1ra-1452/2023 — Art.327 alin. 1 CP

Ivan Ivanov a fost apărat de avocații Anna Mihalciuc, Igor Irzvecov și Galina Reșulschi.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Ivan Ivanov a fost achitat. Apel au depus procurorul și partea vătămată Ivana Stefoglu. Instanța de apel a respins apelurile și a menținut sentința.

Decizia a fost contestată cu recurs de către avocatul Vitali Covaliov în interesele părții vătămate, de procurorul Dumitru Calendari, precum și de partea vătămată Ivana Stefoglu.

Urmărirea penală a fost pornită la 21 octombrie 2014 și s-a terminat la 30 octombrie 2015. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 noiembrie 2015 – 14 iulie 2021. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 23 decembrie 2021 – 10 martie 2023. La 24 august 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. Ca urmare a demisiilor judecătorilor sau a sistării transferurilor temporare, cauza a fost distribuită judecătorului Alexandru Negru la 04 mai 2026.

La 14 septembrie 2026, Ivan Ivanov a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 24 septembrie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. 1 ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Ivan Ivanov a fost acuzat că, atunci cînd era ofițer de investigații al Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga, a creat artificial probe în cauza de comitere a unui jaf la magazinul SRL „Auratus”. La 10 ianuarie 2014, audiat în calitate de martor, el a indicat că, în urma măsurilor speciale de investigații, a primit informații confidențiale care indică implicarea în comiterea jafului a lui Roman Stefoglu. În baza acestei informații a fost autorizată percheziția la domiciliul lui Roman Stefoglu. La 17 februarie 2014, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Roman Stefoglu din satul Cazaclia, raionul Ceadîr-Lunga, Ivanov a aruncat pe neobservate în domiciliu o etichetă a unei bijuterii din aur cu inscripția magazinului SRL „Auratus”. Ulterior, el a mimat depistarea acesteia, fapt consemnat în procesul-verbal de percheziție. Eticheta a fost recunoscută în calitate de corp delict și utilizată pentru a susține implicarea lui Stefoglu în săvârșirea jafului. Acțiunile lui Ivan Ivanov au fost încadrate în baza art. 327 alin. (1) Cod penal. b. Probele

La 28 ianuarie 2014, Ivana Stefoglu a depus o plângere la poliție în care solicită investigarea legalității percheziției efectuate la domiciliul său. El a pretins că în cadrul percheziție Ivan Ivanov i-a aruncat o etichetă a unei bijuterii din aur (f.d.25, vol. I). La 21 octombrie 2014, a fost începută urmărirea penală în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (f.d.1, vol. I).

La 27 ianuarie 2014, a fost examinat un suport electronic de tip DVD cu înregistrări video a percheziției din 17 ianuarie 2014 de la domiciliul lui Stefoglu. Suportul conține 13 fișiere video cu numerotarea DSCF de la 0001 pînă la 0013 (f.d.43-44, vol. I). Înregistrările relevă procesul de efectuare a percheziției din 17 ianuarie 2014 în domiciliul familiei Stefoglu. În video se observă că agenții de poliție au intrat în odăile casei în urma proprietarei Ivana Stefoglu. Pe toată perioada percheziției proprietara a fost prezentă. Fișierul cu înregistrarea nr. DSCF 0003 atestă (sec. 08) că Ivana Stefoglu intră prima într-o cameră întunecată, aprinde lumina iar în urma ei intră si agenții de poliție Ivanov, Dănurean și Barbarov. În aceeași cameră este prezent și Ivan Stefoglu, care monitorizează acțiunile, fiind urcat pe un pat. Un expert se află într-un colț al camerei. Vizorul camerei cuprinde acțiunile tuturor persoanelor prezente. Înregistrarea relevă că Ivanov, așezat pe pat, verifică bunurile ridicate de pe etajeră. Acesta nu a ieșit din vizorul camerei de supraveghere și nu a realizat acțiuni în afara obiectivului camerei. La min. 04 și 08 sec., Ivana Stefoglu ridică anumite file de pe un raft și le aruncă înapoi. Ivanov observă lîngă piciorul raftului un obiect și solicită expertului să lumineze cu camera. Acel obiect se 2 dovedește o etichetă care se afla pe jumate sub raft, lîngă piciorul acestuia. Expertul Babarov ridică eticheta citește ce este scris pe ea și o transmite lui Dunărean. Proprietara se agită imediat, strigă și solicită să vadă eticheta. În același timp, Ivan Stefoglu, care se află pe pat în picioare, solicită să efectueze o poză a etichetei. Lui i se permite efectuarea pozei. Înscrisul s-a dovedit a fi o etichetă a unei bijuterii cu inscripția SRL „Auratus”. El conține gramajul și prețul unei bijuterii. Ivana Stefoglu și-a făcut mențiuni scrise despre etichetă, iar Dunărean transmite obiectul ofițerului de urmărire penală Iurii Echimenco. Percheziția a continuat, inclusiv în alte odăi și în ograda locuinței.

La 10 martie 2015, în calitate de mijloace materiale de probă au fost recunoscute și anexate un CD cu înregistrări video din momentul percheziției și o etichetă a unei bijuterii din aur (f.d.99-100, vol. I).

La 10 martie 2015, au fost ridicate și examinate copiile actelor procesuale din cauza penală nr.2014390018 de învinuire a lui Veaceslav Curdoglo în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal (f.d. 63-97, vol. I). Actele ridicate denotă că, în baza plîngerii lui Andrei Ghiumiușliu, la 10 ianuarie 2014 a fost începută urmărirea penală pe faptul bănuielii rezonabile de comitere a unui jaf de la magazinul de bijuterii SRL „Auratus”. La 09 ianuarie 2014, de către ofițerul de urmărire penală a fost cercetat locul comiterii faptei. Înscrisurile denotă că la această acțiune Ivan Ivanov nu a participat. Cercetarea s-a efectuat cu participarea părții vătămate Ghiumiușliu și a lui V. Cristev. La 10 ianuarie 2014, Ivan Ivanov a fost audiat în calitate de martor. Procesul-verbal de audiere denotă că el a comunicat că, urmare a măsurilor de investigații, a aflat de la o sursă confidențială că, posibil, Roman Stefoglu este implicat în comiterea infracțiunii, iar cele sustrase pot fi ascunse la concubina sa, Valentina Curdoglo, în satul Baurci. Inițial, partea vătămată l-a recunoscut după fotografie pe Roman Stefoglu ca persoana care a comis jaful. La 17 ianuarie 2014, în satul Cazaclia a fost efectuată percheziția la proprietatea lui Ivana Stefoglu, unde locuia și Roman Stefoglu. La percheziție a fost ridicată o etichetă a unei bijuterii din aur. Eticheta a fost examinată la 19 ianuarie 2014 și recunoscută de Andrei Ghiumiușliu ca fiind din magazinul SRL „Auratus”. Actul de inventariere a magazinului denotă că, la 10 ianuarie 2014, au fost sustrase opt bijuterii. Greutatea și prețul lor era diferit de cele indicate în eticheta ridicată la percheziție. Nici unul din obiectele sustrase, indicate în actul de inventariere, nu coincide cu eticheta articolului ridicată la percheziție. La 08 septembrie 2014, Veaceslav Curdoglo a depus un autodenunț. Potrivit cererii, el a menționat că a comis jaful de la magazinul de bijuterii. La 09 septembrie 2014, partea vătămată l-a recunoscut pe Curdoglo pe viu ca fiind persoana care a comis jaful. Prin ordonanța procurorului din 19 septembrie 2014, urmărirea penală în privința lui Veaceslav Curdoglo a fost încetată în legătură cu împăcarea părților. 3

În perioada 09 martie - 09 aprilie 2015, au fost dispuse și realizate măsuri speciale de investigații sub forma interceptării discuțiilor telefonice. Rezultatele lor denotă că, la 25 martie 2015, Andrei Ghiumiușliu l-a contactat telefonic pe Vladimir Dunărean. Conversația denotă că Ghiumiușliu îl informează pe Dunărean că a fost telefonat de la Comrat în legătură cu cazul Stefonglu și că trebuie să vorbească. Ei convin că Dunărean îl va vizita să discute. La 26 martie 2015, Andrei Ghiumiușliu poartă o discuție cu o persoană de gen feminin (identificată cu probabilitate ca soția părții vătămate, Maria Ghiumiușliu). Convorbirile sunt în limba rusă. În aceeași limbă este întocmită și stenograma. Stenograma este tradusă de Curtea Supremă de Justiție. Cuvintele spuse de Andrei Ghiumiușliu sunt marcate cu (G) iar cele de persoana de gen feminin cu (M): „G: Se leagă de etichetă, aceasta nu corespunde, unde este scris... actul de revizie l-am scris din pod. Acum întreabă de ce nu coincid. Zice că tu ai dat eticheta asta în mâinile băieților. M: Nici nu puteam să o dau, de ce, pentru că eu am lucrat în organe. Eu înțeleg ce înseamnă asta. G: Îi explic, nu crede. Zice – gândește-te. Dar ce să gândesc. Nici astăzi, nici mâine nu voi spune că am dat... G: Nu, acolo chiar se vede. Oare eticheta trebuie să corespundă într-adevăr cu ceea ce am scris în revizie? Eu am scris actul de revizie din pod, ca să scoatem banii aceștia de la el. M: Ce-i de făcut? G: Eu le-am scris din pod... Când s-a furat, noi nu știam exact, le-am scris din pod. M: Dar totul a fost scris înainte de asta? G: Păi, desigur. M: Dar ce, va fi pentru fals? G: Păi când eu eticheta aceea, ca să zic așa, cum se spune, nici noi nu ne-am uitat, nici anchetatorul nu s-a uitat, nimeni nu s-a uitat că nu sunt coincidențe. Prețul acolo este cu totul altul. Pentru că eu l-am scris din cap. Eu așa și zic, nu am atras atenția, nu m-am uitat serios la acea recunoaștere și gata. El spune că tu îl acoperi pe Ivanov. Zic, nu îl acopăr, eu nu am încredere în ei... G: Ei, am dat din mână (am riscat) ca să-mi scot banii mei... O mie am scris. Dar, în realitate, nu am atras atenția la etichetă, noi puteam încă atunci să reglăm eticheta aceea și înțelegi... G: Actul de revizie și prețul pe care băieții aceștia l-au plasat la Cazaclia; 4 M: No, cu atât mai mult, actul de revizie, cine l-a dat, cine l-a făcut? Cine a făcut actul de revizie? G: Noi l-am făcut? M: Împreună cu ei? G: Da. M: Împreună cu ei l-ai făcut și l-ai semnat. Prețul acesta pe care l-au pus ei pe sub mână, ei puteau să pună orice dată anterioară; G: Nu da... Dar eu am spus detaliat că acolo trebuie să fie greutatea și așa mai departe. În fine, lasă, apoi... M: Andrei, gândește-te, apoi, greutatea și așa mai departe, a, tu ai spus detaliat. Dar greutate nu este, de ce nu este, pentru că nu ții minte exact produsele acelea, da? G: Asta iese că eu am recunoscut ceea ce au pus ei pe sub mână. Asta nu este corect... G: Actele acestea, pentru orice eventualitate, unde stă mașina/cel cu patru roți, arde-le. M: Pot aceștia... Eu ți-am spus. G: Nu, pentru orice eventualitate. Deși n-o să fie nimic. Eu le-am spus că le-am ars...”.

La 28 martie 2015, Andrei Ghiumiușliu l-a contactat telefonic pe Ivan Ivanov. Convorbirea este purtată în limba rusă. Ea denotă că Ghiumiușliu îl contactează pe Ivanov și îl întreabă dacă nu va fi la piață în acea zi. Ivanov răspunde că nu. Ghiumiușliu îl informează să intre pe la el cînd va putea în zilele următoare, că nu e urgent. Ivanov confirmă că se va apropia (f.d. 151-158, vol. I).

În perioada 30 aprilie - 30 mai 2015, au avut loc discuții telefonice între Andrei Ghiumiușliu și Daniel Ghiumiușliu, iar la 29 mai 2015 - cu o persoană de gen feminin (Maria Ghiumiușliu). Convorbirile sunt în limba rusă. Stenograma denotă că Andrei Ghiumiușliu discută cu persoanele indicate despre faptul că procurorul de caz îl telefonează și îl cheamă la audieri, îl învinuiește că nu vrea să îl ajute și presupune că procurorul dorește să finiseze cauza cît mai repede fără să clarifice vinovăția, și că dorește doar să pedepsească pe cineva din ofițeri (f.d. 174-181, vol. I).

La 17 februarie 2015, Ivana Stefoglu, audiată în calitate de parte vătămată, a comunicat că, la 14 ianuarie 2014, aproximativ la orele 07:00-08:00, la domiciliul său au venit Ivan Ivanov, Vladimir Dunărean și Gheorghe Tașci. Ei au comunicat că au nevoie de fiul său, Roma. Ei i-au comunicat că fiul a fost martor la o bătaie produsă noaptea în satul Baurci. Aceștia aveau două procese-verbale, însă nu a făcut cunoștință cu conținutul acestora. Ulterior, ea a înțeles că ei 5 urmăreau să-i întindă o cursă fiului său Roman, care din 10 ianuarie 2014 nu se afla în țară. La 17 ianuarie 2014, Ivan Ivanov, Vladimir Dunărean și Iurii Echimenco au venit la domiciliul său cu o cameră video, au deschis poarta și au intrat în curte. Ei i-a fost prezentat procesul-verbal de percheziție, iar dânsa le-a refuzat accesul. Ei au solicitat prezența unei persoane de la Primăria s. Cazaclia la efectuarea percheziției. Ea a fost informată că urmau a fi căutate bijuterii din aur. Primul a intrat Ivan Ivanov, urmat de Dunărean, sectoristul Gheorghe Tașci, iar Vadim Barbarov efectua înregistrarea video. Ivanov a intrat în bucătărie, de unde a început percheziția, iar ulterior în locuință au intrat Dunărean și Echimenco, care au răscolit lucrurile din casă. Ivanov s-a întins pe pat și a început să arunce hainele, întrebând unde doarme Roma. În fața patului se afla o tumbă în care erau păstrate documentele și scrisorile familiei. Acesta a luat din tumbă o mapă cu documente, a scos o scrisoare și a început să o citească. Dânsa i-a smuls scrisoarea din mână, însă Ivanov i-a luat-o înapoi și i-a transmis-o lui Dunărean, care se afla în altă odaie cu Echimenco. În timp ce încerca să ia scrisoarea de la Dunărean, Ivanov se afla în spatele său. Acesta a indicat spre piciorul tumbei și a spus „dar asta ce este”, după care dânsa a văzut pe podea o etichetă. Ivanov i-a comunicat expertului Barbarov să ridice eticheta. Eticheta a fost transmisă lui Ivanov, iar ulterior lui Dunărean. Barbarov a citit cele indicate pe etichetă și i-a transmis-o lui Dunărean. Dânsa a smuls din mâinile lor eticheta și a observat că este de la bijuterii. Ivanov striga „uitați-vă să nu o înghită”. Fiul său Ivan nu s-a atins de ea. La solicitarea de a vedea eticheta, nu i s-a permis, însă fiul Ivan a fotografiat-o cu telefonul, iar dânsa a notat pe o foaie cele indicate pe aceasta. Ulterior, Echimenco a comunicat că ridică eticheta de la fața locului și a pus-o în buzunar. Percheziția a continuat, însă alte obiecte nu au fost depistate. Înainte de 14 ianuarie 2014, ea făcuse curățenie în domiciliu și nu găsise etichete. La momentul percheziției, în domiciliu se aflau ea cu fiii săi, Vanea și Tolea. Fiul Ivan a înregistrat cu telefonul mobil acțiunile desfășurate în timpul percheziției. Ea a refuzat să semneze procesul-verbal de percheziție și nu ține minte dacă a formulat observații. După plecarea polițiștilor, ea a mers împreună cu fiul Ivan la magazin, unde proprietarul, după ce a văzut fotografia lui Roman, a declarat că acesta seamănă cu autorul jafului (f.d.110, 118, vol. I). La 15 noiembrie 2019, în fața instanței ea a oferit declarații similare. Ea a adăugat că consideră că eticheta a fost pusă de Ivanov, pentru că el primul a intrat în cameră, a arătat eticheta și se afla la un metru de etajeră. Ivanov a aruncat eticheta în timp ce ea era distrasă cu scrisoarea. Pînă în acel moment, eticheta nu putea fi acolo pe motiv că, la 14 ianuarie 2014, ea a făcut curățenie în casă (f.d.194-200, vol. III). La 05 mai 2022, în instanța de apel, partea vătămată a făcut declarații similare. Ea a adăugat că, până la efectuarea percheziției, dânsa și membrii familiei sale nu au procurat bijuterii din aur din magazinul din or. Ceadîr-Lunga. Despre existența acestui magazin ea a aflat ulterior, după ce a luat 6 cunoștință cu materialele cauzei penale. Eticheta depistată în timpul percheziției aparținea magazinului respectiv. În momentul depistării etichetei, erau patru polițiști în cameră. Ea nu a văzut cine a ridicat eticheta de jos, dar este sigură că Ivanov. Ulterior, ea a aflat că jaful l-a comis o altă persoană, Curdoglo (f.d.93-95, vol. V).

La 27 octombrie 2015, Roman Stefoglu, audiat în calitate de parte vătămată, a comunicat că știe despre percheziție din spusele mamei sale. Aceasta i-a comunicat că Ivan Ivanov a găsit o etichetă de la bijuterii a magazinul SRL „Auratus”. El nu a procurat de la nimeni din satul Baurci sau din acel magazin. Acea etichetă a fost pusă ca probă pe cauza de jaf de care era învinuit. La 09 ianuarie 2014, el nu s-a aflat în Ceadîr-Lunga, el s-a cununat în acea zi în satul Baurci, iar a doua zi a plecat cu soția în Rusia. El cunoaște că pe cazul de jaf a fost identificat Curdoglo, pe care nu-l cunoaște. Faptele lui Ivanov i-au cauzat un prejudiciu moral (f.d.125, vol. I). La 21 mai 2021, în fața instanței, Roman Stefoglu a făcut declarații similare. El a adăugat că cele relatate le cunoaște din spusele mamei. Soția sa nu este rudă cu Curdoglo (f.d.94-96, vol. IV). La 23 iunie 2021, în fața instanței de apel, el a oferit declarații similare. El a adăugat că, după căsătorie, nu a mai locuit la mama sa. El nu a primit în dar bijuterii din aur, și nu cunoaște cum eticheta a ajuns în domiciliu (f.d.145-146, vol. V).

La 24 decembrie 2014, Iurii Echimcenco, audiat în calitate de martor, a comunicat că, în gestiunea sa, s-a aflat cauza penală nr. 2014390018, pornită la 10 ianuarie 2014 în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. În cadrul urmăririi penale, Andrei Ghiumiușliu l-a recunoscut după fotografie pe Roman Stefoglu ca persoană implicată în comiterea jafului. La 16 ianuarie 2014, a fost autorizată percheziția la domiciliul lui Stefoglu. La 17 ianuarie 2014, împreună cu colaboratorii poliției Ivan Ivanov, Vladimir Dunărean, specialistul-criminalist Vadim Barbarov, și ofițerul de sector Gheorghe Tașci, s-au deplasat la domiciliul familiei Stefoglu. Ivana Stefoglu a refuzat inițial accesul în locuință, i-a insultat și a îmbrâncit colaboratorii poliției, baricadându-se în casă. Ulterior, aceasta a permis efectuarea percheziției. Percheziția a fost efectuată în dormitorul locuinței. El se afla la intrarea în cameră, Ivanov și Dunarean efectuau percheziția, iar Barbarov filma acțiunea. În timpul percheziției, Ivanov a observat pe podea, lângă o etajeră, un obiect și i-a solicitat lui Barbarov să lumineze și să filmeze locul. Obiectul a fost identificat ca fiind o etichetă de la un articol din aur, pe care era indicat magazinul „Auratus”. Eticheta a fost descoperită de Ivanov, a fost ridicată și descrisă în procesul-verbal de percheziție. El nu s-a apropiat de locul unde a fost găsită. Ulterior, victima Giumușliu a recunoscut eticheta ca provenind din magazinul său. La 11 mai 2015, fiind audiat suplimentar, martorul a menținut declarațiile oferite inițial și a precizat că eticheta de la articolul din aur a fost descoperită de Ivanov în timpul percheziției. Martorul a precizat că procesul-verbal de audiere 7 din 10 ianuarie 2014 a fost întocmit de el la inițiativa lui Ivanov, în scopul obținerii autorizării pentru efectuarea percheziției. La prezentarea etichetei spre recunoaștere, Giumușliu nu a indicat că aceasta provenea de la unul dintre bunurile sustrase, ci doar că era o etichetă utilizată în magazinul său. El nu poate explica necorespunderea datelor înscrise pe eticheta descoperită și cele din actul de inventariere a bunurilor sustrase. În condițiile în care, ulterior, s-a stabilit neimplicarea lui Roman Stefoglu, eticheta putea fi plasată de persoanele interesate. El a negat implicarea sa, motivând lipsa unui interes, iar înregistrarea video a percheziției demonstrează că nu s-a apropiat de locul unde a fost găsită eticheta (f.d.127-128, vol. I). În instanța de judecată martorul nu a fost audiat pe motiv că, la 01 iulie 2016, a decedat.

La 31 ianuarie 2015, Vadim Barbarov, audiat în calitate de martor, a comunicat că, în ianuarie 2014, a fost telefonat seara de Dunărean, care l-a întrebat dacă dispune de cameră video, întrucât urma să participe la efectuarea unei percheziții. În dimineața următoare, el a fost preluat de angajații IP Ceadîr-Lunga Vladimir Dunărean, Ivan Ivanov și ofițerul de urmărire penală Iurii Echimenco, însoțiți de Mocanu. În s. Cazaclia li s-a alăturat șeful postului de poliție, Gheorghe Tașci. Întreaga acțiune a fost filmată, iar proprietara continua să strige, să împiedice efectuarea acțiunii și să utilizeze expresii necenzurate. În timpul percheziției, Ivanov i-a atras atenția asupra unui obiect aflat pe podea, într-una dintre camere, care s-a dovedit a fi o etichetă-preț de la un obiect de bijuterie. El a continuat să filmeze, după care a transmis eticheta unuia dintre angajații poliției. Proprietara a susținut că obiectul a fost introdus în locuință de polițiști și a încercat să-l ia, însă fără succes. Ulterior, au fost percheziționate anexele gospodărești și întocmit procesul-verbal de percheziție de către Iurii Echimenco. În cursul anului 2014, el s-a întâlnit de mai multe ori cu Ivana Stefoglu în incinta inspectoratului, aceasta acuzându-l că ar fi introdus eticheta în locuință (f.d. 130, vol. I). La 25 noiembrie 2019, în fața instanței, martorul a oferit declarații similare. El a adăugat că a văzut cum Ivanov, în timp ce vizualiza niște hârtii, a arătat spre podea lângă etajeră și a întrebat „ce e”. El a luminat locul și a văzut că este o etichetă de la bijuterii din aur, a fixat-o în video, a ridicat-o și a transmis-o ofițerului de urmărire penală. Ivana Stefoglu a început a fi agresivă și încerca să smulgă din mîna lui eticheta și acuza că i-a aruncat-o (f.d.204-206, vol. III). În fața instanței de apel el a adăugat că doar el făcea înregistrări video, iar Ivanov nu avea cum să arunce acolo eticheta. În domiciliul percheziționat era dezordine. Expertiza dactiloscopică nu a fost făcută și nu își amintește dacă erau echipați cu mănuși (f.d.99-101, vol. V).

La 06 februarie 2015, Dmitrii Calac, audiat în calitate de martor, a comunicat că, aproximativ la 17 ianuarie 2014, a fost telefonat de primarul s. Cazaclia și rugat să participe la efectuarea unei percheziții la domiciliul Ivanei 8 Stefoglu. Ajuns la fața locului, el s-a întâlnit cu patru colaboratori de poliție, dintre care unul efectua filmarea, cunoscându-l doar pe Tașci ofițerul de sector. Proprietara nu oferea inițial acces pentru efectuarea acțiunii, însă a acceptat în final. În timpul percheziției a înțeles că în una dintre camere a fost depistată o etichetă de la un obiect din aur. El nu a intrat în camera respectivă și nu a văzut unde anume și de către cine a fost găsită eticheta. Alte obiecte nu au fost depistate sau ridicate. Angajații poliției s-au comportat corect față de proprietară și fiul acesteia, în timp ce ea încerca să împiedice efectuarea percheziției, susținând că nu aveau dreptul să o efectueze. După întocmirea procesului-verbal al percheziției, pe care l-a citit și semnat, el a plecat la serviciu (f.d.131, vol. I). La 10 august 2020 și 14 septembrie 2022, în fața instanțelor de judecată, martorul a oferit declarații similare (f.d.11-12, vol. IV; 167-169, vol. V).

La 14 februarie 2015, Gheorghii Tașci, audiat în calitate de martor, a comunicat că, în ianuarie 2014, activa în calitate de agent de sector în satul Cazaclia. La o dată pe care nu o cunoaște cu exactitate, el a mers împreună cu angajații IP Ceadîr-Lunga, Iurii Echimenco, Vadim Barbarov, Ivan Ivanov și Vladimir Dunăreanu la efectuarea percheziției în gospodăria Ivanei Stefoglu. În timpul percheziției, la indicația lui Echimenco, el a rămas la ușa de la intrare, pentru a nu permite ieșirea persoanelor din gospodărie. El nu a văzut ce se întâmpla în camere. După ieșirea colegilor, el a aflat că într-una dintre încăperi a fost depistată și ridicată o etichetă de la un obiect din aur. Ulterior, au fost percheziționate anexele gospodărești, a fost întocmit procesul-verbal al percheziției, după care el a revenit la post. Pe parcursul percheziției, proprietara susținea că aceasta este o înscenare și că familia sa este provocată, inclusiv în privința etichetei depistate (f.d.129, vol. I). La 10 august 2020, în fața instanței de judecată, martorul a oferit declarații similare. (f.d.14-15, vol. IV). În fața instanței de apel martorul a adăugat că la percheziție l-a văzut pe Ivan Ivanov, însă nu cunoaște ce acțiuni făcea, pe motiv că el se afla după ușă. Toată percheziția a fost înregistrată video de către expert. El nu cunoaște dacă Roman Stefoglu și Veaceslav Curdoglo sunt în relații de rudenie. Roman a fost căutat la toate adresele posibile. Anterior, acesta a fost implicat în furturi (f.d.147, vol. V).

La 26 martie și la 06 mai 2015, Andrei Ghiumiușliu audiat, în calitate de martor, a comunicat că, la 09 ianuarie 2014, din magazinul de bijuterii „Auratus” au fost sustrase opt lanțuri din aur, despre care a sesizat poliția, oferind informații inclusiv lui Ivanov și Dunărean. La 10 ianuarie 2014, împreună cu soția, el a efectuat inventarierea și a întocmit actul privind cele opt articole sustrase, în care erau indicate denumirea, greutatea și valoarea acestora. La 12 ianuarie 2014, în cadrul recunoașterii după fotografie, el l-a indicat pe Roman Stefonglu ca fiind asemănător persoanei care a comis sustragerea, însă a solicitat o fotografie mai clară sau o recunoaștere în persoană. Ulterior, Iurii Echimenco i-a prezentat o etichetă de la un obiect de bijuterie, pe care a recunoscut-o ca fiind de la 9 magazinul „Auratus”, posibil de la una dintre cele opt lanțuri sustrase. El a recunoscut eticheta după denumirea magazinului, precum și după datele privind greutatea și prețul. Iurii Echimenco i-a spus că eticheta fusese găsită la o persoană cu numele Stefoglu. El nu a putut indica de la ce produs provenea eticheta și de ce datele privind greutatea și valoarea înscrise nu corespundeau actului de inventariere din 10 ianuarie 2014. El nu a transmis poliției această etichetă și nu cunoaște cum a ajuns aceasta la Stefoglu și, ulterior, la poliție. Ulterior, el l-a recunoscut în mod direct pe minorul Veaceslav Curdoglo ca fiind autorul sustragerii. Prejudiciul i-a fost restituit, motiv pentru care s-a împăcat cu acesta. Teoretic, eticheta depistată la percheziție putea proveni de la un alt obiect comercializat anterior de magazin, întrucât cumpărătorii puteau arunca etichetele în apropierea magazinului. Ulterior, el s-a întâlnit cu Ivanov și Dunărean, însă nu-și amintește circumstanțele exacte ale acestor întâlniri. El neagă că ar fi discutat cu ei despre necorespunderea datelor de pe etichetă cu cele din actul de inventariere. El nu a comunicat acest aspect nici unuia dintre ei și nici soției sale (f.d.139-141, vol. I). În fața instanțelor de judecată martorul nu a fost audiat pe motiv că acesta a decedat la 29 noiembrie 2019.

La 06 mai 2015, Maria Ghiumiușliu, audiată în calitate de martor, a comunicat că este bolnavă. Despre jaful din magazin a aflat după ce a depistat neajunsul. Soțul nu i-a comunicat despre el pentru că îi era frică de un nou infarct al ei. După jaf, la magazin s-a făcut reparație, iar toate actele și registrele de evidență au fost aruncate la gunoi. Dunărean și Ivanov îi sunt cunoscuți. Inspectoratul de poliție este aproape, dar și din necesități puteau să intre în magazin (f.d.126, vol. I). În instanța de judecată martora nu a fost audiată pe motiv că a decedat.

La 07 august 2015, Vladimir Dunărean, audiat în calitate de martor, a comunicat că, în ianuarie 2015, în cadrul urmăririi penale privind sustragerea unor obiecte de aur din magazinul „Auratus”, a participat la percheziția domiciliului lui Stefoglu, împreună cu Iurii Echimenco, Ivan Ivanov, Gheorghe Tașci și Vadim Barbarov. Ivana Stefoglu permanent încerca să împiedice efectuarea acțiunii. Într-una dintre camere, unde se aflau Ivanov, Barbarov, Echimenco și proprietara cu unul dintre fii săi, a fost depistată și ridicată o etichetă de la un obiect din aur. El nu poate indica cine anume a găsit eticheta. Percheziția era filmată. Ulterior, eticheta a fost recunoscută de Giumiușliu, însă nu cunoștea motivul recunoașterii, aceasta fiind efectuată de Echimenco. El nu poate explica faptul că datele privind greutatea și prețul indicate pe etichetă nu corespundeau celor din actul de inventariere. Urmărirea penală a stabilit ulterior neimplicarea lui Stefoglu în infracțiune, deși eticheta a fost găsită în locuința acestuia. Ghiumiușliu nu i-a transmis eticheta pentru a fi plasată în domiciliul familiei Stefoglu. El nu a introdus-o și nu cunoaște ca cineva dintre persoanele 10 prezente la percheziție să fi făcut acest lucru. Lui nu îi este cunoscut faptul că Ivan Ivanov s-ar fi întâlnit sau ar fi discutat cu Ghiumiușliu după încetarea cauzei (f.d. 120-121, vol. I). La 15 decembrie 2015, în fața instanței, martorul a oferit declarații similare. El a adăugat că informația despre participarea lui Roman Stefoglu la jaf a venit de la Ivanov. Eticheta a fost depistată de Ivanov, care i-a comunicat lui Barbarov să o fixeze video. Ivana Stefaglo a încercat să o ia și îi învinuia că a fost aruncată de ei (f.d.29-31, vol. IV). La 05 mai 2022, în fața instanței de apel, martorul a adăugat că vinovat de jaf a fost Veaceslav Curdoglo, fiul unui fost angajat de poliție. În momentul depistării etichetei, unul din fii Stefoglo a încercat să fugă din cameră. Ghiumiușliu a fost anterior polițist și a avut cu Ivan Ivanov conflicte. Ivanov era subalternul său la momentul percheziției și a efectuat acțiunile legal. Acțiunea procesuală a fost efectuată cu participarea ofițerului de urmărire penală (f.d.96-98, vol. V).

Ivan Ivanov, audiat în calitate de învinuit, nu a recunoscut vina și a declarat că, la începutul lunii ianuarie 2015, în magazinul de bijuterii ce aparținea lui Andrei Ghiumiușliu a fost comis un jaf. În cadrul măsurilor speciale de investigații, a fost stabilită posibila implicare a lui Roman Stefoglu, domiciliat în s. Cazaclia. Informația ar fi putut fi furnizată de el, însă nu își amintește cu exactitate. Despre aceasta a fost informat ofițerul de urmărire penală Iurii Echimenco, iar el a fost audiat. Ulterior, Echimenco a efectuat recunoașterea după fotografie cu Ghiumiușliu. În baza încheierii judecătorului, la 17 februarie 2015, el a participat la efectuarea percheziției împreună cu Vladimir Dunărеan, Iurii Echimenco, Gheorghii Tașci și expertul Vadim Barbarov, la domiciliu mamei lui Roman, Ivana Stefoglu. Proprietara inițial s-a opus efectuării percheziției și a provocat un conflict, iar ulterior, împreună cu reprezentantul primăriei, acțiunea a avut loc. În timpul percheziției, într-una dintre camere, în prezența sa, a lui Dunărеan, Echimenco, Barbarov și a proprietarei casei, a fost depistată o etichetă de la un articol de bijuterie. El a observat eticheta și a solicitat expertului să o filmeze, fapt reflectat în înregistrarea video a percheziției. Ivana Stefoglu a smuls eticheta, fără a putea preciza dacă aceasta a luat-o din mâna expertului sau de pe podea. Inscripțiile de pe etichetă nu și le amintește, acestea au fost descrise de Echimenco în procesul-verbal de percheziție. Procesul-verbal din 17 februarie 2015 îi este cunoscut și semnătura îi aparține. Eticheta depistată provenea, aparent, din magazinul lui Ghiumiușliu. Ulterior, acesta ar fi recunoscut-o. El nu poate explica motivele recunoașterii și nici necorespunderea datelor privind proba, masa și prețul indicate pe etichetă cu cele din actul de inventariere, aceste aspecte urmând a fi clarificate de Ghiumiușliu. Ulterior, s-a stabilit că jaful a fost comis de Veaceslav Curdoglo. Potrivit informațiilor operative, acesta ar fi acționat împreună cu alte persoane, a căror identitate nu a fost stabilită. El neagă că Ghiumiușliu i-ar fi transmis eticheta pentru a fi plasată în timpul percheziției la domiciliul lui Roman Stefoglu 11 și că el a introdus eticheta în locuință. De asemenea, el a afirmat că nu îi este cunoscut ca cineva dintre participanții la percheziție să o fi plasat acolo. În fața instanței, inculpatul a oferit declarații similare. El a subliniat că Ghiumiușliu nu i-a dat nicio etichetă și a negat acuzațiile aduse. Cu acesta el avea relații tensionante căci anterior el a investigat un caz unde soția sa a fost vinovată de comiterea unui accident rutier ( f.d. 79-82, vol. IV). În instanța de apel el făcut declarații similare. El a mai adăugat că aflat că v-a face parte în grupul de percheziție seara, probabil pe 13 ianuarie 2014 (f.d. 200-201, vol. V). c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Central, din 14 iulie 2021, Ivan Ivanov a fost achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de acesta. Instanța a indicat că probele administrate de acuzare, examinate separat, cât și în ansamblu, nu demonstrează dincolo de orice îndoială rezonabilă că anume acesta ar fi introdus în mod fraudulos eticheta în timpul percheziției efectuate la domiciliul lui Stefoglo. Niciunul dintre martorii audiați nu a declarat că l-ar fi văzut pe Ivanov introducând eticheta. Afirmația părții vătămate Stefoglo că acesta ar fi comis fapta este bazată pe o presupunere. Ea a explicat că nu a văzut ca Ivanov să fi plasat eticheta doar este sigură că el a făcut-o. Faptul că Ivanov a intrat primul în încăpere și a descoperit ulterior eticheta nu este suficient pentru reținerea vinovăției. Înregistrarea video denotă că în încăpere, imediat după Ivanov au intrat și alte persoane, în apropierea locului unde a fost găsită eticheta, au circulat mai mulți participanți la percheziție. Instanța a respins ca neprobate afirmațiile acuzării potrivit cărora Ivanov ar fi provocat intenționat un conflict pentru a distrage atenția și pentru a plasa neobservat eticheta. Ea a respins și argumentul că la verificările anterioare a aceleiași zone eticheta nu fusese observată. Din înregistrarea video rezulta că în încăpere era dezordine, obiectele erau împrăștiate, iar zona în care se afla eticheta era insuficient iluminată. Aceste condiții pot explica descoperirea ei tardivă. Stenogramele convorbirilor telefonice prezentate de acuzare nu confirmă acuzația. Ele nu reflectă cu exactitate identitatea persoanelor ale căror voci apar în interceptări și nu conțin informații care să indice implicarea lui Ivanov în plasarea etichetei. Instanța a respins argumentul procurorului precum că, în lipsa cauzării prejudiciului, faptele lui Ivanov ar trebuie calificate conform art. 312 Cod contravențional. Ea a indicat că nu a fost probată folosirea abuzivă de către inculpat a atribuțiilor de serviciu. d. Apelul și procedura în apel

La 20 iulie 2021, partea vătămată Ivana Stefoglu a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ivan Ivanov să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal. Ea a afirmat că probele au fost create artificial pentru a-l implica pe fiul său Roman Stefoglu în sustragerea bijuteriilor din magazinul SRL „Auratus”. 12 Rezultatele măsurilor speciale de investigații, întâlnirea dintre persoanele implicate și modul în care a fost descoperită eticheta în cadrul percheziției confirmă implicarea acestora. Înregistrarea video a percheziției demonstrează că eticheta a fost descoperită într-un loc vizibil, după ce inculpatul Ivan Ivanov trecuse în repetate rânduri pe lângă acesta, iar celelalte persoane participante nu s-au apropiat de locul respectiv. Prima instanță a apreciat în mod eronat probele acuzării drept simple presupuneri, deși acestea confirmă săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului. Partea vătămată a completat apelul depus prin cereri suplimentare la 27 iulie 2021 și 09 noiembrie 2021.

La 27 iulie 2021, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ceadîr-Lunga, Serghei Tumba, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în privința lui Ivanov Ivan, învinuit în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional, iar procesul contravențional să fie încetat în legătură cu intervenirea prescripției. Procurorul a indicat că prima instanță a apreciat eronat probele. El a invocat că, la domiciliul familiei Stefoglu, a fost depistată eticheta unei bijuterii din magazinul SRL „Auratus”, care nu aparținea familiei și nu corespundea niciunei bijuterii sustrase din magazin. Inculpatul avea o vastă experiență în activitatea operativă, putea concepe și realiza combinații operative. Ivanov putea crea artificial probe pentru a-l implica pe Roman Stefoglo în comiterea infracțiunii. Măsurile speciale de investigații au confirmat că Ghiumiușliu s-a înțeles să se întâlnească cu Ivan Ivanov, cât și cu martorul Vladimir Dunărean. Această întâlnire a avut loc imediat după audierile de la procuratură. Procurorul consideră că Ivan Ivanov, la audierea sa în calitate de martor pe cauza penală nr. 2013390018, a declarat că, în rezultatul măsurilor speciale de investigații, dânsul a primit informația de la o sursă confidențială cu privire la implicarea în săvârșirea infracțiunii a lui Roman Stefoglu. Aceasta a servit temei de autorizare a percheziției.

La 24 mai 2022, avocatul Vitali Covaliov, în interesele părții vătămate, a depus apel suplimentar la cel al clientei sale. El a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei. Avocatul a susținut că vinovăția inculpatului este confirmată prin probele administrate, iar fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.

În ședința din 10 martie 2023, procurorul nu a susținut integral argumentele din apel. El a pledat pentru calificarea acțiunilor lui Ivan Ivanov în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și liberarea de răspundere a acestuia pe motivul intervenirii prescripției (f.d.233, vol. V).

La 10 martie 2023 Curtea de Apel Cahul a respins apelurile depuse. Instanța a subscris poziția primei instanțe. Ea a constatat că fapta incriminată 13 inculpatului a avut loc la 17 ianuarie 2014, nu la 17 februarie 2014, cum a fost indicat în actul de învinuire. Ea a constatat ca întemeiată achitarea lui Ivan Ivanov, constatând că probele administrate nu demonstrează că acesta a aruncat intenționat eticheta de la bijuteria magazinului „Auratus” în timpul percheziției. Din declarațiile martorilor și ale părților vătămate rezultă că eticheta a fost găsită pe podea, lângă o tumbă, în timpul percheziției. Martorii Vladimir Dunărean și Vadim Barbarov nu au confirmat că Ivanov a aruncat-o. Din contra, Barbarov a declarat că, la solicitarea lui Ivanov, a luminat locul și a observat eticheta, pe care ulterior a ridicat-o. Instanța a reținut că înregistrarea video a percheziției contrazice versiunea acuzării. Din aceasta rezultă că Ivanov a observat obiectul și a solicitat să fie luminat și ridicat. Imaginile video nu confirmă că ar fi aruncat anterior eticheta. Înregistrarea nu confirmă că Ivanov ar fi provocat conflictul cu scopul de a crea posibilitatea aruncării etichetei. Declarațiile Ivanei Stefoglu privind faptul că Ivanov ar fi aruncat eticheta au fost apreciate drept o presupunere fără suport probatoriu. Declarațiile celorlalți martori nu confirmă această versiune. Nici convorbirile telefonice nu confirmă că Ivanov ar fi obținut eticheta de la Andrei Ghiumiușliu. Persoanele ale căror convorbiri au fost consemnate nu au fost audiate în instanță, iar conținutul acestora, în lipsa altor probe, nu demonstrează acuzația. Nu a fost demonstrat nici că eticheta găsită provenea anume din magazinul „Auratus” din Ceadîr-Lunga. Mențiunile de pe verso și actul de inventariere al magazinului nu confirmă această concluzie. Instanța a conchis că probele administrate nu demonstrează că Ivan Ivanov a creat în mod artificial probe împotriva lui Roman Stefoglo și nici că a folosit situația de serviciu în acest scop. Decizia motivată a fost pronunțată integral și publicată pe portalul instanțelor de judecată la 22 mai 2023. f. Recursul

La 29 mai 2023, avocatul Vitalie Covaliov, în interesele părții vătămate Ivana Stefoglu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și a sentinței, cu trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul invocă că probele administrate, coroborate cu declarațiile persoanelor audiate, confirmă vinovăția lui Ivan Ivanov. El indică că, în cadrul investigațiilor pe cazul de jaf s-a stabilit că Veaceslav Curdoglo a sustras bijuteriile din magazinul SRL „Auratus”. El indică că inculpatul era cunoscut cu partea vătămată Ghiumiușliu, fapt ce nu exclude posibilitatea ca acesta să fi obținut eticheta de la bijuteria sustrasă. Măsurile speciale de investigații au confirmat întâlnirea inculpatului cu Andrei Ghiumiușliu și Vladimir Dunărean. Aceștia ar fi creat un scenariu pentru utilizarea etichetei magazinului „Auratus” și formarea artificială a probelor privind implicarea lui Roman Stefoglo în jaf. În cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Stefoglu, eticheta ar fi fost plasată în apropierea unei tumbe, în timp ce atenția participanților era distrasă. Potrivit 14 înregistrării video, la momentul descoperirii etichetei doar inculpatul s-ar fi apropiat de locul respectiv. Avocatul critică aprecierea probelor de către instanțele inferioare. El susține că materialul probator nu a fost examinat în ansamblu și că erorile admise la examinarea cauzei justifică casarea deciziei instanței de apel.

La 19 iunie 2023, procurorul-șef al Procuraturii de Circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 10 martie 2023 și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul a indicat că instanța a acordat o apreciere superficială declarațiilor părților vătămate Ivana Stefoglu și Roman Stefoglu, precum și declarațiilor martorilor Vadim Barbarov și Vladimir Dunărean. Acestea sunt contradictorii și nu se coroborează cu declarațiile părții vătămate și cu înregistrarea video a percheziției. Din înregistrarea video rezultă că Ivan Ivanov a observat obiectul aflat lângă tumba din domiciliul familiei Stefoglu. Inculpatul a solicitat iluminarea acestuia, iar ulterior a dispărut din vizorul camerei până la depistarea etichetei. Recurentul susține că acest fapt i-a oferit inculpatului posibilitatea reală de a plasa eticheta în locul unde aceasta a fost depistată. Procesele-verbale privind consemnarea convorbirilor telefonice confirmă proveniența etichetei de la Andrei Ghiumiușliu. Procurorul invocă că instanțele nu au analizat conținutul stenogramelor, inclusiv declarațiile referitoare la proveniența etichetei și la circumstanțele în care aceasta ar fi fost plasată în domiciliul Stefoglu. Recurentul susține că instanța de apel nu a motivat suficient concluzia privind nevinovăția inculpatului și nu a examinat probele acuzării sub toate aspectele. El mai invocă caracterul contradictoriu al motivării deciziei instanței de apel privind temeiul achitării, întrucât aceasta reține atât lipsa faptei, cât și nesăvârșirea acesteia de către inculpat.

La 22 iunie 2023, Ivana Stefoglu a declarat recurs, fără a indica temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea hotărârilor atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ivan Ivanov să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal. Recurenta reiterează argumentele din apel. La 29 septembrie 2023, ea a depus un recurs suplimentar prin care a reiterat argumentele inițiale. Ea solicită efectuarea testului cu detectorul de minciuni. La fel, ea a indicat că procurorii au încadrat ilegal fapta la art. 327 alin. (1) Cod penal, deși inițial cauza penală a fost începută în baza alin. (2). Ea consideră că aceste acțiuni au favorizat achitarea. Ea indică că, anterior, Ivan Ivanov a mai fost condamnat pentru fapte similare și solicită a lua în calcul la emiterea hotărârii.

La 24 august și, respectiv 09 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 06 octombrie 2023 și 10 iunie 2025, avocatul Vitali Covaliov, în interesele părții vătămate și procurorul-șef interimar al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție Cătălin Scutelnic 15 au depus referință. Ei au invocat că instanțele eronat au apreciat probele prezentate. Erorile admise nu pot fi reparate în recurs și este necesară restituirea cauzei la rejudecare.

La ziua comiterii faptei, art. 327 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: „ (1) Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani”.

În perioada relevantă, art. 312 Cod contravențional prevedea următoarele: „Folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursurile procurorului și a avocatului Vitalie Covaliov au fost formulate în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar partea vătămată Ivana Stefoglu nu a indicat expres temeiul de recurs. Argumentele recurenților se referă la deficiențe de motivare a hotărârii și la dezacordul cu aprecierea probelor efectuată de instanță.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6), iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84 și S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel (încheierea nr. 1ra-5/2023, § 29).

Recurenții nu au indicat din care considerente motivarea instanțelor inferioare ar fi afectată de o eroare gravă. Ei s-au limitat la invocarea interceptărilor convorbirilor telefonice, a cunoașterii de către Ivanov a circumstanțelor jafului și a participării acestuia la percheziție. Instanțele au adus 17 motive rezonabile pentru a-și susține concluzia că probele administrate nu demonstrează că Ivan Ivanov a plasat eticheta de la magazinul „Auratus” în domiciliul familiei Stefoglu (para. 26, 30).

În înregistrarea percheziției, inculpatul nu iese din vizorul camerei video. Înregistrarea nu surprinde momentul în care Ivanov ar fi aruncat eticheta în încăpere. Aceasta fixează doar faptul că, peste o anumită perioadă de timp după intrarea în încăpere, inculpatul a observat eticheta, a solicitat specialistului să lumineze și să filmeze locul (para. 9). Intrarea acestuia înaintea celorlalți participanți în încăpere este contrazisă prin înregistrarea video a percheziției. Deși Ivana Stefoglu a susținut că Ivanov ar fi aruncat eticheta, ea a recunoscut că nu a văzut acel moment (para. 16).

Faptul că Ivanov a observat eticheta în timpul percheziției nu demonstrează că acesta a aruncat-o în domiciliul familiei Stefoglu. În acea încăpere se aflau mai multe persoane. Înregistrarea video nu surprinde această acțiune, iar legătura etichetei cu bunurile sustrase nu a fost stabilită.

Interceptările convorbirilor telefonice nu demonstrează săvârșirea faptei imputate de către inculpat. Stenograma convorbirii dintre Ghiumiușliu și persoana identificată ca Maria relevă necorespunderea datelor de pe etichetă cu actul de inventariere, dar nu demonstrează că Ivanov a primit eticheta de la Ghiumiușliu, sau că a participat la plasarea acesteia la domiciliul părții vătămate. Convorbirea dintre Ghiumiușliu și Ivanov din 28 martie 2015 atestă doar existența unui contact și stabilirea unei întâlniri, fără a indica obiectul discuției (para. 12-15). Inculpatul a recunoscut că se cunoștea cu Ghiumiușliu.

Este adevărat că inculpatul a lansat versiunea că fiul părții vătămate ar fi fost implicat în comiterea jafului. El nu și-a fundamentat în vreun fel lansarea acestei versiuni pe informații verificabile. Ulterior, a fost constatat că jaful a fost comis de o altă persoană. Inculpatul a observat primul eticheta la domiciliul părții vătămate, iar eticheta se afla lângă piciorul său. Nu există o explicație plauzibilă cu privire la modul în care eticheta în cauză a ajuns la domiciliul părții vătămate. Totuși, având în vedere cele menționate în paragrafele precedente, aceste neclarități nu ar fi fost suficiente pentru a fundamenta o concluzie certă cu privire la comiterea infracțiunii de către inculpat. Prin urmare, argumentele recurenților referitor la existența unei erori grave de fapt sunt vădit neîntemeiate.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 18 Declară inadmisibile recursurile procurorului Dumitru Calendari, avocatului Vitalie Covaliov și a părții vătămate Ivana Stefoglu împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 19