- Dosarul nr.
- 2ra-792/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 7 mai 2014
- Părțile
- Munteanu Ivan vs Munteanu Gheorghe
- Pe scurt
- Problemele soluţionate la deliberarea hotărârii, cuprinsul hotărârii, limitele judecării apelului
2ra-792/14 — Repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral
prima instanţă – T. Culava dosarul nr. 2ra-792/14 instanţa de apel – A. Panov, T. Pelin, B. Bîrcă DECIZIE 07 mai 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Munteanu Gheorghe Ștefan în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Ivan și Munteanu Gheorghe Ivan, intervenient principal Munteanu Tamara împotriva lui Munteanu Gheorghe Ștefan cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Munteanu Gheorghe Ștefan, intervenient principal Munteanu Zinaida împotriva lui Munteanu Ivan și Munteanu Gheorghe Ivan cu privire la repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 02 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Munteanu Gheorghe Ștefan şi menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 20 iunie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 09 ianuarie 2008, Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Gheorghe Ştefan cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii au indicat că la 09 decembrie 2005 în privinţa pârâtului a fost emisă o sentinţă de condamnare, care fiind modificată a rămas irevocabilă în anul 2007. Menţionează că în rezultatul leziunilor corporale cauzate reclamanţilor de către pârât prin aplicarea loviturilor de cuţit, Munteanu Ivan a fost internat în spitalul central din raionul Străşeni, unde a fost operat şi s-a aflat la tratament în regim staţionar şi ambulatoriu de la 29 septembrie 2004 până la 23 martie 2005, apoi la 13 aprilie 2006 în legătură cu complicaţiile apărute, Munteanu Ivan a fost operat în mod repetat. Afirmă că toată perioada indicată Munteanu Ivan nu a lucrat, aflându-se sub supravegherea medicilor, cu el permanent fiind cineva din membrii familiei, oferindu-i ajutor în mişcare.
Susţine că în legătură cu lipsa mijloacelor financiare Munteanu Ivan nu avea posibilitatea să obţină poliţă de asigurare medicală pentru tratamentul în staţionar, simţul neajutorării, starea psihologică, crearea greutăţilor suplimentare familiei a acţionat deprimant asupra lui Munteanu Ivan. Mai indică că Munteanu Ivan a suportat şi cheltuieli pentru medicamente, transport şi servicii juridice. Invocă că astfel, lui Munteanu Ivan i-a fost cauzat prejudiciu material şi prejudiciu moral. Menţionează că şi lui Munteanu Gheorghe Ivan i-au fost cusute rănile cauzate prin aplicarea loviturii de cuţit, el s-a aflat la tratament ambulatoriu de la 29 septembrie 2004 până la 02 decembrie 2014. Afirmă că din cauza enunţată Munteanu Gheorghe Ivan a fost nevoit să întrerupă studiile efectuate la Colegiul de Ecologie din mun.
Chişinău, astfel, împreună cu familia sa, simţindu-se fizic şi psihologic desconsideraţi. Susţine că îngrijind de tatăl său Munteanu Ivan, Munteanu Gheorghe Ivan n-a putut să se angajeze la lucru, fapt ce a creat durere sufletească şi psihologică suplimentară, astfel fiindu-i cauzat prejudiciu material şi prejudiciu moral. De asemenea, indică că pe toată perioada tratamentului, pârâtul niciodată nu a acordat un careva ajutor. Solicită încasarea de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Ivan cu titlu de prejudiciu material şi prejudiciu moral suma de 400000 lei, încasarea de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Gheorghe Ivan cu titlu de prejudiciu material şi prejudiciu moral suma de 200000 lei, precum şi încasarea de la pârât a tuturor cheltuielilor de judecată.
La 06 februarie 2008 Munteanu Gheorghe Ştefan a depus cerere reconvenţională împotriva lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan, solicitând obligarea în mod solidar a lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan să-i achite cu titlu de prejudiciu moral suma de 600000 lei. În motivarea cererii reconvenţionale reclamantul a indicat că în rezultatul acţiunilor ilegale ale lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan, exprimate prin cauzarea vătămărilor corporale, i-a fost prejudiciată sănătatea sa, ce a generat suferinţe fizice şi retrăiri sufleteşti. Ulterior, Munteanu Tamara a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Gheorghe Ştefan, prin care a solicitat încasarea de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul ei a pagubei morale în sumă de 200000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată.
În susţinerea acţiunii Munteanu Tamara a menţionat că în rezultatul acţiunilor ilegale săvârşite de către Munteanu Gheorghe Ştefan la 29 septembrie 2004, dânsa a fost traumată moral. Susţine că din momentul când soţul şi fiul ei au fost tăiaţi, ea nu mai are linişte şi tihnă. La fel, afirmă că familiei sale i-a fost înjosită demnitatea. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Străşeni din 03 octombrie 2008 a fost admisă Munteanu Tamara în proces, în calitate de intervenient principal. La 18 noiembrie 2008 Munteanu Zinaida a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan, solicitând obligarea în mod solidar a lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan să-i achite ei cu titlu de prejudiciu moral suma de 200000 lei.
În motivarea acţiunii Munteanu Zinaida a invocat că în rezultatul acţiunilor ilegale ale lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan dânsei i-a fost cauzat prejudiciu moral caracterizat prin depăşirea cu dificultate a retrăirilor sufleteşti. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Străşeni din 03 octombrie 2008 a fost admisă Munteanu Tamara în proces, în calitate de intervenient principal. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Străşeni din 20 noiembrie 2008 a fost admisă Munteanu Zinaida în proces, în calitate de intervenient principal. Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 04 februarie 2011 a fost admisă renunţarea intervenientului principal Munteanu Tamara la pretenţia înaintată împotriva lui Munteanu Gheorghe Ştefan de recuperare a prejudiciului moral cu încetarea procesului civil în această parte.
Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 04 februarie 2011 a fost admisă parţial acţiunea, încasat de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Gheorghe Ivan suma de 16933 lei, inclusiv: 1933 lei ca reparare a prejudiciului material, 10000 lei ca compensare a cheltuielilor de asistenţă juridică şi 5000 lei ca recuperare a prejudiciului moral, în rest acţiunea civilă înaintată de Munteanu Ivan împotriva lui Munteanu Gheorghe Ştefan a fost respinsă, a fost respinsă acţiunea lui Munteanu Gheorghe Ivan împotriva lui Munteanu Gheorghe Ştefan cu privire la recuperarea prejudiciului moral. La fel a fost respinsă acţiunea reconvenţională, eliberat Munteanu Gheorghe Ştefan de la plata taxei de stat şi respinsă cererea intervenientului principal Munteanu Zinaida.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie 2011 a fost admis apelul declarat de către Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ştefan, casată hotărârea primei instanţe şi remisă cauza la o nouă rejudecare. La 05 decembrie 2012 Munteanu Ivan, Munteanu Gheorghe Ivan şi Munteanu Tamara au depus cerere de completare, solicitând încasarea de la pârâtul Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Ivan Ştefan cu titlu de prejudiciu material suma de 200000 lei şi cu titlu de prejudiciu moral suma de 200000 lei, cât plus rata dobânzii, dobânda de întârziere pentru despăgubirea prejudiciului nepatrimonial prevăzute la art. 585, 616, 619 Codul civil a sumei de 47900 lei din anul 2004 până în prezent, la fel plata dobânzii egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi încasarea de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Gheorghe Ivan cu titlu de prejudiciu moral suma de 100000 lei şi Munteanu Tamara – 100000 lei.
În susţinerea pretenţiilor sale, cu referire la art. 90 CPC, art. 1398 alin. (1), 1418 alin. (1) şi alin. (2), art. 1422 alin. (1) din Codul civil, art. 219 CPC, consideră că pârâtul Munteanu Gheorghe Ştefan are obligaţia să achite în bani numerar, pentru tratamentul părţilor vătămate Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan şi îngrijirea acestora, plata sumelor de asigurare, indemnizaţiilor şi pensiilor, cheltuielile de transport în legătură cu prezentarea părţii vătămată în instanţă în cadrul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, cât şi pe prezenta cauză civilă, cheltuielile de efectuare a expertizei, compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut, alte cheltuieli necesare, să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacităţii de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii, tratament, alimentaţie suplimentară, protejare, îngrijire străină, cumpărarea unui vehicul special, pentru suferinţe fizice şi psihice şi alte cheltuieli legate de vătămarea integrităţii corporale a părţilor vătămate.
Menţionează că Munteanu Ivan în cadrul urmăririi penale, cât şi cadrul cercetării judecătoreşti şi pentru intentarea acţiunii în ordinea procedurii civilă cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, din start a încheiat contract de asistenţă juridică cu biroul individual de avocaţi „Petru Ursu” privind acordarea asistenţei juridice reclamantului Munteanu Ivan ca parte vătămată în procesul penal Nr. 1-1/8/05 în privinţa lui Munteanu Gheorghe Ştefan în baza art. 151 alin. (2) Lit. a) Cod penal care a eliberat mai multe mandate (f. d. 20, 23) şi altele.
Susţine că pentru participarea avocatului respectiv în cadrul procesului penal şi civil în care se indică achitarea de către reclamantul Munteanu Ivan respectiv a sumelor de 36000 lei, care se cere a fi confirmate – vizate de instanţă de judecată spre a încasa integral suma de 44000 lei de pârâtul Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Ivan (f. d. 31, 33, 44, 54, 76, 81). Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Străşeni din 05 februarie 2013 a fost exclusă din proces coreclamanta Munteanu Tamara. Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 20 iunie 2013 a fost admisă parţial acţiunea, încasata de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Ivan prejudiciul material în sumă de 46574,90 lei şi prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 51574,90 lei, în rest cerinţele au fost respinse.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Munteanu Gheorghe Ștefan şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 decembrie 2013 Munteanu Gheorghe Ştefan a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti cu respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile instanţelor ierarhic inferioare, considerând că la caz n-au fost probate prin probe suficiente şi juste circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea cauzei, pe care prima instanţă le consideră constatate, n-au fost pe deplin apreciate şi clarificate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea cauzei şi au fost încălcate normele dreptului procesual.
Afirmă că atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel au considerat că cheltuielile colosale a intimatului pentru acordarea asistenţei juridice – sunt reale şi se supun restituirii luând în consideraţie doar copiile unor bonuri de plată în sumă de 8000 lei şi 36000 lei (44000 lei), prezentate de intimat. Cu referire la art.130 şi art. 241 CPC susţine că instanţa de judecată nu a reflectat în hotărâre motivele şi temeiurile admise în calitate de probe bonurile separate în sumă totală de 44000 lei, care ar confirma cheltuielile intimatului, considerând că aceata este o sumă mult prea mare pentru acordarea asistentei juridice. Menţionează că instanţa de judecată a recunoscut realitatea achitării avocatului P. Ursu a mijloacelor băneşti, dar n-a examinat necesitatea şi rezonabilitatea achitării unei sume atât de colosale – 44000 lei, considerând suficient prezentarea de către intimat a unor chitanţe.
Relatează că instanţele de judecată n-au luat în consideraţie recomandările Hotărârii Plenului CSJ nr. 6 din 24 decembrie 2012 privind modificarea şi completarea Hotărârii explicative „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielile de judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28 iunie 2004, în care clar este indicată lista cerinţelor necesare la examinarea cauzei despre realitatea, necesitatea şi rezonabilitatea sumelor privind achitarea cheltuielilor de asistenţă juridică.
Invocă că în cadrul examinării cauzei n-au fost pe deplin apreciate şi clarificate circumstanţele, care au importanţă pentru soluţionarea cauzei şi anume situaţia social-economică reală în Republica Moldova, că suma de 44000 lei este o sumă foarte considerabilă; apariţia pe piaţă a onorariilor pentru serviciile juridice, cu mult mai mici decât cele prezentate, la caz fiind prezentat un bon de plată pentru participarea avocatului la o şedinţă de judecată în sumă de 8000 lei. La fel, afirmă că nu a fost luată în consideraţie şi starea materială a recurentului, care nu are serviciu, nu are venituri, precum şi nu a fost luată în consideraţie lipsa declaraţiei pe venit a biroului avocatului Petru Ursu cu indicarea sumei de 44000 lei.
Cu referire la prevederile art. 212 alin. (1) şi alin. (4), art. 9 alin. (2) CPC, susţine că instanţa de judecată neîntemeiat a inclus în hotărâre concluzia privind recunoaşterea acţiunii de către pârât, şi prin aceasta şi-a întemeiat hotărârea emisă privind încasarea sumei. Recurentul mai invocă că, încălcând principiul accesului liber în faţa justiţiei şi apărării, instanţa n-a luat în consideraţie acţiunea reconvenţională înaintată de el şi nu s-a expus nici într-un mod în privinţa acestei cerinţe. La 20 februarie 2014, Munteanu Gheorghe Ştefan a depus supliment la recursul declarat împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri.
În susţinerea suplimentului la recurs a invocat că aprecierea probelor de către instanţă judecătorească a fost arbitrară, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material, şi anume instanţa a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea ce urma a fi aplicată, precum şi că au fost încălcate normele de drept procedural.
La fel, consideră că instanţa a ignorat prevederile art. 96, 166, art. 118 CPC, art. 610 Cod civil, art. 63 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, Hotărârea Plenului CSJ nr. 6 din 24 decembrie 2012 privind modificarea şi completarea Hotărârii explicative „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielile de judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28 iunie 2004, Recomandarea nr. 23 privind unele aspecte ale încasării cheltuielilor de asistenţă juridică, Recomandarea Consiliului Uniunii Avocaţilor privind cuantumul onorariilor avocaţilor şi compensarea de către instanţele de judecată a cheltuielilor de asistenţă juridică, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012, practica CtEDO.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.
După cum denotă actele cauzei, înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Munteanu Gheorghe Ştefan, Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan, concretizându-şi cerinţele au solicitat încasarea de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Ivan Ştefan cu titlu de prejudiciu material suma de 200000 lei şi cu titlu de prejudiciu moral suma de 200000 lei, dobânda de întârziere pentru despăgubirea prejudiciului nepatrimonial prevăzute la art. 585, 616, 619 Codul civil a sumei de 47900 lei din anul 2004 până în prezent, la fel plata dobânzii egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi încasarea de la Munteanu Gheorghe Ştefan în beneficiul lui Munteanu Gheorghe Ivan cu titlu de prejudiciu moral suma de 100000 lei.
La rândul său, Munteanu Gheorghe Ştefan a depus cerere reconvenţională împotriva lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan, solicitând obligarea lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan să achite în mod solidar lui Munteanu Gheorghe Ştefan cu titlu de prejudiciu moral suma de 600000 lei (f. d. 10-11). Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii iniţiale, admiţând-o parţial şi în acest sens, cu referire la prevederile art. art. 1398, 1422 şi 1423 Cod civil, a reţinut decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2007, prin care Munteanu Gheorghe Ştefan a fost recunoscut vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 156 Cod penal, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.
În conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Iar dispoziţiile art. 241 alin. (4)-(6) CPC, prevăd că în partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pârâtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărârii.
La caz, se constată că contrar prevederilor normelor enunţate mai sus, prima instanţă s-a pronunţat doar în partea acţiunii iniţiale, iar în privinţa acţiunii reconvenţionale înaintată de către Munteanu Gheorghe Ştefan împotriva lui Munteanu Ivan şi Munteanu Gheorghe Ivan cu privire la repararea prejudiciu moral, nu s-a expus nici într-un mod, deşi din materialele cauzei nu rezultă că până la finalizarea examinării pricinii în fond, Munteanu Gheorghe Ştefan a renunţat la pretenţiile sale formulate în acţiunea reconvenţională. Este de menţionat că unul din argumentele aduse de către apelantul Munteanu Gheorghe Ștefan în cererea de apel este şi faptul că prima instanţă n-a luat în consideraţie acţiunile reconvenţionale şi nu a expus în hotărâre motivul respingerii ei.
Instanţa de apel, însă, contrar dispoziţiilor art. 373 alin. (1) şi (2) CPC care direct indică că instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces, a trecut peste acest argument, nu s-a pronunţat şi nu l-a combătut nici într-un mod, deşi era obligată să o facă.
Astfel, acţiunea reconvenţională a rămas fără nicio apreciere atât de prima instanţă, cât şi de instanţa de apel. Faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanţă a normelor de drept procedural, precum şi la examinarea superficială şi evazivă a apelului, cât şi a acţiunii supuse judecării, fără a fi verificată, în condiţiile legii, legalitatea hotărârii atacate cu apel. În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menţionate de către instanţa de apel, direct indică la examinarea superficială a apelului, nefiind supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.
În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c), CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Munteanu Gheorghe Ștefan. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Ivan și Munteanu Gheorghe Ivan, intervenient principal Munteanu Tamara împotriva lui Munteanu Gheorghe Ștefan cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Munteanu Gheorghe Ștefan, intervenient principal Munteanu Zinaida împotriva lui Munteanu Ivan și Munteanu Gheorghe Ivan privire la repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Ala Cobăneanu