- Dosarul nr.
- 1ra-1256/2023
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 17 septembrie 2026
- Părțile
- Vadim Popa
- Pe scurt
- Art.427 alin.1 pct.6, 10 CPP
1ra-1256/2023 — Art. 287 alin. 1, art. 287 alin. 3 CP
DECIZIE
cu privire la recurs învinuirea lui Vadim Popa (art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (3) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-1256/2023 Nr. PIGD 1-22070466-01-1ra-02082023) Recurs inadmisibil în partea individualizării pedepsei și admis în partea prejudiciului material; Întinderea prejudiciului material cauzat prin infracțiune nu a fost probată convingător. 17 septembrie 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Igor Mozgovoi Curtea de apel: Ala Rotaru, Angela Revenco, Dumitru Pușca Textul corespunde originalului Examinînd în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Vadim Popa, în numele Legii, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Sergiu Stratan, Alexandru Negru, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Vadim Popa s-a născut în anul 1986 în mun. Bălți. El a fost apărat de avocatul Ana Sofroni.
Vadim Popa a fost învinuit că, la 08 aprilie 2022, aproximativ la ora 22:00, a pătruns pe teritoriul Bisericii „Minunea Sfântului Arhanghel Mihail”, din str. Lesecico, mun. Bălți, și intenționat a răsturnat și deteriorat cinci stupi cu cinci familii de albine, cauzând un prejudiciu material în sumă de 15.000 de lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.
Vadim Popa a mai fost învinuit că, la 05 august 2022, aproximativ la ora 06:20, aflându-se în preajma magazinului alimentar „SitiMarket” de lângă staţia de aşteptare a transportului public, amplasată pe str. Bulgară 57, din mun. Bălţi, a provocat un conflict cu o persoană nestabilită de către organul de urmărire penală, ce se afla în staţia de transport public. După aceasta, în prezenţa mai multor persoane, el a iniţiat un conflict cu vânzătoarea magazinului „SitiMarket”, Angela Caterenciuc, şi a ameninţat-o cu răfuială fizică. După aceasta, acţionând cu intenţia ameninţării vătămării integrităţii corporale a lui Angela Caterenciuc, el a scos din buzunar un cuţit de buzunar, cu care a ameninţat-o cu aplicarea cuţitului dat, sistând activitatea magazinului „SitiMarket”. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
În cursul urmăririi penale, Iosif Saracuța (preotul Bisericii „Minunea Sfântului Arhanghel Mihail”) a fost recunoscut prin ordonanță și audiat în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d. 13-16 vol. II). El a solicitat recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune în mărime de 15.000 de lei, ce constituie valoarea stupilor de albini deteriorate. O acțiune civilă separată partea vătămată Iosif Saracuța nu a depus nici în cadrul urmăririi penale nici în instanță.
În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 30 decembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, Vadim Popa a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor incriminate și condamnat definitiv cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, la trei ani și șase luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a încasat de la Vadim Popa în beneficiul lui Iosif Saracuța suma de 15.000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. Instanța a constatat că 1 vinovăția lui Vadim Popa este dovedită, în privința ambelor episoade, prin probele administrate în cursul urmăririi penale și verificate în ședința de judecată.
Referitor la învinuirea formulată în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța și-a întemeiat concluzia, în principal, pe înregistrările video din 08 aprilie 2022, coroborate cu declarațiile constante și concordante ale părții vătămate Iosif Saracuța și ale martorului Vitalie Vitriniuc. Aceste probe confirmă că Vadim Popa a pătruns pe teritoriul Bisericii „Minunea Sfântului Arhanghel Mihail” și a deteriorat cinci stupi în care se aflau cinci familii de albine.
În ceea ce privește învinuirea formulată în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța a reținut că, deși inculpatul și-a recunoscut parțial vinovăția, fapta sa este pe deplin confirmată prin declarațiile concordante ale părții vătămate Angela Caterinciuc și ale martorului Emil Miron. Potrivit acestora, la 05 august 2022, în jurul orei 07:00, Vadim Popa, aflându-se în stare de ebrietate în apropierea magazinului „Linella” din cartierul Dacia, a inițiat un conflict cu Angela Caterinciuc, vânzătoare la magazinul „SitiMarket”, și a amenințat-o cu un cuțit că o va tăia.
În latura civilă, instanța a constatat că, prin fapta ilicită a inculpatului, părții vătămate Iosif Saracuța i-a fost cauzat un prejudiciu material în valoare de 15.000 de lei, care reprezintă costul familiilor cu albine.
La 12 ianuarie 2023, avocatul Ana Sofroni, în numele lui Vadim Popa, a declarat apel. Ea a solicitat aplicarea art. 90 Cod penal și respingerea acțiunii civile. Ea a susținut că pedeapsa individualizată inculpatului este prea aspră, instanța a ignorat circumstanțele atenuante (condițiile familiale ale inculpatului, acesta locuind cu părinții având vârsta de pensionare, fiind totodată nemotivată admiterea integrală a acțiunii civile din cauza lipsei probelor necesare stabilirii cuantumului prejudiciului cauzat.
La 05 aprilie 2023, prin decizia Curții de Apel Bălți a fost respins apelul. Instanța a găsit întemeiată soluția primei instanțe privind individualizarea pedepsei și executarea reală a pedepsei închisorii, reținând că gravitatea concursului de infracțiuni prevăzute de art. 287 alin. (1) și (3) Cod penal, raportată la antecedentele penale ale inculpatului, reflectă o conduită infracțională incompatibilă cu aplicarea art. 90 Cod penal, în timp ce circumstanța conviețuirii cu părinții pensionari nu are un caracter determinant în raport cu scopul legii penale de reeducare și restabilire a echității sociale. Instanța a statuat asupra justeții încasării sumei de 15.000 de lei în beneficiul părții vătămate prin aplicarea directă a art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală în lipsa unei acțiuni civile formale, având în vedere probarea certă a prejudiciului cauzat prin infracțiune. Decizia motivată a fost pronunțată la 17 mai 2023.
La 26 mai 2023, avocatul Ana Sofroni, în numele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Avocata s-a limitat la reiterarea formală a pretențiilor formulate în cererea de 2 apel, solicitând aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și respingerea acțiunii civile.
La 02 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 13 martie 2025, procurorul Cătălin Scutelnic a depus referință în care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului.
Urmărirea penală în cauza nr. 2022040462 a fost pornită la 14 aprilie și s-a terminat la 18 mai 2022. Urmărirea penală în cauza nr.2022040994 a fost pornită la 05 august și s-a terminat la 17 august 2022. La 31 octombrie 2022, cauzele penale au fost conexate de judecător. Prima instanță a examinat cauza în perioada 20 mai - 30 decembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 03 februarie - 05 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 02 august 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
14. Art. 385 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) La adoptarea sentinţei, instanţa de judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: … 11) dacă trebuie reparată paguba materială atunci când nu a fost intentată acţiunea civilă.”
Articolul 387 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „ (3) În cazuri excepţionale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanţa poate să admită, în principiu, acţiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă.”
Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei; … 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;” 3
MOTIVAREA INSTANȚEI
17. Recursul a fost declarat în mai puțin de 30 de zile de la pronunțarea deciziei motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
În recurs apărătorul a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) din Codul de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Acesta se referă la aplicarea pedepselor individualizate contrar prevederilor legale. Prin cererea de recurs se contestă neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și încasarea din contul inculpatului a despagubirii materiale în mărime de 15.000 de lei. Având în vedere argumentele invocate, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Recurenta nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate la stabilirea pedepsei. Ea doar își exprimă dezacordul cu executarea reală a pedepsei cu închisoarea. Alegerea categoriei de pedeapsă și modalitatea de executare a acesteia ține de marja de discreție a judecătorului, iar ponderea circumstanțelor atenuante sau agravante la stabilirea pedepsei ține de examinarea fondului cauzei, care, de regulă, nu este examinat în recurs de către Curtea Supremă de Justiție. Prin urmare, în această parte, recursul nu se încadrează la temeiurile de recurs (încheierile nr. 1ra-647/2023, 1ra-1038/2023, 1ra- 1583/2023).
Apărarea susține că încasarea prejudiciului material nu este motivată și nu se întemeiază pe probe care să confirme cuantumul pagubei. Critica dată urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Apărarea nu a invocat ne intentarea acțiunii civile și nici lipsa competenței instanței penale de a dispune repararea pagubei în temeiul art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală. Având în vedere că Curtea Supremă nu poate admite recursul din motive neinvocate în recurs (vezi para. 18), completul nu se va pronunța asupra acestor chestiuni și va verifica exclusiv dacă suma încasată cu titlu de prejudiciu material a fost probată.
Infracțiunea de huliganism prevăzută de art. 287 Cod penal este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul săvârșirii acțiunilor care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, dacă acestea sunt însoțite de modalitățile prevăzute de norma penală. Producerea unui prejudiciu material și întinderea acestuia nu reprezintă condiții obligatorii pentru existența infracțiunii. Constatarea vinovăției 4 lui Vadim Popa pentru huliganism nu depinde de stabilirea valorii exacte a stupilor și a familiilor de albine deteriorate. Soluționarea pagubei materiale constituie o chestiune distinctă, care trebuie examinată potrivit normelor procesuale privind repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.
Deși a fost recunoscută prin ordonanță ca parte civilă în baza cererii (vezi para. 4), Iosif Saracuța nu a intentat o acțiune civilă în condițiile art. 221 Cod de procedură penală. Lipsa acțiunii civile nu împiedică instanța penală să dispună repararea pagubei materiale. Art. 397 pct. (1) pct. 1) Cod de procedură penală oferă instanței de judecată dreptul de a repara dauna materială cauzată prin infracțiune, chiar dacă nu a fost înaintată o acțiune civilă. Totuși, acesta nu este o obligație, ci este un drept, care se aplică în special în cazul infracțiunilor pentru care cuantumul prejudiciului contează la încadrarea juridică a faptei (încheierea nr. 1ra-1217/2023, § 40).
Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței instanța este obligată să soluționeze dacă trebuie reparată paguba materială atunci când nu a fost intentată acțiunea civilă. Aplicarea acestei norme presupune însă ca existența prejudiciului, legătura sa cauzală cu infracțiunea și cuantumul pagubei să rezulte din probele administrate în cauză. Repararea prejudiciului material în procesul penal nu poate fi întemeiată numai pe suma declarată de partea vătămată. Instanța trebuie să verifice existența și întinderea pagubei în baza probelor administrate. Atunci când documentele justificative confirmă suma pretinsă, Curtea poate corecta eroarea și dispune încasarea prejudiciului, iar în lipsa unor asemenea probe prejudiciul material nu poate fi încasat (decizia nr. 1ra-754/2024, §§ 41-43).
Deteriorarea celor cinci stupi și a familiilor de albine rezultă din probele pe care s-a întemeiat condamnarea. Totuși, suma de 15.000 de lei a fost preluată din declarațiile părții vătămate și din rechizitoriu, fără să fie confirmată printr-un raport de evaluare, acte privind procurarea bunurilor, informații despre vechimea și starea lor ori alte probe care să permită determinarea valorii reale. Indicarea sumei de 3.000 de lei pentru fiecare stup și familie de albine nu dovedește, prin ea însăși, cuantumul pagubei. Nu a fost dovedit că aceste familii de albine au fost pierdute iremediabil și că stupii nu mai puteau fi folosiți ulterior. În asemenea circumstanțe, este neîntemeiată încasarea de la condamnat al valorii stupilor și a familiilor de albine.
Eroarea stabilită privește numai soluționarea prejudiciului material și poate fi corectată direct de instanța de recurs. Prin urmare, hotărârile contestate urmează a fi casate în această parte, cu excluderea dispoziției privind încasarea sumei de 15.000 de lei. Deoarece acțiunea civilă nu a fost intentată, această soluție nu împiedică partea vătămată să solicite repararea prejudiciului în procedură civilă, unde va putea prezenta probele necesare stabilirii cuantumului acestuia. 5
Caracterul formal al infracțiunii nu afectează constatările privind vinovăția, deoarece valoarea prejudiciului nu constituie un element al infracțiunii de huliganism.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Ana Sofroni împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 05 aprilie 2023, în partea pedepsei penale; Admite recursul în partea soluționării prejudiciului material, casează în această parte decizia Curții de Apel Bălți din 5 aprilie 2023 și sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 30 decembrie 2022 și exclude dispoziția privind încasarea de la Vadim Popa în beneficiul lui Iosif Saracuța a sumei de 15.000 de lei cu titlu de prejudiciu material; În rest, menține dispozițiile sentinței și ale deciziei. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 6