2ra-1991/14 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea la serviciu şi repararea prejudiciului

prima instanţă: A. Spoială dosarul nr.2ra-1991/14 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Tutun-CTC”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Daniliuc Victor împotriva Societății pe Acțiuni „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 06 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Tutun-CTC” și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 19 noiembrie 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 20 septembrie 2013, Daniliuc Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că începînd cu luna ianuarie 1971 a activat în cadrul SA „Tutun-CTC”, inițial în calitate de maşinist-reglor de capsare a ţigaretelor, iar ulterior în funcția de mecanic-reglor de ţigarete „Şmermund” de categoria a 5-a, pînă la data de 08 iulie 2013 cînd a fost eliberat din funcție. Menționează că la aceeaşi dată, a fost invitat în secţia cadre, de juristul A. Grigorețchi, pentru a i se aduce la cunoștință și a semna ordinul de concediere, însă din motivul că nu și-a dorit concedierea forțată, ordinul respectiv nu l-a semnat.

Aici, susține reclamantul că metoda concedierilor forțate prin aplicarea amenințărilor față de salariați a devenit o practică bine organizată de administrația SA „Tutun-CTC”, prin intermediul juristului, iar în privința sa concedierea forțată s-a început încă de la 05 iulie 2013, însă din motiv că nu a acceptat concedierea din proprie inițiativă, juristul A. Grigorețchii a purces la metoda de examinare a stării sale de sănătate, avînd pentru aceasta o înțelegere prealabilă cu medicul. 1 Ulterior, la data de 10 iulie 2013, a primit o scrisoare oficială de la SA „Tutun- CTC” cu nr. 11/794 din 09 iulie 2013, prin care a fost invitat pentru a semna ordinul de concediere și a primi carnetul de muncă.

Astfel, afirmă reclamantul că, conținutul ordinului de concediere i-a devenit cunoscut din înscrierile făcute în carnetul de muncă, pe care l-a primit la data de 10 iulie 2013, iar copia ordinului de concediere nr. 128cu din 08 iulie 2013 l-a primit prin intermediul oficiului poştal, la 19 august 2013. Reieşind din înscrisurile efectuate în carnetul de muncă și ordinul de concediere, susţine că a fost concediat la data de 08 iulie 2013 în temeiul art. 86 alin. 1 lit. d) din Codul muncii al RM, care admite concedierea salariatului din iniţiativa angajatorului în cazul constatării faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical, însă, afirmă că extrasul de pe fișa bolnavului Forma nr. 027/2 (în baza constatărilor diagnostice a medicilor examinatori din 05 iulie 2013: neurolog, oftalmolog, ORList, surdolog profpatolog, ECG spirografia și concluzia medicului Tabur Rodica) a fost semnat de către vice-directorul Spitalului Republican N. Frunze la data de 09 iulie 2013. Consideră că sintagma precum că el nu corespunde muncii prestate din cauza stării de sănătate în conformitate cu certificatul medical, a fost înscrisă în ordinul de concediere înainte de examinarea sa medicală de către comisia medicală și concluzionarea înscrisurilor acestora.

Insistă că ordinul cu privire la concedierea sa nr. 128cu din 08 iulie 2013, este ilegal și emis contrar prevederilor Codului muncii, or, el nu putea fi concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. d) Codul muncii pînă la eliberarea concluziei medicale din 09 iulie 2013, cu recomandările respective. La fel, invocă că şi concluzia făcută în baza expunerilor medicilor examinatori este prematură și nu corespunde stării sale de sănătate, deoarece în toată perioada de activitate la SA „Tutun-CTC”, nu a avut probleme de sănătate, nu suferă de careva boli cronice și nu a fost spitalizat în instituțiile medicale de staționar pentru a urma careva cursuri de tratament medical, iar bolile depistate în cadrul controlului medical efectuat la comandă sub conducerea Rodicăi Tabur, nu au nici o legătură cauzabilă cu condițiile nocive atribuite și nu-i creează pericol pentru sănătate și viață.

Solicită anularea ordinului cu privire la concediere nr. 128cu din 08 iulie 2013, restabilirea sa în funcția de mecanic reglor la mașini de țigarete „Șmermund”, și încasarea prejudiciului material cauzat în legătură cu concedierea ilegală, ce constă din plata unei despăgubiri pentru absența forțată de la muncă în mărime nu mai mică decît un salariu mediu lunar și care conform calculelor constituie 39 813, 86 lei, prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale în comisie în mărime de 1 217 lei și cheltuielilor suportate pentru asistenţa juridică în mărime de 5 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 19 noiembrie 2013, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulat ordinul nr. 128cu din 08 iulie 2013 „Cu privire la concediere”, restabilit Daniluc Victor în funcția de mecanic reglor la mașini de țigarete „Șmermund” și încasat de la SA „Tutun-CTC” în beneficiul lui Daniliuc Victor suma de 39 813,36 lei cu titlu de prejudiciu conform art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii, suma de 9045,20 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6317 cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către SA „Tutun-CTC” și menținută hotărîrea primei instanțe. La 05 mai 2014, SA „Tutun-CTC” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul SA „Tutun-CTC” a invocat că concluziile expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi tendenţioase, din care considerente decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată. Consideră că ordinul de concediere nr. 128cu din 08 iulie 2013 este legal, deoarece conform ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 132 din 17 iunie 1996, toţi lucrătorii antrenaţi în condiţii de muncă, care sunt supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili, urmează să treacă controlul medical o dată pe an, iar activitatea de maşinist reglor, ca şi alte funcţii din cadrul SA „Tutun - CTC” reprezintă activităţi cu factori nocivi şi nefavorabili.

Menționează că în perioada lunii octombrie 2012, toţi salariaţii întreprinderii au trecut controlul medical obligatoriu, conform ordinului întreprinderii nr. 92 din 22 octombrie 2012. Astfel, ca rezultat, la data de 30 noiembrie 2012 a fost întocmit Actul final al rezultatelor examenului medical periodic al lucrătorilor de la întreprinderea SA „Tutun – CTC” elaborat de SPB „Constructorul” şi înregistrat la Centrul de sănătate publică din Chişinău la 21 decembrie 2012, iar în pct. 2.5 al Actului final „persoane care necesită transfer permanent la alt lucru în legătură cu starea sănătăţii” la subpunctul 86 este indicată şi familia dlui Daniliuc Victor, fapt ce se confirmă prin extrasul din 21 ianuarie 2013. Cu referire la pct. 25 al Hotărîrii Plenului CSJ, „Cu privire la practica judiciară a examinării litigiilor care apar in cadrul încheierii, modificării şi încetării contractului individual de muncă” nr. 12 din 03 octombrie 2005, subliniază că în situaţia în care se constată, prin certificat medical eliberat de către instituţia medicală abilitată, că salariatul nu mai corespunde exigenţelor medicale de ordin fizic sau psihic pentru exercitarea funcţiei sau a meseriei respective, unitatea are obligaţia de a oferi salariatului o altă muncă mai uşoară, care nu este contraindicată medical (art. 74 alin. (2) Codul muncii).

Dacă salariatul refuză transferul prin exprimarea voinţei în formă scrisă, acesta va fi concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. x) Codul muncii, iar dacă în statul de funcţii sau meserii al unităţii lipseşte un loc de muncă corespunzător sau există, dar nu este vacant, salariatul va fi concediat în baza art.86 alin.(1) lit. d) Codul muncii, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 76 lit. m) Codul muncii.

Susţine că conform statelor de personal al întreprinderii pentru anul 2013 locuri vacante la momentul concedierii intimatului nu existau, iar în scopul respectării domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă între angajator şi salariat a fost emis ordinul nr. 386cu din 06 iunie 2013, „cu privire la preavizare”, prin care Daniliuc Victor a fost preavizat despre faptul că nu corespunde munci prestate din cauza stării de sănătate în conformitate cu certificatul medical din 21 ianuarie 2013. Ca rezultat, la data de 08 iulie 2013 a fost emis ordinul nr. 128cu „cu privire la concedierea dlui Daniliuc Victor din funcţia de maşinist reglor, începînd cu data de 08 iulie 2013 cu achitarea deplină a îndemnizației pentru concediul nefolosit în perioada de 04 ianuarie 2012 – 08 iulie 2013, ordinul fiindu-i adus la cunoștință intimatului, însă 3 acesta a refuzat să-l semneze, fapt confirmat prin procesul - verbal de refuz din data de 08 iulie 2013. Consideră că instanţa de apel eronat a menţinut hotărîrea primei instanțe, doar din motiv că, Raportul de constatare medico-legală nr. 309 din 02 septembrie 2013, este o probă faţă de care nu au fost stabilite careva circumstanţe de inadmisibilitate, sau care ar fi combătute prin alte probe, respingînd ca probă Actul final al rezultatelor examenului medico-legal periodic al lucrătorilor elaborat de SPB ,,Constructorul”.

Or, în conformitate cu dispoziţiile legale nici o probă nu are o valoare mai dinainte stabilită, iar Raportul menționat urma a fi apreciat, în conformitate cu legislaţia procesuală, sub aspectul exactităţii, obiectivităţii şi plenitudinii cercetărilor, precum şi al eficienţei şi caracterului fundamental al metodelor de cercetare folosite la efectuarea expertizei, concluziile expertului nefiind obligatorii pentru instanţa de judecată, deoarece Actul final al rezultatelor examenului medical periodic al lucrătorilor de la SA „Tutun -CTC” elaborat de SPB „Constructorul” a fost întocmit de 10 colaboratori medicali, dintre care 8 medici un șef de secție și un director medical, fapt confirmat şi prin răspunsul nr. 326/34 din 28 octombrie 2013. De asemenea afirmă că, intimatul fiind preavizat prin ordinul nr. 386cu din 06 iunie 2013, cu o lună înainte de concedierea sa, în legătură cu faptul că nu corespunde muncii prestate din cauza sănătăţii sale, a avut posibilitatea şă-şi declare dezacordul său faţă de concluziile medicale stabilite în Actul final, prin înaintarea unei cereri cu privire la solicitarea efectuării unei expertize comune în vederea evaluării capacităţii de muncă în funcţia deţinută, de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dezabilităţii şi Capacităţii de Muncă,

care în conformitate cu Hotărîrea Guvernului RM nr. 65 din 23 ianuarie 2013 este unica instituţie abilitată de a evalua capacitatea de lucru a angajatului. Insistă că lipsa unor astfel de acţiuni din partea intimatului constituie o acceptare tacită a concluziilor medicale, expuse de către grupul de medici în Actul final al rezultatelor controlului medical din 30 noiembrie 2012, cu atît mai mult că, concluzia medicilor menţionaţi în cazul salariatului, Daniliuc Victor a fost reconfirmată şi de medicul profpatolog, Ţabur Rodica la data de 05 iulie 2013, IMSP Spitalul Clinic Republican. Mai invocă că, intimatul a fost supus controlului medical la întreprindere în perioada lunii octombrie 2012, iar raportul de constatare medico-legal nr. 309 efectuat de Centrul de medicină legală datează cu data de 02 septembrie 2013, adică cu aproximativ un an diferenţă, lucru care generează o bănuială rezonabilă, or, în timp de un an, starea sănătăţii intimatul putea fi îmbunătăţită.

Astfel, menţionează că starea sănătăţii lui Daniliuc Victor stabilită prin raportul de constatare medico-legal nr. 309, nu corespunde cu situaţia constatată prin Actul final al rezultatelor examenului medical periodic al lucrătorilor de la întreprinderea SA „Tutun-CTC„ elaborat de SPВ „Constructorul”, iar raportul respectiv prin prisma Regulamentului Centrului de Medicină Legală aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 58 din 04 februarie 2010 nu poate stabili dacă persoana corespunde sau nu funcţiei deţinute, sau poate activa salariatul în continuare în funcţia ocupată, deoarece astfel de atribuţii Centrul nu are.

În circumstanţele menţionate, afirmă că experţii şi-au depăşit atribuţiile cînd s-au expus asupra faptului că-i permit salariatului întreprinderii, Daniliuc Victor activitatea 4 în continuare în calitate de mecanic la SA „Tutun-CTC”, neavînd în acest sens nici un document, care ar confirma condiţiile de muncă a salariatului, inclusiv: fişa de evaluare a condiţiilor de muncă la întreprindere, fişa de lucru de maşinist-reglor şi parametri tehnici a maşinii de producere şi împachetare a ţigărilor. Mai mult că unicul organ care poate efectua expertizarea şi reexpertizarea cetăţenilor pentru determinarea capacităţii de muncă este Consiliului Naţional pentru Determinarea Dezabilităţii şi Capacităţii de Muncă, fapt stabilit în anexa 2, pct. 5, subpct.

3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 63 din 23 ianuarie 2013. Invocă că prima instanță a admis acţiunea bazîndu-se doar pe Raportul de constatare medico- legală nr. 309, în pct. 3 al căruia se indică că, intimatul poate lucra în funcţia de mecanic şi nu de maşinist-reglor, însă obiectul litigiul a fost restabilirea lui Daniliuc Victor în funcţia de maşinist-reglor şi nu în funcţia de mecanic, iar întreprinderea nu deţine şi nu deţinea în statele de personal funcţia de mecanic, iar Conform Clasificatorului ocupaţiilor din RM funcţia de mecanic şi funcţia de maşinist - reglor sunt funcţii total diferite.

La fel, afirmă recurentul că funcția de mașinist reglor din cadrul, Direcţiei producere al SA „Tutun - CTC” reprezintă activităţi cu condiţii de muncă grele și vătămătoare, fapt ce se confirmă prin codul nr. DA.16.A.014 din Lista - tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1487 din 31 decembrie 2004 „cu privire la aprobarea Listei - tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare”. Conform.

4 al Hotărîrii Guvernului nr. 1487, mărimile concrete ale sporurilor de compensare, în cuantumurile negociate anual în Convenţia colectivă (nivel naţional), se stabilesc în funcţie de gradul de nocivitate al lucrărilor îndeplinite, determinat în temeiul Regulamentului cu privire la evaluarea condițiilor de muncă la locurile de muncă și modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1335 din 10 octombrie 2002. Menționează că Daniliuc Victor primea adaos la salariu în sumă de 210 lei lunar în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 335 din 10 octombrie 2002, iar faptul că condiţiile grele şi nocive se asimilează cu condițiile nefavorabile de muncă este prevăzut în tabela pct. 5 al Hotărîrii Guvernului nr. 1335 din 10 octombrie 2002. Ca rezultat, la data de 17 ianuarie 2011 a fost elaborat contractul colectiv de muncă la nivel SA „Tutun-CTC”, pentru anii 2011 - 2015, unde în capitolul III, pct. 3.5 a fost prevăzută modalitatea de calcul a sporului la salariu în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1335. Iar conform Fişei de evaluare a condiţiilor de muncă la întreprindere la maşinile de împachetare a ţigaretelor „Şmermund”, nivelul de nocivitate este de 4,125,

ceea ce reprezintă un nivel ridicat de nocivitate, respectiv, locul de muncă a intimatului este cu factori nocivi, ceea ce nu-i permitea activitatea lui Daniliuc Victor în continuare în funcţia de maşinist – reglor. 5 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 06 martie 2014 a fost expediată în adresa recurentului la 06 martie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f.d. 232). Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 05 mai 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu motivele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva SA „Tutun-CTC”, Daniliuc Victor, a solicitat anularea ordinului nr. 128cu din 08 iulie 2013 cu privire la concedierea din funcţie, restabilirea în funcţie deţinută pînă la concediere – mecanic reglor la maşini de ţigarete „Şmermund”, încasarea drepturilor salariale pentru perioada absenţei forţate de la serviciu conform art. 90 alin.(2) lit.a) şi art. 329 Codul muncii, obligarea compensării prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, cît şi a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei medico-legale în comisie în mărime de 1317 lei şi pentru asistenţa juridică în mărime de 5000 lei.

Judecând pricina dată prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, anulînd ordinul nr. 128cu din 08 iulie 2013 „Cu privire la concediere” în privinţa lui Daniliuc Victor cu restabilirea acestuia deţinută pînă la concediere - mecanic reglor la mașini de țigarete „Șmermund” și încasînd din contul SA „Tutun-CTC” în beneficiul lui Daniliuc Victor suma de 39 813,36 lei cu titlu de prejudiciu conform art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii, suma de 9045,20 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6317 cu titlu de cheltuieli de judecată, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.

În susţinerea temeiniciei concluziei date, instanţele de judecată au reţinut drept probă pertinentă Raportul de constatare medico-legală din 02 septembrie 2013, referindu-se în acest sens la faptul că anume prin Raportului menţionat, s-a stabilit incontestabil faptul că bolile depistate la Daniliuc Victor nu sunt rezultatul activităţii efectuate de ultimul în cadrul întreprinderii şi permit activitatea acestuia în continuare, şi anume, în funcţia de mecanic reglor, ceia ce nu pune în pericol starea sănătăţii acestuia, totodată, apreciind critic actul final al rezultatelor examenului medico-legal periodic al lucrătorilor elaborat de SPB „Constructorul” din 30 noiembrie 2012, care, ulterior a fost reconfirmat şi de Spitalul Clinic Republican.

Instanţa de recurs constată, însă, că fiind, la soluţionarea pricinii, stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul admiterii parţiale a acţiunii sunt 6 incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită atât materialului probator anexat la dosar, cât şi circumstanţelor cauzei. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine materialul probator din care rezultă că, Daniliuc Victor a fost angajat la Societatea pe Acţiuni „Tutun CTC” prin ordinul nr.2-l din 05 ianuarie 1971 în funcţie de maşinist-reglor de capsare a ţigaretelor, iar prin ordinul nr. 226c din 16 iulie 2002, ca urmare a atistării, i-a fost acordată categoria 5, pentru funcţia ocupată de mecanic reglor la maşini de ţigarete „Şmermund”, fapt ce se confirmă prin copia carnetului de muncă şi ordinul cu privire la atestare (f.d.

11-13, 86). Tot actele cauzei atestă că prin ordinul nr. 128cu din 08 iulie 2013, cu privire la concediere, emis de director general a SA „Tutun-CTC”, Ala Sîrbu, salariatul Daniliuc Victor, a fost concediat din funcţia de maşinist reglor, începînd cu data de 08 iulie 2013, în temeiul art.86 alin.(1) lit. d) Codul muncii, în legătură cu constatarea faptului că salariatul nu corespunde muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical (f.d.

32), ordinul menţionat fiind adus la cunoştinţă lui Daniliuc Victor la 08 iulie 2013, însă ultimul a refuzat să confirme comunicarea ordinului nominalizat prin semnătură, fapt ce se atestă prin procesul-verbal din 08 iulie 2013, privind constatarea faptului refuzului de a semna ordinul nr. 128cu din 08 iulie 2013 şi a primi carnetul de muncă (f. d. 73). Conform art. 86 alin. (1) lit. d) Codul muncii, concedierea - desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite în cazul constatării faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medica.

La caz, se constată că drept temei pentru emiterea ordinului de concediere a lui Daniliuc Victor a constituit Actul final a rezultatelor examenului medical periodic al lucrătorilor de la întreprinderea SA „Tutun-CTC” din 30 noiembrie 2012, efectuat conform ordinului Ministerului Sănătăţii al RM nr. 132 din 17 iunie 1996 şi elaborat de SPB „Constructorul”, care la 21 decembrie 2012, a fost înregistrat la Centrul de Sănătate Publică din Chişinău (f.d. 68). Astfel, prin actul menţionat s-a constatat că în rezultatul examenului medical efectuat la SA „Tutun-CTC”, au fost depistate persoane, care necesită transfer permanent la alt lucru în legătură cu starea sănătăţii, printre care a fost indicat şi salariatul Daniliuc Victor (f.d.

69), fapt confirmat şi prin extrasul medical eliberat de SPB „Constructorul” la 21 ianuarie 2013, cît şi prin concluzia medicului profpatolog a Spitalului Clinic Republican (f.d. 70-71). Prin urmare, în scopul respectării domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă între angajator şi salariata, SA „Tutun-CTC” a emis ordinul nr. 386cu din 06 iunie 2013, cu privire la preavizarea în legătură cu concedierea, prin care Daniliuc Victor a fost preavizat despre faptul că după expirarea termenului de o lună va fi concediat conform prevederilor art.86 alin. (1) lit. d) Codul muncii (f.d.

33), care i-a fost adus la cunoştinţă la 06 iunie 2013, însă intimatul a refuzat să confirme comunicarea ordinului nominalizat prin semnătură, fapt ce se atestă prin procesul-verbal din 06 iunie 2013, privind constatarea faptului refuzului de a semna ordinul nr. 386cu din 06 iunie 2013 (f. d. 72). Din conţinutul aceluiaşi ordin relevă şi faptul că concomitent cu preavizarea intimatului, în conformitate cu art. 184 alin.(2) Codul muncii şi pe motiv că 7 întreprinderea nu dispune de locuri vacante, ultimului i-a fost acordată o zi lucrătoare pe săptămână, cu menţinerea salariului pentru căutarea unui alt loc de muncă. În speţă este cert şi faptul că administraţia SA „Tutun-CTC”, în temeiul art. 87 Codul muncii, a expediat în adresa Sindicatului SA „Tutun-CTC” demersul prin care a solicitat acordul la concedierea salariaţilor în temeiul art. 86 alin.(1) lit-.d) Codul muncii, inclusiv şi a lui Daniliuc Victor (f.d.

74), la care a fost primit acordul Sindicatului în vederea concedierii ultimului, fapt confirmat prin extrasul din procesul- verbal nr. 28 din 25 iunie 2013 al şedinţei Administraţiei şi Comitetului Sindical SA „Tutun-CTC” (f. d. 75). În această ordine de idei instanţa de recurs constată că la concedierea lui Daniliuc Victor, de către SA „Tutun-CTC” au fost respectate cerinţele legale, care reglementează procedura de concediere în legătură cu constatarea faptului de necorespundere cu funcţia deţinută sau muncii prestate din cauza stării sănătăţii, fapt ce indică la ilegalitatea hotărârii instanţelor ierarhic inferioare şi netemeinicia acţiunii formulate în acest sens. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi Ordinul Ministerului Sănătăţii al RM nr. 132 din 17 iunie 1996, care indică că toţi lucrătorii antrenaţi în condiţii de muncă, care sunt supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili, urmează să treacă controlul medical o dată pe an.

Iar faptul că activitatea de maşinist reglor, Direcţia producere din cadrul SA „Tutun-CTC”, exercitată de intimatul Daniliuc Victor, reprezintă activităţi cu condiţii de muncă grele şi vătămătoare, se confirmă prin pct. 3 al fişei de lucru „maşinist-reglor la liniile de ambalat” cod FL 5.5.1-01-2-11 în coraborare cu codul nr. DA.16.A.014 din lista-tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1487 din 31 decembrie 2004, cu privire la aprobarea Listei-tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare.

De altfel, este cert că intimatul, Daniliuc Victor, primea adaos la salariu în sumă de 210 lei lunar, mărimea căruia a fost determinată în temeiul Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1335 din 10 octombrie 2002. Or, faptul că condiţiile grele şi nocive se asimilează cu condiţiile nefavorabile de muncă este prevăzut în tabela pct. 5 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 1335 din 10 octombrie 2002. Respectiv, cele enunţate, indică incontestabil că locul de muncă ocupat de intimat este cu factori nocivi, iar, conform extrasul medical eliberat de SPB „Constructorul” la 21 ianuarie 2013, starea de sănătate a acestuia nu-i permite activitatea în continuare în funcţia de maşinist-reglor de ţigarete, fapt stabilit incontestabil şi prin actul final al rezultatelor examenului medical periodic al lucrătorilor la întreprinderea SA „Tutun-CTC”, elaborat de SPB „Constructorul” în componenţa comisiei formate din 10 colaboratori medicali, dintre care 8 medici, fapt 8 confirmat şi prin răspunsul ÎS „SPB Constructorul” nr. 326/34 din 28 octombrie 2013 (f.d.

218). Mai mult, la caz se va remarca că concluzia din Actul final, în cazul salariatului Daniliuc Victor, a fost reconfirmată şi de medicul profpatolog a Spitalului Clinic Republican, Ţabur Rodica.

În aceste condiţii, instanţa de recurs consideră că Raportul de constatare medico- legală nr. 309 din 02 septembrie 2013, prezentat de către Daniliuc Victor, nu poate fi reţinut drept probă admisibilă şi pertinentă adusă în susţinerea pretenţiei cu privire la anularea ordinului de concediere, deoarece, acest raport a fost efectuat în baza datelor documentelor medicale prezentate de intimat, fără supunerea acestuia la efectuarea examenului medical repetat, or, după cum se constată la caz, Daniliuc Victor a fost supus controlului medical la întreprindere în perioada lunii octombrie 2012, în temeiul ordinului întreprinderii nr. 92 din 22 octombrie2012, pe cînd raportul de constatare medico-legal nr. 309 efectuat de Centrul de Medicină Legală a fost întocmit la 02 septembrie 2013, şi anume, cu aproximativ un an diferenţă, aspect care generează o bănuială rezonabilă.

La acest capitol se mai reţine şi faptul că Raportul întocmit de către Centrul de Medicină Legală a fost efectuat în mod unilateral, la cererea lui Victor Daniliuc, astfel lipsind părţile la proces de drepturile prevăzute în art. 152 CPC, fapt care duce la dezechilibrarea principiului egalităţii.

Mai mult ca atât, după cum denotă actele cauzei, Daniliuc Victor a fost preavizat prin ordinul nr. 386cu din 06 iunie 2013, cu o lună înainte de concedierea sa, în legătură cu faptul că nu corespunde muncii prestate din cauza stării de sănătate, respectiv, a avut suficient timp, în perioada de preavizare să-şi declare dezacordul său faţă de concluziile medicale stabilite în Actul final şi să solicite efectuarea unei expertize comune în vederea evaluării capacităţii de muncă în funcţia deţinută, de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dezabilităţii şi Capacităţii de Muncă, care în conformitate cu Hotărîrea Guvernului RM nr. 65 din 23 ianuarie 2013, este unica instituţie abilitată de a evalua capacitatea de lucru a angajatului, respectiv, dezacordul cu actul final a rezultatelor examenului medical urma a fi înaintat anume instituţiei care este investită cu atribuţiile în reexpertizarea capacităţii de muncă.

Prin urmare, se constată drept neîntemeiată referirea instanţelor de judecată la adoptarea soluţiei de admiterea acţiunii, la Raportul de constatare medico-legală nr. 309 din 02 septembrie 2013, efectuat de Centrul de Medicină Legală şi constatarea că bolile depistate la Daniliuc Victor nu sunt rezultatul activităţii efectuate de intimat în cadrul întreprinderii şi permit activitatea acestuia în continuare anume în funcţia de mecanic reglor, ceia ce nu pune în pericol starea sănătăţii acestuia, deoarece contravine celor relatate. Pe cale de consecinţă se va preciza că, potrivit art. 121 CPC, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

În această ordine de idei, se constată legalitatea ordinului SA „Tutun-CTC” nr. 128 din 08 iulie 2013, cu privire la concedierea din funcţie a lui Daniliuc Victor în temeiul art. 86 alin.(1) lit. d) Codul muncii, în legătură cu constatarea faptului de necorespundere cu funcţia deţinută sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în 9 conformitate cu certificatul medica, care a fost emis cu respectarea procedurii şi prevederilor legale care reglementează desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată – concedierea. Respectiv, necesită a fi respinse şi pretenţiile lui Daniliuc Victor cu privire la restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru perioada lipsei forţate de la muncă, recuperarea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecat, deoarece cerinţele date sun subsecvente celei care este neîntemeiată.

Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către SA „Tutun-CTC” şi indică la ilegalitatea hotărârilor de judecată a instanţelor ierarhic inferioare, fapt ce impune respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În această ordine de idei, fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SA „Tutun-CTC”, a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide : Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Tutun-CTC”. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Daniliuc Victor împotriva Societății pe Acțiuni „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge ca neîntemeiată acţiunea lui Daniliuc Victor împotriva Societății pe Acțiuni „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 10