1ra-1450/2023 — Art. 166 alin. 2 lit. d, 192-1 alin. 2 lit. a,b CP

Anatolii Chișcoveț a fost învinuit că, la 24 februarie 2019, aproximativ la ora 01:00, prin înțelegere prealabilă cu Adrian Busuioc (cauza în privința căruia a fost disjunsă, la 27 aprilie 2022 a fost pronunțată șentință) aflîndu-se pe str. Șciusev, mun. Bălți, împreună cu cet. Igor Pojar, conducătorul automobilului model „Dacia Logan” (taxi 14033), care era parcat, l-a lovit pe Igor Pojar cu pumnul în regiunea feței din partea stângă, dar Adrian Busuioc cu pumnul în regiunea capului. Igor Pojar a început să fugă, la о distanță de aproximativ 20 metri, a fost ajuns de cei doi, care i-au mai aplicat cîte о lovitură cu piciorul în regiunea pieptului și a spatelui, apoi l-au impus pe Igor Pojar să se așeze pe bancheta din spate, după care Adrian Busuioc a urcat la volanul automobilului, iar Anatolii Chișcoveț lînga Igor Pojar ținîndu-l de mîini, neavînd posibilitate de a dispune de dreptul sau la libera circulație, prin ce ilegal l-au privat de libertate. Ajungând în regiunea cartierului Bam din mun. Bălți, cet. Igor Pojar a reușit să sară din automobil. Ultimii însă au continuat deplasarea sa cu automobilul menționat supra. Fapta lui Anatolii Chișcoveț a fost încadrată în baza art. art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal (privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, ce nu este legată de răpirea unei persoane, săvîrșită de două sau mai multe persoane).

Tot Anatolii Chișcoveț, la 24 februarie 2019 aproximativ la ora 01:20, prin înțelegerea prealabilă cu Adrian Busuioc aflîndu-se pe str. Șciusev, mun. Bălți, împreună cu cet. Igor Pojar, conducător al automobilului model „Dacia Logan”, (taxi 14033), l-a lovit pe Igor Pojar cu pumnul în regiunea feței din partea stângă, dar Adrian Busuioc cu pumnul în regiunea capului. Igor Pojar a început să fugă, la o distanță de aproximativ 20 metri, a fost ajuns de cei doi, apoi l-au impus pe Igor Pojar să se așeze pe bancheta din spate, după care Adrian Busuioc a urcat la volanul automobilului dat, iar Anatolii Chișcoveț lîngă Igor Pojar ținîndu-l de mâini. Ajungând în regiunea cartierului Bam din mun. Bălți, Igor Pojar a reușit să sară din automobil. Ultimii însă au continuat deplasarea cu automobilul menționat. După ce Adrian Busuioc și Anatolii Chișcoveț au răpit automobilul, deplasându-se pe str. Decebal, 121, mun.Bălți au abandonat automobilul model și s-au eschivat de la locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate Evelina 1 Covaliscaia o daună în proporții considerabile în sumă de 58.325,7 lei. Fapta lui Anatolii Chișcoveț a fost încadrată în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), b) Cod penal (răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire săvîrșită de două sau mai multe persoane, însoțită de violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului anunțat în căutare (f.d.141, vol. I). La 24 februarie 2023, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul central, Anatolii Chișcoveț a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat la câte trei ani de închisoare pentru fiecare episod, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 2 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia, Anatolii Chișcoveț a fost liberat de la executarea pedepsei închisorii pentru infracțiunea în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), b) Cod penal.

Instanța a reținut că probele scrise administrate și verificate în ședință, respectiv, declarațiile coroborate ale părții vătămate și ale martorului, audiați sub jurământ conform art. 312-313 Cod penal, în coraport cu mijloacele de probă scrise, dovedesc cert vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. d) și art. 192¹ alin. (2) lit. a), b) Cod penal, nefiind stabilite circumstanțe care să le pună la îndoială și a respins alegațiile apărării privind lipsa probatoriului în a demonstra vinovăția inculpatului. La individualizarea pedepsei a reținut gravitatea faptelor (infracțiuni din categoria celor mai puțin grave și grave), lipsa antecedentelor penale, dar și atitudinea procesuală a inculpatului, care nu și-a recunoscut vina și s-a eschivat de la judecată. Totodată, pe episodul infracțiunii prevăzute de art. 192¹ alin. (2) lit. a), b) Codul penal, instanța a constatat întrunirea condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (4) din Legea nr. 243/2021 privind amnistia.

La 10 martie 2023, procurorul Stanislav Monastîrschi a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Anatolii Chişcoveţ să fie recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor în baza art. art.166 alin. (2) lit. d) și 1921 alin.(2) lit. a), b) Cod penal, și condamnat definitiv (art. 84 alin. (1) Cod penal), la cinci ani de închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința să fie menținută. El a susținut că instanța a omis să ia în considerare faptul că inculpatul nu și-a exprimat poziția privind aplicarea actului de amnistie, în condițiile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243/2021 privind amnistia.

La 04 iulie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul și a menținut sentința. Instanța de apel a reținut că lipsa unei cereri exprese de aplicare a amnistiei nu împiedică asupra liberării condamnatului de executarea pedepsei în condițiile Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Infracțiunea incriminată în baza art. 192¹ alin. (2) lit. a), b) Cod penal se încadrează în limitele prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243/2021, iar inculpatul întrunește exigențele art. 1, nefiind incidentă niciuna dintre interdicțiile stipulate la art. 6 din același act normativ, 2 prima instanță a aplicat întemeiat prevederile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243/2021 coroborate cu art. 389 alin. (4) din Codul de procedură penală și art. 107 din Codul penal, dispunând corect liberarea inculpatului de executarea pedepsei stabilite. Decizia motivată a fost pronunțată la 01 august 2023.

La 09 august 2023, procurorul Liliana Pasat, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Aceasta a invocat aplicarea neîntemeiată a amnistiei în condițiile în care condamnatul s-a sustras de la prezentarea în instanță, fiind anunțat în căutare și nu și-a exprimat personal, în scris, acordul sau refuzul privind aplicarea actului de amnistie. Mai susține că, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea privind amnistia, instanța este în drept, dar nu obligată, să dispună încetarea procesului penal.

La 24 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a fost depusă nicio referință.

Urmărirea penală în cauza nr. 2019040316 a fost pornită la 28 februarie 2019, iar în cauza nr. 2019040367 a fost pornită la 13 martie 2019. La 13 martie 2019 cauzele penale au fost conexate (f.d.4 vol. I). Urmărirea penală s-a terminat la 26 aprilie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 01 iunie 2022 - 24 februarie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 12 aprilie - 04 iulie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 24 august 2023.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt următoarele: „ Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. 3 … (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. 3 (4) În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, 3 poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023, care se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Acest aspect a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Procurorul contestă aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Acesta susține că Anatolii Chișcoveț s-a sustras de la examinarea cauzei, a fost anunțat în căutare și nu a depus o cerere scrisă privind aplicarea amnistiei. El consideră că lipsa acordului scris al inculpatului împiedica aplicarea amnistiei. Acest argument va fi examinat prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare la ziua înaintării recursului (vezi para. 11).

Potrivit art. 107 Cod penal, amnistia constituie temei de liberare de răspundere penală sau de pedeapsă, iar conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța pronunță sentință de condamnare cu liberarea de pedeapsă atunci când intervine un act de amnistie.

Conform art. 2 alin. (4) din Legea privind amnistia, în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, precum și în lipsa acordului scris al acesteia, instanța poate continua examinarea cauzei și, în cazul stabilirii vinovăției, poate aplica amnistia. Norma legală nu condiționează aplicarea amnistiei de existența unui acord scris, ci permite aplicarea acesteia și în lipsa unui asemenea înscris (decizia nr.1ra-1639/2023, § 17). 4

Cauza a fost examinată în lipsa lui Anatolii Chișcoveț anunțat în căutare (f.d.141, vol. I). Anatolii Chișcoveț nu a formulat un acord scris privind aplicarea amnistiei, însă nici nu a formulat obiecții prin care să-și exprime dezacordul față de aplicarea acesteia. Din conduita procesuală a apărării nu rezultă un dezacord față de aplicarea Legii privind amnistia. În apel, apărătorul inculpatului a solicitat respingerea apelului procurorului și a susținut că instanța poate aplica amnistia în lipsa inculpatului (f.d.218 vol. I). Lipsa acordului scris al persoanei nu constituie, prin el însăși, un impediment pentru aplicarea amnistiei și nu afectează eligibilitatea condamnatului (decizia nr. 1ra-81/2024, § 29) dacă sunt întrunite cerințele legale privind categoria infracțiunii comise, momentul comiterii faptei și nu există interdicții legale pentru aplicarea amnistiei. Această interpretare este conformă și practicii Curții Supreme de Justiție (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-371/2023, §§ 22-23, 1ra-239/2023, § 12, 1ra-1257/2024, § 12, 1ra-1474/2023, § 21). Completul constată că instanța de apel nu a omis să se pronunțe asupra argumentelor esențiale ale apelului și nu a admis o eroare care să afecteze soluția. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din considerentele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Liliana Pasat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 5