Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ra-937/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
16 aprilie 2014
Părțile
Hohlov Denis vs Ministerul Justitiei
Pe scurt
Dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătoreşti

2ra-937/14 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S.Sîrbu dosarul nr.2ra-937/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, I.Cimpoi, M.Guzun DECIZIE 16 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursurile declarate de Hohlov Denis şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hohlov Denis împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013 prin care s-a admis apelul declarat de Hohlov Denis, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 09 septembrie 2013 în partea respingerii pretenţiilor privind repararea prejudiciului moral, fiind emisă în această parte o nouă hotărîre de admitere parţială a pretenţiilor, c o n s t a t ă La 26 iunie 2013 Hohlov Denis s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că activează în organele Ministerului Afacerilor Interne mai mult de 10 ani, fiind inclus în lista colaboratorilor ce solicită îmbunătăţirea condiţiilor de trai, însă pînă în prezent nu a fost asigurat cu spaţiu locativ.

Indică reclamantul că în anul 2009 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată la Curtea de Apel Chişinău împotriva Consiliului municipal Chişinău prin care a 1 solicitat să-i fie acordat spaţiu locativ în conformitate cu normele legislaţiei în vigoare. Menţionează că, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2009 acţiunea a fost admisă, fiind obligat Consiliul municipal Chişinău să-l asigure împreună cu membrii familiei sale cu spaţiu locativ conform normelor prevăzute de legislaţia în vigoare. Susţine că după devenirea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti, a depus documentul executoriu spre executare la Oficiul de executare Centru DEDJ, iar prin încheierea din 09 aprilie 2010 a fost intentată procedura de executare şi s-a solicitat Consiliului mun.

Chişinău să execute hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2009, în termen de 15 zile, însă în termenul stabilit hotărîrea judecătorească nu a fost executată. Prin încheierea executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 13 iunie 2011, întru executarea documentului executoriu, a fost aplicat sechestru pe apartamentul nr.42 din str.Liviu Deleanu, 9/2, mun.Chişinău. Primăria mun. Chişinău, prin răspunsul adresat executorului judecătoresc a comunicat, că hotărîrea judecătorească nu poate fi executată din cauza lipsei spaţiului locativ liber în mun. Chişinău. Indică reclamantul, că conform practicii judiciare a Curţii Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, hotărîrea judecătorească nu se finalizează cu pronunţarea, ci cu executarea ei.

În acest sens, menţionează că o dată ce hotărîrea de judecată nu va fi executată va avea loc încălcarea art.6 din Convenţie. Reclamantul a mai indicat că prin neexecutarea hotărîrii judecătoreşti menţionate, se încalcă şi dreptul la protecţia proprietăţii, drept prevăzut de art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei CEDO. Cere reclamantul, constatarea faptului încălcării drepturilor prevăzute de Articolul 6 şi 13 a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Articolului 1 al Protocolului 1 Adiţional la Convenţie; încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor cu titlu de prejudiciul moral pentru neexecutarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2009 a sumei de 4 000 euro cu titlu de prejudiciu moral, 12 000 lei prejudiciul material şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 septembrie 2012 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind constatat faptul de violare a drepturilor lui Hohlov Denis prevăzute de Articolul 6 şi 13 a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi Articolul 1 al Protocolului 1 Adiţional la Convenţie de către Statul Republica Moldova. În rest pretenţiile din cererea de chemare în judecată au fost respinse ca neîntemeiate. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013 s-a admis apelul declarat de Hohlov Denis, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 09 septembrie 2012 în partea respingerii pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral, fiind emisă în această parte o nouă hotărîre de admitere parţială a pretenţiilor, încasîndu-se de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Hohlov Denis suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 30 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Hohlov Denis a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii prejudiciului material şi moral şi emiterea în această parte a unei noi hotărîri de admitere integrală a pretenţiilor.

În susţinerea recursului s-a invocat că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fiind aplicate şi interpretate eronat normele de drept material. În acest sens susţine că datorită eventualei neexecutări a hotărîrii judecătoreşti, nu poate beneficia de bunurile sale şi este nevoit să achite plata chiriei, astfel încălcîndu-se dreptul său la protecţia proprietăţii garantat de Articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie. Pretinde recurentul că neexecutarea ulterioară a hotărîrii judecătoreşti în favoarea sa va duce la încălcarea dreptului garantat de art. 6§1 al Convenţiei. La aprecierea sumei cu titlu de prejudiciu moral, consideră că instanţa de apel nu a luat în consideraţie importanţa cauzei reieşind din obiectul litigiului - asigurarea cu spaţiu locativ, precum şi de faptul că pe tot parcursul perioadei de neexecutare a hotărîrii a suportat o încordare psihică, retrăiri şi stare de stres.

La 25 februarie 2014 Ministerul Justiţiei al RM a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că decizia instanţei de apel în partea admiterii pretenţiilor privind repararea prejudiciului moral este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. La stabilirea cuantumului prejudiciului nu s-a luat în consideraţie jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare împotriva Republicii Moldova şi jurisprudenţa naţională, în condiţiile în care pentru neexecutarea hotărîrii judecăotreşti din 26 noiembrie 2009, timp de doi ani de zile, s-a încasat, prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău nr.2-7023/11 din 28 martie 2012 definitivă şi irevocabilă, în beneficiul lui Hohlov Denis suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

3 Consideră că însăşi constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei deja constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de acesta. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 23 decembrie 2013. Astfel, recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM se consideră depus în termen.

Judecînd recursurile declarate de către Hohlov Denis şi Ministerul Justiţiei al RM împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recursuri, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Hohlov Denis şi a admite recursul de către Ministerul Justiţiei al RM, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea instanţei de fond din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.16 alin.(1) Codul de procedură civilă, hotărârile, încheierile, ordonanţele şi deciziile judecătoreşti definitive sunt obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi persoanele fizice şi se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Conform cu art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de 4 complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Potrivit art.1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice şi fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se constată o executare continuă, termenul nerezonabil se va aprecia doar de la data naşterii obligaţiei de executare (dies a quo) şi pînă la ziua adoptării hotărîrii cu privire la o eventuală constatare a violării/neviolării dreptului declarat de Articolul 6 § 1 din Convenţie.

În speţă, este relevantă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia, neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti pronunţată de orice instanţă trebuie privită ca o parte integrantă a “procesului” în sensul articolului 6 al convenţiei (Hornsby v. Greece, Istrate v. Moldova). Instanţa de recurs constată că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2009 a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui Hohlov Denis şi a fost obligat Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun.Chişinău să-i acorde spaţiu locativ sub formă de apartament sau casă separată potrivit normele stabilite de art.42 din Codul cu privire la locuinţe. Decizia dată a devenit irevocabilă.

Din materialele cauzei urmează că recurentul s-a adresat cu o cerere către Oficiul de Executare Centru, prin care a solicitat să contribuie conform legislaţiei în vigoare la executarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2009. Potrivit încheierii Oficiului de Executare Centru din 09 aprilie 2010, s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu nr.3r-3051/09 din 26 noiembrie 2010 cu privire la obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i acorde lui Hohlov Denis spaţiu locativ sub formă de apartament sau casă separată potrivit normelor stabilite de art.42 din Codul cu privire la locuinţe, stabilind pentru aceasta un termen de 15 zile debitorilor Consiliului mun.Chişinău şi Primăriei mun.Chişinău, pentru a executa benevol cerinţele documentului executoriu.

Prin încheierea executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 13 iunie 2011, la cererea lui Hohlov Denis, în scopul asigurării executării documentului executoriu nr.3r-3051/09 din 26 noiembrie 2010, a fost aplicat sechestru asupra apartamentului nr.42 din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun.Chişinău, însă prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2011 încheierea menţionată a fost anulată. 5 Prin răspunsul cu nr. 03-116/5216 din 02 august 2013, Primăria mun.Chişinău a informat că hotărîrea instanţei de judecată nu poate fi executată din cauza lipsei spaţiului locativ liber în municipiul Chişinău. De asemenea, s-a stabilit că prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 28 martie 2011 s-a constat faptul încălcării dreptului lui Hohlov Denis la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Hohlov Denis suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 4 600 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru asistenţa juridică la CEDO şi 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Astfel, Colegiul reţine că pînă în prezent hotărîrea judecătorească din 26 noiembrie 2009 nu a fost executată, motiv din care recurentul s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin această încălcare.

În circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că prima instanţă corect a constatat încălcarea dreptului recurentului Hohlov Denis la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti din 26 noiembrie 2009 privind obligarea Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei mun.Chişinău să-i acorde lui spaţiu locativ sub formă de apartament sau casă separată potrivit normele stabilite de art.42 din Codul cu privire la locuinţe. Totodoată, Colegiul consideră că compensaţia pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 10 000 lei stabilită de instanţa de apel nu este una echitabilă suferinţelor psihice suportate de către Hohlov Denis pentru perioada de neexecutare a hotărîrii judecătoreşti, în această parte concluziile fiind neobiective şi rezultate din interpretarea eronată a normelor de drept material şi aprecierea incorectă a probelor din dosar.

Conform art.5 al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

6 Reglementări similar se regăsesc şi în art.41 din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, la stabilirea cuantumului compensaţiei pentru prejudiciul moral, instanţa de judecată trebuie să ţină cont de comportamentul părţilor, importanţa procesului pentru reclamant, precum şi de durata neexecutării hotărîrii judecătoreşti, fiind apreciat ce a pierdut persoana pe plan fizic, psihic, social, profesional şi familial atît la moment, cît şi pentru viitor. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Prin urmare, Colegiul va reţine întemeiată concluzia instanţei de fond privind respingerea pretenţiei lui Hohov Denis privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 4 000 euro, or, constatarea violării normelor de drept şi recunoaşterea dreptului prevăzut de lege, constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral eventual suferit de recurrent. Argumentele invocate de recurentul Hohov Denis în cererea de recurs nu pot fi reţinute, deoarece poartă un caracter declarativ şi sunt lipsite de suport probatoriu.

Deasemenea, Colegiul consideră, că prima instanţă corect a ajuns la concluzia de a respinge pretenţia lui Hohlov Denis privind încasarea prejudiciului material în mărime de 12 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata chiriei spaţiului locativ, deoarece instanţei nu au fost prezentate probe incontestabile, pertinente şi admisibile în sensul prevederilor art. 121 şi 122 CPC, care ar confirma suportarea prejudiciului pretins ca urmare a neexecutării hotărîrii judecătoreşti. Or, conform art. 4 al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

La acest capitol instanţa de recurs menţionează că Curtea Europeană notează prin jurisprudenţa sac ă prejudiciul material pretins nu poate fi compensate în circumstanţele în care hotărîrea judecătorească neexecutată nu stipulează titlu de proprietate, ci doar chirie. Mai mult ca atît, Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nu prevede încasarea unor astfel de cheltuieli pentru plata chiriei cu titlu de prejudiciu material, o asemenea cerere urmînd a fi înaintată într-o procedură separată.

Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de fond, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corect normele 7 de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Hohlov Denis şi admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al RM, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea intanţei de fond. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) şi f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Hohlov Denis.

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hohlov Denis împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 8

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.