2r-1035/14 — Încasarea pensiei pentru întreţinere

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-1035/14 Judecători: D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 26 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Friptuleac Danil, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Chireeva Iulia împotriva lui Friptuleac Danil privind încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă tardiv, CONSTATĂ: La 16.10.2012, Chireeva Iulia a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Friptuleac Danil privind încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 13 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la Friptuleac Danil în beneficiul Iuliei Chireeva pensia alimentară pentru întreţinerea fiului minor, născut la 29.07.2007, într-un cuantum fix de 1 800 lei lunar, începînd cu 16.10.2012 pănă la atingerea majoratului copilului. La 13.02.2014, Friptuleac Danil a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 decembrie 2013 cu remiterea cauzei la o nouă examinare. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Friptuleac Danil, fiindu-i acordat termen apelantului pînă la 13.05.2014 pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat şi a apelului motivat.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014, apelul declarat de Friptuleac Danil împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 decembrie 2013, a fost restituit ca fiind depus tardiv. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că apelantul fără motive întemeiate, a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 30 de zile, nu a solicitat repunerea în termen şi nu a indicat din care motive a omis termenul de atac cu apel. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 27.05.2014, Friptuleac Danil a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii 1 Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014 şi restituirea cauzei spre rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că, în şedinţa din 13.05.2014, dînsul a solicitat acordarea termenului suplimentar pentru depunerea apelului motivat, iar instanţa de apel nu s-a pronunţat pe marginea acestei cerinţe. Menţionează că intenţiona să solicite repunerea în termen a apelului în cadrul examinării cererii de apel, însă instanţa a restituit-o ca tardivă, fără a trece la examinarea ei. La 18.11.2014, Iulia Chireeva a depus referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca nefondat. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor referitoare la termenul de declarare a apelului – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantului Friptuleac Danil, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar repunere în termen nu a solicitat. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul conchide că recurentul nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen.

Or, invocarea de către recurent că, în şedinţa din 13.05.2014, dînsul a solicitat acordarea termenului suplimentar pentru depunerea apelului motivat, iar instanţa de apel nu s-a pronunţat pe marginea acestei cerinţe, iar el intenţiona să solicite repunerea în termen a apelului 2 în cadrul examinării cererii de apel, însă instanţa a restituit-o ca tardivă, fără a trece la examinarea ei, Colegiul o preciază critic. Înaintarea cererinţei de repunere în termen, nu poate fi condiţionată de careva acţiuni ale instanţei de judecată, ci urmează a fi exercitată imediat ce solicitantul a purces la contestarea hotărîrii. Or, instanţa de apel, la primirea apelului, iniţial verifică temeiurile de admisibilitate a cererii de apel spre examinare şi ulterior purcede la examinarea acestei cereri pe fond.

După cum atestă actele cauzei, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău a fost emisă la 13 decembrie 2013. Potrivit art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul constată că începutul termenului de atac de 30 zile a fost data de 14.12.2013, iar ultima zi a acestui termen a fost data de 13.01.2014. Cererea de apel a fost depusă la data de 13.02.2013 (f.d. 39), adică după expirarea termenului de 30 zile.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de 3 depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

În acest context, argumentele invocate de Friptuleac Danil nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Friptuleac Danil. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Chireeva Iulia împotriva lui Friptuleac Danil privind încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4