2ra-2846/13 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliţie

prima instanţă: Gh. Gorun dosarul nr. 2ra-2846/13 instanţa de apel: M. Anton, E. Clim, I. Secrieru DECIZIE 02 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Nicolae Clima examinînd recursul declarat de către Ungurean Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Ungurean Ivan împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 15 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca nefondată, c o n s t a t ă: La data de 01 august 2012, reclamantul Ungurean Ivan a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliţie. În motivarea acţiunii, reclamantul Ungurean Ivan, a indicat că, la data de 02 februarie 2012, se deplasa regulamentar cu automobilul de model „Volvo XC 90”, cu numărul de înmatriculare BR UV 777 pe str. Ştefan cel Mare, mun. Chişinău.

A indicat reclamantul Ungurean Ivan că, a fost staţionat de către agentul constatator şi învinuit de comiterea contravenţiei prevăzute la art. 230 alin. (2) şi art. 240 alin. (3) Cod contravenţional, fără a-i proba vinovăţia, şi respectiv, consideră că, i-a fost încălcat dreptul la apărare, dreptul la informare, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, întocmindu-i un proces verbal de comitere a contravenţiei nr. MAI 01-587263 din 02 februarie 2012. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 martie 2012, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2012, a fost anulat procesul-verbal de comitere a contravenţiei nr. MAI 01-587263 din 02 februarie 2012 şi decizia agentului constatator, în baza art. 230 alin. (2) şi art. 240 alin. (3) Cod contravenţional.

Consideră reclamantul Ungurean Ivan, că îi sînt aplicabile cauzei sale prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Mai indică reclamantul că, în urma acţiunilor ilegale ale organelor de poliţie, a suferit stres şi anxietate în legătură cu acuzaţiile ce i-au fost înaintate, abuzurile agentului constatator, constituind o frustrare gravă a normelor etice şi democratice, ce reprezintă o lezare a oricăror principii de echitate şi bun simţ. Reclamantul Ungurean Ivan susţine că, acţiunile agentului constatator l-au făcut să-şi piardă încrederea faţă de organele de drept ale Republicii Moldova, poliţia fiind cea care ar trebui să stea în apărarea persoanei, dar nu să încalce drepturile acesteia prin „fabricarea” dosarelor şi comiterea diferitor abuzuri.

Mai mult decît atât, modul intenţionat ilegal cu care a acţionat inspectorul de poliţie, fără a aduce probe în susţinerea vinovăţiei, încălcîndu-i dreptul la apărare, dreptul la informare, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, determină caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate. Reclamantul Ungurean Ivan a solicitat admiterea acţiunii, încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul său suma de 3000 lei în calitate de prejudiciu material şi suma de 30000 lei în calitate de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 februarie 2013 acţiunea a fost parţial admisă. A fost încasa din contul Bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în folosul lui Ungurean Ivan prejudiciul moral în mărime de 300 lei, şi prejudiciul material, cheltuielile pentru asistenţa juridică, în mărime de 3000 lei, iar în total a fost încasată suma de 3300 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 februarie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca nefondată. În dezacord cu decizia sus-enunţată, recurentul Ungurean Ivan, la data de 20 iunie 2013, a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, la emiterea deciziei, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept procedural şi cele de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii.

În acest context, recurentul Ungurean Ivan a indicat că, instanţa de apel, în mod eronat a concluzionat că, recurentul Ungurean Ivan nu poate pretinde la repararea prejudiciului moral în sensul prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 2 1998. Or, prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului faptei ilicite, în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv, etc. În continuare, recurentul a menţionat că, instanţa de apel a încălcat prevederile art. 6 din CEDO, deoarece acest principiu se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată, victima să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

De asemenea, recurentul a indicat despre netemeinicia concluziei instanţei de apel în ce priveşte neconfirmarea întinderii prejudiciului material. Or, la materialele dosarului este anexat bonul fiscal, care confirmă suportarea cheltuielilor pentru servicii juridice. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece materialele pricinii atestă expedierea copiei deciziei instanţei de apel în adresa recurentului abia la data de 22 aprilie 2013, (f.d.53).

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Verificînd argumentele recursului, coroborat circumstanţelor de drept pe care este întemeiată decizia instanţei de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instanţa de apel a dat apreciere corectă pretenţiilor deduse judecăţii, circumstanţelor de fapt stabilite, în rezultat, în mod legal şi întemeiat, a casat hotărîrea primei instanţe.

În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea intentată, recurentul Ungurean Ivan a solicitat încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a sumei de 3000 lei în calitate de prejudiciu material şi a sumei de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut prevederile art. 1405 Cod civil şi art. 5 din Legea nr, 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Drept urmare, instanţa de 3 fond a apreciat suferinţele fizice şi psihice ale recurentului în mărime de 300 lei, iar prejudiciul material în sumă de 3000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică. Instanţa de apel a casat integral hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre privind respingerea acţiunii ca fiind nefondată. În acest context, instanţa de apel a reţinut că, persoana are dreptul la repararea prejudiciului moral doar dacă a fost supusă unor acţiuni de procedură penală şi ulterior s-a stabilit ilegalitatea sau netemeinicia acestor acţiuni. Prin urmare, de către recurentul Ungurean Ivan nu au fost prezentate careva probe ce ar demonstra faptul că i s-au aplicat careva acţiuni ilegale în acest sens.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată soluţia instanţei de apel, rezultată din justa interpretare şi aplicare a normelor de drept material. Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs conform art. 123 alin. (2) CPC, reţine că, la data de 02 februarie 2012 recurentul Ungurean Ivan se deplasa cu automobilul de model „Volvo XC 90”, cu numărul de înmatriculare BR UV 777 pe str. Ştefan cel Mare din mun.

Chişinău, fiind staţionat de către agentul constatator şi în privinţa acestuia a fost întocmit un proces verbal de comitere a contravenţiei nr. MAI 01- 587263, prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute la art. 230 alin. (2) şi art. 240 alin. (3) Cod contravenţional, (conducerea automobilului fără numărul de înmatriculare şi cu geamurile laterale umbrite), fiind sancţionat cu amendă în mărime de 33 unităţi convenţionale şi 4 puncte de penalizare. Acest fapt se confirmă prin constatările din hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 martie 2012, (f.d.6-7). De asemenea, prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 28 martie 2012, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2012, a fost anulat procesul-verbal de comitere a contravenţiei nr. MAI 01-587263 din 02 februarie 2012 şi decizia agentului constatator, întocmite în privinţa recurentului Ungurean Ivan în baza art. 230 alin. (2) şi art. 240 alin. (3) Cod contravenţional, (f.d.5-7). În temeiul art. 1405 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reţinerii ilegale, aplicării 4 ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată; e) efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei; f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

Iar dispoziţia art. 6 din aceeaşi Lege nr. 1545 din 25 februarie 1998 prevede dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.

Reieşind din circumstanţele pricinii enunţate în raport cu normele legale sus- indicate, instanţa de recurs conchide în favoarea temeiniciei soluţiei instanţei de apel privind respingerea acţiunii intentate de către Ungurean Ivan împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Or, prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998, reglementează expres, în mod limitativ cazurile şi condiţiile răspunderii patrimoniale a statului pentru erorile comise de organele de urmărire penală, procuratură şi instanţele judecătoreşti.

Iar, circumstanţele cazului dedus judecăţii nu se încadrează în cazurile reparării prejudiciului material şi moral cauzat persoanei fizice, prevăzute de lege. Drept urmare a celor relatate, instanţa de recurs remarcă că, recurentul Ungurean Ivan nu este îndreptăţit să solicite repararea prejudiciului material şi moral în urma anulării procesului-verbal contravenţional şi a deciziei de sancţionare contravenţională în temeiul art. 230 alin. (2) şi art. 240 alin. (3) Cod contravenţional. Avînd în vedere susţinerea concluziei enunţate, instanţa de recurs notează că, toate probele recurentului Ungurean Ivan în confirmarea prejudiciului material şi moral suferit sînt neîntemeiate. 5 Pe cale de consecinţă, nu pot fi reţinute argumentele recurentului Ungurean Ivan în favoarea dreptului său de a pretinde repararea de către stat a prejudiciului material şi moral cauzat, ca urmare a anulării procesului-verbal contravenţional şi a deciziei de sancţionare contravenţională.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ungurean Ivan. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Ungurean Ivan împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliţie.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Galina Stratulat Nicolae Clima 6