2r-667/13 — Încasarea prejudiciului material şi moral

Curtea de Apel Bălţi Dosarul nr. 2r-667/13 Judecători: T. Duca, A. Albu, S. Procopciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Corciu Ghenadie, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Sprînceană ion către Corciu Ghenadie şi Corciu Mina privind încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 02 iulie 2013, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă tardiv, CONSTATĂ : La 03.08.2011 Sprînceană Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Corciu Ghenadie şi Corciu Mina privind încasarea prejudiciului material în sumă de 2 654,33 lei, moral în mărime de 10 000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 8 253 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 05 mai 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la Corciu Ghenadie şi Corciu Mina în beneficiul lui Sprînceană Ion prejudiciului material în sumă de 2 654,33 lei, moral în mărime de 3 000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 8 253 lei. La 01 august 2012 Corciu Ghenadie a depus cerere de apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Teleneşti din 05.05.2012 cu remiterea cauzei la o nouă examinare în instanţa de fond. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 05 februarie 2013, nu a fost dat curs cererii de apel depuse de Corciu Ghenadie şi i-a fost acordat apelantului termen de 20 zile din momentul recepţionării încheierii pentru achitarea taxei de stat în mărime de 187,50 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2013 cererea de apel depusă de Corciu Ghenadie a fost restituită pentru neachitarea taxei de stat. La 12 iunie 2013 Corciu Ghenadie repetat a depus cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Teleneşti din 05.05.2012, solicitînd repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii instanţei de fond şi remiterea cauzei la rejudecare. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 02 iulie 2013, a fost respinsă cerinţa de repunere în termen a apelului, iar cererea de apel a fost restituită apelantului Corciu Ghenadie. 1 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că Corciu Ghenadie fără motive întemeiate, a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 20 de zile.

Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 22 iulie 2013, Corciu Ghenadie a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului şi casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 02 iulie 2013 şi repunerea în termen. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat omiterea termenului de atac din motiv că nu a ştiut despre necesitatea achitării taxei de stat, deoarece persoane cointeresate ale intimatului lucrează la oficiul poştal din sat. Avocatul Ion Stegărescu a depus în interesele lui Sprînceană Ion referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca neîntemeiat. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptate în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantului Corciu Ghenadie, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar motivele de repunere în termen a apelului nu au fost probate (f.d. 110-111). În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC (în vigoare pînă la 31.11.2012), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărîrii motivate, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul conchide că recurentul nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen. Or, invocînd că nu a ştiut despre necesitatea achitării taxei de stat, deoarece nu a primit încheierea instanţei de apel 2 în acest sens, recurentul se contrazice.

La materialele cauzei sunt anexate avizurile prin care se atestă recepţionarea de către recurent atît a încheierii Curţii de Apel Bălţi din 05.02.2013 prin care nu s-a dat curs cererii de apel şi s-a comunicat apelantului despre necesitatea achitării taxei de stat (f.d. 90), cît şi a încheierii din 12.03.2013 prin care a fost restituită cererea de apel (f.d. 94). Astfel, motivele invocate de apelantul-recurent la înaintarea cerinţei de repunere în termen sunt nefondate. În acest sens, Colegiul reţine că, pe de o parte recurentul invocă necunoaşterea despre necesitatea achitării taxei de stat şi achitarea acesteia imediat ce i-a devenit cunoscută această obligaţie, iar pe de altă parte, susţine că nu a primit salariu de 4 luni.

Or aceste afirmaţii poartă un caracter contradictoriu şi nu pot constitui tremei de casare a încheierii recurate. La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

În acest context, argumentele invocate de Corciu Ghenadie nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. 3 Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Corciu Ghenadie. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 02 iulie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Sprînceană ion către Corciu Ghenadie şi Corciu Mina privind încasarea prejudiciului material şi moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4