2r-485/13 — Constatarea faptului cu valoare juridică

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-485/13 Judecători: M.Moraru, B.Bîrca, N.Traciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 04 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Primăria mun. Chişinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SA „Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie” cu privire la constatarea faptului posesiunii, folosinţie şi dispoziţiei unui bun imobil în drept de proprietate, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2012, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă tardiv, CONSTATĂ: La 03.06.2009 SA „Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie” a depus cerere de chemare în judecată cu privire la constatarea faptului posesiunii, folosinţei şi dispoziţiei bunului imobil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 iulie 2009, a fost constatat faptul posesiunii, folosinţei şi dispoziţiei imobilului amplasat pe şoseaua Balcani, 9, mun. Chişinău pe o suprafaţă de 4,0629 ha aferent construcţiilor şi anume - lit. J cu volumul de 24 m3 şi suprafaţa de 8,4 m2 - staţie de alimentare cu petrol; lit. K cu volumul de 668 m3 şi suprafaţa de 140,6 m2 - depozit; lit. L cu volumul de 426 m3 şi suprafaţa de 146,8 m2 - depozit; lit. M cu volumul de 80 m3 şi suprafaţa de 22,6 m2 – depozit şi lit. N cu volumul de 176 m3 şi suprafaţa de 50,3 m2 – depozit. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2009 a fost admis apelul declarat de către ÎS „Cadastru”, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 13 iulie 2009 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă. ÎS „Cadastru” la 21.01.2010 a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 iulie 2009 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2009 şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05.05.2010, a fost admis recursul declarat de ÎS „Cadastru”, casată integral hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 iulie 2009 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2009 şi pricina a fost restituită spre rejudecare în instanţa de fond. 1 Rejudecînd cauza, la 28.01.2011, Judecătoria Rîşcani, mun.

Chişinău a emis hotărîrea prin care a constatat faptul posesiunii, folosinţei şi dispoziţiei de către SA „Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie” a imobilului amplasat pe şoseaua Balcani, 9, mun. Chişinău pe o suprafaţă de 4,0629 ha aferent construcţiilor şi anume - lit. J cu volumul de 24 m3 şi suprafaţa de 8,4 m2 - staţie de alimentare cu petrol; lit. K cu volumul de 668 m3 şi suprafaţa de 140,6 m2 - depozit; lit. L cu volumul de 426 m3 şi suprafaţa de 146,8 m2 - depozit; lit. M cu volumul de 80 m3 şi suprafaţa de 22,6 m2 – depozit şi lit. N cu volumul de 176 m3 şi suprafaţa de 50,3 m2 – depozit, cu drept de proprietate. La 09.02.2012 Primăria mun. Chişinău a depus cerere de apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 28.01.2011 şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2012, cererea de apel a fost restituită apelantului Primăria mun. Chişinău, ca fiind depusă tardiv. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că Primăria mun. Chişinău fără motive întemeiate, a declarat apel cu depăşirea termenului legal prevăzut la art. 362 CPC (în vigoare la acel moment), iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 07 martie 2013, Primăria mun. Chişinău a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2012 şi remiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Centru, mun.

Chişinău. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat netemeinicia încheierii recurate, din următoarele motive. Participarea reprezentantului Primăriei în şedinţa instanţei de apel nu a fost posibilă, deoarece se afla în concediu de odihnă, iar un alt reprezentant nu a avut posibilitatea să se prezinte. Susţine că instanţa de apel eronat a menţionat că reprezentantul recurentului a fost prezent la pronunţarea hotărîrii la 28.01.2011 şi a recunoscut acţiunea, deoarece în procesul-verbal al şedinţei lipseşte semnătura acestuia, iar despre emiterea hotărîrii menţionate nu a fost înştiinţat. Mai indică recurentul că cu hotărîrea motivată a luat cunoştinţă la 25.01.2015, fapt confirmat prin semnătura din dosar, iar menţiunea instanţei de apel că reprezentantul Primăriei Levco Daniela nu a putut recepţiona hotărîrea la 25.01.2011, este o confuzie.

SA „Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie” a depus referinţă pe marginea recursului declarat de Primăria mun. Chişinău, solicitînd respingerea lui ca neîntemeiat. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul Primăriei mun. Chişinău este declarat în afara termenului de atac şi urmează a fi respins ca tardiv, din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheirii este de 15 zile de la pronunţarea ei. După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea de restituire a cererii de apel apelatului Primăria mun. Chişinău la 27.11.2012 (f.d. 182-185). Totodată, la 26.01.2013, instanţa de apel a remis apelantului copia încheierii şi cererea de apel (f.d. 187). Cererea de recurs a fost depusă abia la 07.03.2013 (f.d. 188). Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că recurentul Primăria mun.

Chişinău a omis termenul de atac. În acelaşi timp, instaţa de recurs constată că, recurentul nu solicită repunerea în termen a recursului. La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de Primăria mun. Chişinău este depus în afara termenului de atac şi acesta urmează a fi respins ca tardiv. 3 Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Primăria mun. Chişinău. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SA „Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie” cu privire la constatarea faptului posesiunii, folosinţie şi dispoziţiei unui bun imobil în drept de proprietate.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea 4