- Dosarul nr.
- 3ra-408/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 mai 2014
- Părțile
- Bragoi Vasile vs Ministerului Afacerilor Interne al RM şi Inspectoratul General al Poliţiei
- Pe scurt
- Încetarea serviciului în poliţie, procedura de concediere în cazul lichidării unităţii reducerii numărul sau a statelor de personal, restabilirea la locul de muncă
3ra-408/14 — Declararea nulităţii ordinului de concediere şi restabilire în funcţia anterior ocupată
prima instanţă : A. Andronic dosarul nr. 3ra-408/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavrilița DECIZIE 14 mai 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Guzun Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea la cererea de chemare în judecată a lui Bragoi Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la declararea nulității ordinului de concediere și restabilirea în funcție, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 11 iulie 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 04 aprilie 2013, Bragoi Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la declararea nulității ordinului de concediere și restabilirea în funcție. În motivarea acţiunii, reclamantul Bragoi Vasile a invocat că începînd cu data de 10 februarie 2010 deţinea funcţia de Comisar al Comisariatului raional de poliţie Călăraşi. Prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 201-ef. din 25 martie 2013 a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne în temeiul art. 47 alin. 1 lit. f) al Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în legătură cu lichidarea subdiviziunii poliţiei sau cu reducerea statelor de personal.
Menționează reclamantul că, deşi în Ordin a fost invocat temeiul de concediere lichidarea unităţii şi reducerea statelor de personal, aceasta nu corespunde situaţiei de fapt şi de iure. Astfel, din procesului-verbal nr. 34/501 din 22 martie 2013, rezultă că a avut loc reducerea statului de personal conform Ordinului nr. 71 din 28 martie 2013 în legătură cu reforma organizatorică a MAI, motiv pentru care i s-a propus funcţia de Şef al Sectorului nr. 3 Inspectoratului de poliţie Ciocana al Inspectoratului de Poliţie Chişinău al IGP al MAI, însă din considerentul că a refuzat funcţia propusă a fost concediat din organele afacerilor interne.
Consideră reclamantul că, ordinul a fost emis de un organ necompetent deoarece reieșind din prevederile Legii privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare din 05 martie 2013, poliţia reprezintă o structură distinctă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, sub identitatea unei persoane juridice cu competenţă pe tot teritoriul Republicii Moldova, denumită Inspectoratul General de Poliţie, iar conform art. 12 şi 13 al Legii menționate, Şeful Inspectoratului General al Poliţiei numeşte și eliberează din funcţie pe ceilalți colaboratori de poliție din toate subdiviziunile. Susține reclamantul că, ordinul nr. 20-ef.
din 25 martie 2013 a fost emis după intrarea în vigoare a Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, ca urmare succesor în drepturi al Ministerului Afacerilor Interne la capitolul concedierii şi numirii în funcţie a devenit Inspectoratul General al Poliţiei al MAI, respectiv ordinul de concediere este ilegal, deoarece a fost emis de un organ neîmputernicit, cu încălcarea competenţei, fiind ilegal în fond şi pasibil anulării prin efectul art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ.
Mai menţionează reclamantul că, nici Ministerul Afacerilor Interne şi nici Inspectoratul General al Poliţiei nu au ţinut cont că pînă la data de 05 martie 2013 a exercitat funcţia de comisar, iar după 05 martie 2013 conducea unitatea sub noua denumire de Inspectoratul de Poliţie Călăraşi, or, concedierea lui din funcţie s-a produs abia la 25 martie 2013. Afirmă că funcţia pe care a deținut-o el nu a fost redusă, ci doar i-a fost modificată denumirea, or, reducerea funcţiei ca atare nu a avut loc, de facto s-a produs o destituire camuflată din funcţie, indicînd la ilegalitatea ordinului contestat.
Consideră că, funcţiile de comisar şi de inspector-şef sunt identice, rezultă direct din pct. 18 al Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1109 din 06 decembrie 2010, care stabilește că se va ţine cont că poliţia locală va fi încadrată în activitate potrivit competenţei jurisdicţionale teritoriale, iar poliţia de stat - doar potrivit competenţei jurisdicţionale. Astfel, poliţia de stat se va deosebi de poliţia locală, în ceea ce ţine de competenţe, deci după competenţa jurisdicţională. Specializarea structurilor poliţieneşti va reieşi că categoria interesului protejat şi a teritoriului deservit, corespunzător, comisariatele raionale ale afacerilor interne vor exista structuri ale poliţiei locale structuri ale poliţiei de stat.
Comisarul va fi reprezentantul statului care va conduce activitatea atît a poliţiei de stat, cît şi a celei locale, însă atît structurile poliţieneşti locale, cît şi cele de stat vor avea conducători desemnaţi sau aleşi, după caz. Susține că, conform practicii cu privire la aplicarea legislaţiei referitor la litigiile privind concedierea pe temei că unitatea a fost lichidată sau funcţia a fost redusă, din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie se desprinde că lichidarea unităţii atrage concedierea tuturor angajaţilor, cu excepţiile prevăzute de lege dar nu a anumitor categorii de salariaţi, fapt care se deosebeşte de reducere. Cît ţine de colaboratorii de poliţie ai CPR Călăraşi aceştia şi-au continuat activitatea în mod obişnuit în aceeaşi unitate, doar sub denumirea de Inspectoratul de poliţie Călăraşi.
Respectiv, lichidarea unităţii de facto şi de jure nu s-a produs, însă din denumirea şi conţinutul procesului- verbal nr. 34/501 din 22 martie 2013 se atestă că, la CPR Călăraşi s-a produs reducerea statului de personal, funcţia de comisar al CPR Călăraşi fiind redusă prin Ordinul MAI nr.71 din 28 februarie 2013. Consideră acţiunile pîrîtului drept ilegale, deoarece comisarul este conducător al Comisariatului raional de poliţie. După schimbarea denumirii în Inspectorat, care a preluat toată documentaţia, funcţiile, încăperile şi lucrările de la Comisariat, conducătorul are numele de Inspector-şef care în esenţă înlocuieşte comisarul.
La fel invocă că Ministerul Afacerilor Interne nu era în drept să-l concedieze odată ce atribuţiile de angajare şi numire în funcţie a angajaţilor Inspectoratului General de Poliţie a fost trecută în competenţa Inspectorului general-şef al IGP, iar ultimul nu era în drept să numească în funcţie de Inspector-şef al IP Călăraşi o altă persoană, atît timp cît dînsul nu a fost demis. Dovada se regăseşte şi în Ordinul MAI nr. 201-ef. din 25 martie 2013, unde sub textul „Extras din ordin” a fost înscris IP Călăraşi, în structura căruia deja se afla.
Ordinul MAI privind concedierea lui este ilegal, iar din partea IGP nu a fost emis ordin de demitere, fapt ce atestă că dînsul urmează a fi restabilit în funcţia anterior ocupată de Inspector-şef al IP Călăraşi, cu perspectiva ca Inspectoratul General de Poliţie să emită ordin de modificare a funcţiei, începînd cu data de 05 martie 2013. Solicită de a considera că din 05 martie 2013 pînă la concediere în temeiul Ordinului nr. 201-ef. din 25 martie 2013, a exercitat funcţia de Inspector-şef al Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.201-ef. din 25 martie 2013 în partea ce ţine de concedierea lui din organele afacerilor interne, cu restabilirea în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Politie Călăraşi.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 iulie 2013, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 201-ef. din 25 martie 2013 privind concedierea lui Bragoi Vasile din funcţie şi restabilit Bragoi Vasile în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Poliţie raionul Călăraşi din data de 25 martie 2013, în rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013, au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și menținută hotărîrea primei instanțe.
La 07 februarie 2014, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe în partea în care au fost admise cerințele reclamantului cu emiterea unei noi hotărîri în această parte prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată. În motivarea recursului recurentul Inspectoratul General al Poliției a Ministerului Afacerilor Interne a invocat că în cadrul examinării cauzei instanțele judecătorești nu au aplicat legea ce urma să fie aplicată, au aplicat în mod eronat legea și au apreciat arbitrar probele anexate la dosar.
Menționează recurentul că instanțele constatînd existenţa ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 5 din 04 ianuarie 2013, prin care Bragoi Vasile a fost preavizat despre faptul că peste 2 luni funcția pe care o exercită urmează să fie redusă, concluzionează în final că funcția ultimului a fost doar redenumită, fără a-și motiva concluziile în acest sens. Iar, constatînd că Bragoi Vasile a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne într-o funcție din cadrul subdiviziunii acesteia, dispune restabilirea reclamantului în funcția de inspector șef al Inspectoratului de Poliție Călărași, respectiv în cadrul unei alte unități în care Bragoi Vasile nici nu a activat, ceea ce contravine prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, care indică că odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal se va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă în cadrul unității respective.
Mai susține că reieșind din Registrul de stat al unităților de drept nr. 267147 din 21 martie 2013, Inspectoratul General de Poliție este o persoană juridică nou creată, respectiv subdiviziunile subordonate ale Inspectoratului General de Poliție nu pot fi create prin redenumire, or, în cazul în care este redenumită funcția salariatului, angajatorul nu se schimbă. Relatează că intimatul prin acțiunea înaintată nu a înaintat careva pretenții față de Inspectoratul General de Poliție, iar instanțele judecătorești au pus pe aceeași poziție în materia de probațiune Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General de Poliție al MAI ceea ce contravine prevederilor art. 24 alin. (3) al Legi contenciosului administrativ, or, în speță sarcina probațiunii fiind pusă pe seama intimatului care urma să argumenteze solicitările sale faţă de Inspectoratul General de Poliție.
Cu referire la hotărîrea explicativă a Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 12 din 03 octombrie 2003, invocă că cerinţele intimatului cu privire la restabilirea în funcţie nu sunt subsecvente cerinţelor cu privire la declararea nulității și direct condiționate de declararea nulității actului, or, intimatul solicitînd anularea ordinul Ministerului Afacerilor Interne prin care a fost concediat din funcţie, solicită totodată şi restabilirea sa în funcţie la Inspectoratul General al Poliției, care de fapt este un alt angajator. Consideră, recurentul că la emiterea hotărîrii instanțele judecătorești au ignorat prevederile art. 89 alin. (1) al Codului muncii și eronat l-au repus pe Bragoi Vasile într- o funcție pe care acesta nu a deținut-o, întrucît la data de 25 martie 2013, ultimul a fost concediat din funcția de comisar al CPR Călărași al MAI, care nu intră în componența Inspectoratului General al Poliție și al subdiviziunilor subordonate acestuia.
Insistă că este eronată interpretarea instanțelor cu referire la faptul că Bragoi Vasile urma să fie concediat prin ordinul Inspectoratului General al Poliție, deoarece reclamantul nu a activat în cadrul acestui Inspectorat și respectiv nu putea fi concediat de către acesta. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate a instanţei de apel din 29 octombrie 2013, a fost expediată în adresa recurentului la 13 noiembrie 2013, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 91), însă careva date despre recepţionarea acesteia lipsesc.
Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 07 februarie 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei hotărâri noi cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză şi având ca obiect al litigiului anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 201ef din 25 martie 2013, în partea prin care Bragoi Vasile a fost concediat din organele afacerilor interne, restabilirea ultimului în funcţia de Inspector –şef al Inspectoratului de poliţie Călăraşi, cu constatarea că din 05 martie 2013 şi pînă la concediere, în baza Ordinului nr. 201 ef din 25 martie 2013, a exercitat funcţia de Inspector-şef al Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, dispunînd anularea ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 201-ef. din 25 martie 2013 privind concedierea lui Bragoi Vasile din funcţie şi restabilirea lui Bragoi Vasile în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Poliţie raionul Călăraşi din data de 25 martie 2013, în rest respingînd acţiunea ca neîntemeiată.
Soluţia dată de prima instanţă, a fost menţinută şi de instanţa de apel, astfel fiind respinse apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Instanţa de recurs constată, însă, că fiind, la soluţionarea pricinii, stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul admiterii parţiale a acţiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părţi în raport cu prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu.
În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că prin Hotărîrea Guvernului nr. 778 din 27 noiembrie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne al RM, structurii şi efectivului limită ale aparatului central al acestuia s-au stabilit autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, dintre care şi Inspectoratul General al Poliţiei, cu statut de departament pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 986 din 24 decembrie 2012, cu privire la structura şi efectivul limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne s-au stabilit subdiviziunile subordonate Inspectoratului General al poliţiei, prin care se regăsesc şi inspectoratele de poliţie.
Prin hotărîrea Guvernului nr. 990 din 26 decembrie 2012 cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului, a fost modificată Hotărîrea Guvernului nr. 735 din 16 iunie 2003, cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale, prin care, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pe lîngă alte instituţii stipulate în pct. 5, s-a inclus şi Inspectoratul General de Poliţie.
Drept urmare a reformei instituţionale şi organizatorice a Ministerului Afacerilor Interne şi emiterii Hotărîrilor de Guvern menţionate, statele de personal al Ministerului Afacerilor Interne au fost reorganizate prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 70 din 28 februarie 2013, respectiv fiind modificat şi Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 420 din 19 decembrie 2009, prin excluderea la pct.1, subpunctelor 1.1 şi 1.2, şi la pct.2, subpunctele 2.1, 2.2, 2.28, 2.29, 2.3, 2.34, 2.36, 2.4, 2.41, 2.5, 2.7, 2.8, 2.10, 2.11 (f.d. 67-68). Iar prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 71 din 28 februarie 2013, cu privire la statele de organizare ale Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 420 din 19 decembrie 2009, a fot modificat şi prin excluderea la pct. 1, subpunctului 1.3, şi la pct. 2, subpunctelor 2.25, 2.27, 2.29, 2.32, 2.33, 2.35, 2.37-2.40 şi 2-42 (f.d.
71-72). Este de reţinut că la 04 ianuarie 2013 a fost emis ordinul nr. 5 cu privire la preavizarea efectivului Ministerului Afacerilor Interne, prin care s-a dispus de a aduce la cunoştinţă angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, despre faptul că în termen de 2 luni funcţiile acestora urmează a fi reduse (f.d. 66). Respectiv, întru executarea ordinului nominalizat la 09 ianuarie 2013, Bragoi Vasile, care activa în funcţia de Comisar al Comisariatului de Poliţie Călăraşi din data de 10 februarie 2010, a fost preavizată conform prevederilor art. 88 alin. (1) lit. b) Codul muncii despre faptul că în termen de 2 luni funcţia pe care o exercită urmează a fi redusă. Din conţinutul actelor cauzei relevă şi faptul că, odată cu preavizarea intimatului, ultimului i-a fost propusă funcţia de Şef al sectorului nr. 3 al Inspectoratului de Poliţie Ciocana al DP mun.
Chişinău al IGP al MAI, de la care Bragoi Vasile a refuzat, pentru ce şi a semnat în procesul-verbal nr. 34/501 din 22 martie 2013, cu privire la propunerea unor funcţii în legătură cu reducerea statului de personal (f.d. 10). Iar, ca urmare, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne mr. 201-ef din 25 martie 2013, Bradoi Vasile, Comisar al Comisariatului de Poliţie Călăraşi, a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne în temeiul art. 47 alin.(1) lit. f) al Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 în legătură cu lichidarea subdiviziunii poliţiei sau cu reducerea statelor de personal, dacă poliţistul refuză transferul într-o altă funcţie.
În această ordine de idei instanţa de recurs constată că la concedierea a lui Vasile Bragoi, de către Ministerul Afacerilor Interne au fost respectate cerinţele legale impuse prin prevederile art. 88 Codul muncii, care reglementează procedura de concediere în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, fapt ce indică la legalitatea actului administrativ contestat şi netemeinicia acţiunii în acest sens.
La acest segment se remarcă şi incorectitudinea constatării de către instanţele judecătoreşti precum că angajatorul contrar prevederilor art. 88 alin.(1) lit.c) Codul muncii nu a propus lui Bragoi Vasile un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective, odată cu preavizarea acestuia despre reducerea funcţiei deţinute, deoarece în speţă nu au relevanţă prevederile normei enunţate, or, la caz s-a constatat cu certitudine că Bragoi Vasile a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, într-o funcţie din cadrul subdiviziunii acesteia, astfel, nefiind angajat al Inspectoratului General de Poliţie.
De altfel, în sensul art. 88 alin.(1) lit. c) Codul muncii, este de înţeles că angajatorul o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective, pe cînd instanţele ierarhic inferioare, stabilind încălcarea prevederilor normei enunţate, au dispus restabilirea lui Bragoi Vasile în funcţia de Inspector-şef al Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, şi anume în cadrul unităţii în care nici nu a activat. Aici se va remarca şi faptul că potrivit art. 15 alin.(1) al Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi Statutului poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratele de poliţie sunt subdiviziuni ai Inspectoratului General de Poliţie.
Iar potrivit pct. 3 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General de Poliţie al MAI, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, coraborat cu pct. 3 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 778 din 27 noiembrie 2009, cît şi art. 7 lit. l), art. 13 alin.(1) lit.g) al Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 29 decembrie 2012, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General de Poliţie sunt două persoane juridice de sine stătătoare, doi angajatori diferiţi a diferitor subdiviziuni, pentru care Legea delimitează strict care sunt subdiviziunile şi competenţele Ministerului şi a Şefului Inspectoratului General de Poliţie la angajare.
Sub acest aspect, se reţine că eliberarea lui Bragoi Vasile din funcţia deţinută nu poate fi calificată ca o încălcare a procedurii prevăzută la art. 88 Codul muncii, or cele invocate mai sus denotă incontestabil faptul că instanţele ierarhic inferioare la aplicarea nomei menţionate au extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică, întrucît norma citată prevede doar propunerea în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă în cadrul unităţii respective.
Cu atît mai mult şi după cum a fost menţionat, intimatul a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, iar la 25 martie 2013, prin Ordinul nr. 201-ef al Ministerului Afacerilor Interne, a fost concediat din funcţia de comisar al Comisariatului de Poliţie Călăraşi al MAI, pe cînd instanţele au obligat Inspectoratul General de Poliţie în restabilirea lui Bragoi Vasile în funcţia de Inspector-şef al inspectoratului de Poliţie Călăraşi, deşi înre aceştea nu au existat relaţii de muncă, nefiind astfel contestat nici un act administrativ emis de Inspectoratul General al Poliţiei. Cu toate că prevederile art. 89 alin.(1) al Codului muncii, indică direct că salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanţei de judecată.
În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art.12 alin.(1) al Legii cu privire la Poliţie şi statutul poliţistului, potrivit cărora Inspectoratul General al Poliţiei reprezintă unitatea centrală de administrare şi control al Poliţiei, cu statut de persoană juridică şi cu competenţa pe tot teritoriul Republicii Moldova, iar potrivit extrasului din Registrul de stat al unităţilor de drept nr. 267147 din 21 martie 2013, Inspectoratul General al Poliţiei, este persoană juridică nou formată (f.d. 75). Totodată potrivit art. 13 alin.(1) lit. g) a Legii citate, şeful Inspectoratului General al Poliţiei numeşte şi eliberează din funcţie doar personalul Inspectoratului General al Poliţiei.
Reieşind din normele legale citate, se constată netemeinicia pretenţiilor intimatului cu privire la repunerea în funcţie pe care nu a deţinut-o, întrucît la 25 martie 2013, a fost concediat din funcţia de Comisar al Comisariatului de Poliţie Călăraşi al Ministerului Afacerilor Interne, funcţie care nu mai există la moment. În asemenea împrejurări, nu are relevanţă nici susţinerea intimatului reţinută şi de instanţele judecătoreşti, precum că ordinul de concediere a fost emis de un organ necompetent, deoarece cum a s-a menţionat Bragoi Vasile nu a fost nici o dată angajat în cadrul Comisariatului General al Poliţiei, respectiv ordinul de concediere a acestuia nici nu putea fi emis de către persoana cu drept de angajare în structura respectivă.
Aici este necesar de menţionat şi faptul că Bragoi Vasile a fost concediat la 25 martie 2013, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne, întrucît, la acel moment, raporturile de muncă ele lui Bragoi Vasile erau guvernate de contractul individual de muncă încheiat între ultimul şi Ministerul Afacerilor Interne, respectiv şi rezilierea contractului individual de muncă putea fi dispusă doar de angajator, în speţa dată de Ministerul Afacerilor Interne. În această ordine de idei este lipsită de suport legal şi menţiunea instanţelor judecătoreşti cu referire la faptul că funcţia deţinută de Bragoi Vasile nu a fost redusă, ci doar modificată denumirea, iar reducerea funcţiei de facto nu a avut loc, stfel producîndu-se o destituire camuflată din funcţie, deoarece, după cum a fost menţionat, Ministerul Afacerilor Interne, a fost supus unei reorganizări instituţionale, unitatea respectivă nefiind lichidată.
În acest sens au fost emise actele de reducere a statelor de personal, avînd loc o reorganizare reală şi efectivă a subunităţilor, prin crearea/absorbţia/fuziunea/ divizarea unor structuri distincte cu identitate juridică, sau prin lichidarea unor subdiviziuni.
Întru combaterea argumentelor, în sensul enunţat, instanţa de recurs ţine să menţionegze şi faptul că asimilarea Comisariatului de Poliţie raional Călăraşi al Deparatamentului de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne cu Inspectoratul de Poliţie Călăraşi al Inspectoratului General al Poliţiei şi identificarea acestora drept una şi aceeaşi entitate juridică este uan eronată, luînd în consideraţie că structura Inspectoratului de Poliţie Călăraşi, subordonarea, atribuţiile, misiunile, principiile de activitate şi temeiul legal potrivit căruia î-şi desfăşoară activitatea această entitate sunt diferite de cele ale Comisariatului Raional de Poliţie Călăraşi, respectiv şi atribuţiile şefului Inspectoratului de Poliţie Călăraşi sunt diferite de cele ale Comisarului Comisariatului de Poliţie Călăraşi.
Totodată, instanţa de recurs respinge şi referirea intimatului la deciziile Curţii Supreme de Justiţie adoptate în lituigii similare, prin care acţiunile au fost admise, deoarece două cazuri la care face referire intimatul, nu constituie practica judiciară prin prisma jurisprudenţei CEDO. Alte argumente susţinute de către Bragoi Vasile în cererea de chemare în judecată nu denotă ilegalitatea ordinului de concediere. Reieşind din cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temei pentru anularea actului contestat şi restabilirea lui Vasile Bragoi în funcţie de inspector-şef al inspectoratului de poliţie Călăraşi nu este, fapt ce denotă că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă la emiterea hotărârii au aplicat eronat normele de drept material.
Distinct de cele enunţate şi având în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, de prima instanţă fiind eronat interpretate normele de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care a respinge ca neîntemeiată acţiunea lui Bragoi Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la declararea nulității ordinului de concediere și restabilirea în funcție.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 11 iulie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bragoi Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la declararea nulității ordinului de concediere și restabilirea în funcție şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea lui Bragoi Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la declararea nulității ordinului de concediere și restabilirea în funcție. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Guzun Tamara Cişca-Doneva