1ra-586/2026 — Art. 264-1 alin. 4 CP

Vasili Cojocaru s-a născut în anul 1987 în r-nul Sîngerei. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal (conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere). Vasili Cojocaru a fost apărat de avocatul Ion Crețu.

Vasili Cojocaru a fost învinuit că, la 09 noiembrie 2018, în jurul orei 19:20, deși se afla în stare de ebrietate alcoolică și nu deținea permis de conducere, a condus intenționat un automobil Renault Megan prin r-nul Florești. Acesta a fost oprit de un echipaj al Inspectoratului Național de Patrulare, iar testarea cu aparatul Drager Alcotest 6810 a indicat o concentrație de 0,78 mg/l alcool în aerul expirat, ceea ce constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Vasili Cojocaru a participat la examinarea cauzei în instanța de fond, fiind asistat de avocatul Dina Schibin. Ambii au fost prezenți la pronunțarea sentinței din 29 martie 2019 (f.d. 93) și au primit copia acesteia, fapt confirmat prin semnăturile aplicate pe dovada de primire (f.d. 98).

Cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. La 29 martie 2019, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești, Vasili Cojocaru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la 160 de ore muncă neremunerată în folosul comunității.

La 12 aprilie 2019, procurorul în Procuratura r-nului Floreștiu, Vasile Revencu, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să aplice pedeapsa de opt luni de închisoare. Procurorul a motivat că, având în vedere gravitatea faptei și antecedentele penale ale inculpatului, pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității nu este suficientă pentru corectarea acestuia și prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.

Prin încheierea protocolară din 12 iunie 2019, instanța a dispus aducerea silită a lui Vasili Cojocaru (f.d. 114). Citația pentru ședința din 24 iulie 2019 a fost recepționată și semnată, cel mai probabil, de Maria Cojocaru (f.d. 116). 1 Potrivit informațiilor prezentate de IP Sîngerei, din 24 iulie 2017, Vasili Cojocaru se afla peste hotare, în Franța, începând cu luna aprilie 2019 (f.d. 117), fapt confirmat și prin declarațiile mamei acestuia, Maria Cojocaru (f.d. 118). La 24 iulie 2019, Curtea de Apel Bălți a dispus anunțarea în căutare a lui Vasili Cojocaru (f.d. 121-123). Ulterior, cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, cu participarea avocatului din oficiu Mihaela Rotari, care i-a asigurat apărarea (f.d. 111).

La 11 septembrie 2019, Curtea de Apel Bălți a admis apelul, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărîre. Instanța a stabilit pedeapsa de opt luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a considerat că pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității nu a fost suficient motivată și nu corespunde scopului individualizării pedepsei.

Decizia motivată a fost pronunțată la 09 octombrie 2019. În aceeași zi, aceasta a fost publicată și pe pagina web a instanței. Copia hotărîrii a fost expediată la adresa de domiciliu a inculpatului la 14 octombrie 2019, prin poșta terestră (f.d. 150).

La 24 iunie 2026, avocatul Ion Crețu, în numele condamnatului, a depus recurs în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) și 6) Cod de procedură penală. Recurentul solicită repunerea în termen, casarea deciziei și menținerea sentinței. Apărarea susține că termenul trebuie repus deoarece Cojocaru nu a cunoscut despre apelul procurorului, nu a fost citat efectiv și nu a primit decizia curții de apel. La data examinării apelului acesta se afla în Franța, iar actele expediate la domiciliu au fost returnate cu mențiunea „plecat”, fără dovada comunicării efective. Avocatul desemnat nu a demonstrat că a luat legătura cu recurentul, sau că l-a informat despre apel, ședințe și riscul agravării pedepsei. El invocă încălcarea dreptului la participare în apel și la apărare efectivă, precum și caracterul arbitrar al individualizării pedepsei, întrucât Curtea de Apel a aplicat direct pedeapsa maximă redusă a închisorii, fără o motivare concretă și fără evaluarea adecvată a circumstanțelor favorabile și a efectelor amnistiei asupra condamnărilor anterioare.

Urmărirea penală a fost pornită la 12 noiembrie 2018 și s-a terminat la 05 februarie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 11 - 29 februarie 2019. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 22 aprilie - 11 septembrie 2019. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 16 iulie 2026.

Conform legii în vigoare la data pronunțării deciziei instanței de apel, termenul de recurs era de 30 de zile. Acest termen urma a fi calculat de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Art. 422 Cod de procedură penală nu menționează expres dacă termenul de 30 de zile urma a fi calculat de la data pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel sau de la pronunțarea deciziei motivate. Având în vedere că cererea de recurs trebuie să conțină motivele pe care se întemeiază, este judicios ca acest termen să curgă de la data deciziei motivate. O asemenea interpretare rezultă și din pct. 9 al hotărârii Plenului CSJ nr. 9/2009 cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală. Pentru curgerea termenului de recurs nu conta momentul la care decizia instanței de apel era primită de către recurent, însă acesta putea solicita repunerea în termen (încheierea nr. 1ra-1705/2023, § 16).

În această cauză termenul de recurs de 30 de zile a expirat la 09 noiembrie 2019. Recursul a fost depus la 24 iunie 2026 prin intermediul poștei electronice (f.d. 156). Recurentul invocă că condamnatul era peste hotare și nu cunoaștea despre examinarea cauzei în apel.

Condamnatul avea cunoștință despre transmiterea acestei cauzei penale în instanța de judecată. El a fost prezent la pronunțarea sentinței și i-a fost explicat termenul și modul de atac a hotărârii. Inculpatul are obligația să se intereseze de soarta cauzelor penale care îl vizează, iar neonorarea acestei obligații îi este imputabilă.

Potrivit materialelor cauzei, condamnatul a fost citat în instanța de judecată în mod repetat la domiciliul său, cu aviz de recepție, dintre care una a fost recepționată. Prin încheierea protocolară din 12 iunie 2019, instanța a dispus aducerea silită a inculpatului pentru 24 iulie 2019. Potrivit declarațiilor mamei condamnatului, Maria Cojocaru, din iulie 2019, condamnatul a plecat în Franța din luna aprilie 2019 (vezi para. 6).

Decizia motivată a instanței de apel a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești la 09 octombrie 2019, asigurând posibilitatea tuturor persoanelor, inclusiv condamnatului, de a accesa hotărârea judecătorească adoptată. Acesta nu a prezentat motive convingătoare pentru omisiunea termenului de recurs. La dosar nu există probe că, din momentul expirării termenului de recurs și până la depunerea cererii, condamnatul s-ar fi aflat în detenție fără acces la internet. În orice caz, omiterea termenului de recurs cu mai mult de 12 luni, când decizia instanței de apel era disponibilă pe internet, nu poate fi justificată prin necunoașterea datei exacte la care va fi pronunțată decizia instanței de apel (încheierea nr. 1ra-919/2023). În acest caz, termenul de recurs a fost omis cu mai mult de 67 de luni. Prin urmare, recursul este tardiv.

Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, în numele legii, 3 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de avocatul Ion Crețu împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 septembrie 2019. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 4