CtEDO 21.01.2021 Auto

COȘCODAR v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
21.01.2021
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
COȘCODAR v. ROMANIA (CtEDO, 2021)
HUDOC · oficial

CĂLIN-Romeo COȘCODAR împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 21 ianuarie 2021 în calitate de comitet compus din: Armen Harutyunyan, președinte, Jolien Schukking, Ana Maria Guerra Martins, judecători și Liv Tigerstedt, grefier interimar, având în vedere cererea depusă la 5 februarie 2016, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl CĂlin-Romeo Coșcodar a fost născut în 1988. La 13 decembrie 2018, Curtea (A patra secțiune) care stă în calitate de comitet, a pronunțat o decizie într-un grup de cazuri, care a inclus cererea actuală (a se vedea Beznea și alții c. România , nr. 26156/14 și 3 alte cereri), și a hotărât să elimine aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție pe baza unei declarații unilaterale prezentate de guvernul român („ Guvernul”) recunoaște o încălcare a articolului 3 din Convenție datorită condițiilor de detenție inadecvate ale reclamantului și acordându-i 2.700 euro (EUR) în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale și costurile și cheltuielile. La 18 martie 2018, Guvernul a formulat o cerere de restabilire a cererii la lista de cauze a Curții, ca în cadrul procedurii de aplicare a hotărârii Curții, acestea au fost informate că reclamantul a murit la 19 ianuarie 2018 și că niciun moștenitor nu a manifestat intenția de a continua procesul în locul reclamantului. La 20 iunie 2019, în temeiul articolului 43 § 5 din Regulamentul Curții, Curtea a hotărât să dispună actuala cerere de cele la care a fost aderată și să-l restabilească pe lista cauzelor pe baza decesului reclamantului. În două ocazii, prin scrisorile din 24 iunie 2019 și 18 octombrie 2019, trimise prin post înregistrat, potențialelele moștenitori ale reclamantului au fost notificați că cererea a fost restaurată la lista cauzelor din Curte și au fost invitați, în special, să informeze Curtea dacă doresc să urmărească cererea în fața Curții. (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate elimina o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că nu intenționează să urmeze cererea. La 13 noiembrie 2019, fratele reclamantului, dl Viorel Coșcodar, a răspuns la scrisoarea Curții din 18 octombrie 2019 care a afirmat că dorește să continue cererea fără să se alăture unei copie a unui document care dovedește că este moștenitor al reclamantului. Prin scrisorile din 3 decembrie 2019 și 5 iunie 2020, fratele reclamantului a fost invitat să trimită o copie a unui document care să dovedească capacitatea de moștenitor a reclamantului decedat până la 6 ianuarie 2020 și, respectiv, 31 octombrie 2020. Nu a fost primit un astfel de document până în prezent și nu a fost furnizată nicio explicație pentru această omisiune. Curtea trebuie să abordeze întrebarea dacă dl Viorel Coșcodar are dreptul de a continua cererea inițial depusă de solicitant, care a murit la 19 ianuarie 2018. Guvernul a susținut că dl Viorel Coșcodar nu a avut locus standi de a continua cererea actuală din cauza neașteptării acestuia de a prezenta un certificat de moștenitor și de a demonstra un interes moral puternic de urmărire a cauzei. Curtea reamintește că, în cazul în care reclamantul a murit după depunerea cererii, a acceptat că următoarea persoană sau moștenitorul poate, în principiu, să urmărească cererea, cu condiția ca acesta să aibă un interes suficient în acest caz (a se vedea, de exemplu, Centrul pentru Resurse Juridiale în numele Valentin Câmpeanu c. România [GC], nr. 47848/08, § 97, CEDH 2014, cu alte trimiteri. Curtea a stabilit, de asemenea, că este în favoarea moștenitorului care dorește să continue procedura în fața Curții să-și susțină poziția de a face acest lucru (a se vedea, de exemplu, Belskiy c. Rusia (dec.), nr. 23593/03, 26 noiembrie 2009). În cazul actual, trebuie remarcat faptul că dl Viorel Coșcodar nu a informat Curtea cu privire la moartea reclamantului și-a exprimat dorința de a continua cererea numai după cererea repetată a Curții cu privire la existența de potențiali moștenitori. În plus, după ce a afirmat că este moștenitorul reclamantului, dl Viorel Coșcodar nu a furnizat nici un document, cum ar fi un certificat de succesiune, pentru a confirma acceptarea succesiunii reclamantului întârziat (a se vedea Rista și alții c. Albania [Comitetul], nr. 5207/10 și altele 6 altele, 17 martie 2016) sau orice declarație care confirmă că a acceptat succesiune după fratele său decedat (contrast Romankevič c. Lituania , nr. 25747/07, § 15, 2 decembrie 2014) sau orice alte documente sau informații detaliate care ar putea fi relevante în cazul său particular (contrast Andreyeva c. Rusia (dec.), nr. 76737/01, 16 octombrie 2003). El nu a făcut acest lucru chiar după cererile exprese ale Curții și nu a furnizat nicio explicație pentru acest eșec. În acest context, Curtea constată că cererea de urmărire a procedurii a fost depusă de o persoană care nu a furnizat nici o dovadă a statutului său de moștenitor (a se vedea mutatis mutandis Léger c. France (striking off) [GC], nr. 19324/02, § 50, 30 martie 2009). Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii. În plus, nu consideră că „respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile” necesită examinarea cererii în ciuda decesului reclamantului. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să scoată cererea din lista sa de cazuri. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 11 februarie 2021. {signature_p_2} Liv Tigerstedt Armen Harutyunyan Președintele adjunct al Registrului interimar

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă