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2014 ” Cu privire la abrogarea Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcţiilor executate ilegal pe terenurile ce aparţin domeniului public/privat al municipiului Chişinău”, în partea sintagmelor “construcţii capitale, construcţii cu destinaţie locative sau cu altă destinaţie”, şi respectiv în partea sintagmelor “reconstrucţiile, replanificările, intervenţiile în construcţii”. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău, și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 08 mai 2015. La 16 noiembrie 2015 Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele judecătorești la adoptarea hotărîrilor nu au stabilit complet circumstanțele de fapt care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, au aplicat eronat norma materială. Or, instanțele nu au luat în considerație faptul că prin anularea sintagmelor respective s-au pronunţat şi privind posibilitatea blocării holurilor comune,,intrărilor în blocuri, or reconstrucţiile, replanificarea, intervenţii fără documentaţia de proiect pot şi permit blocarea acestora. Instanțele au admis astfel substituirea în totalitate a atribuţiilor autorităţii publice locale. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul mun.

Chișinău este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către prima instanță a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele anexate la materialele cauzei, iar argumentele invocate în 3 recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate în prima instanţă şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul mun.

Chișinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat 4