1ra-669/2024 — Art. 264 alin. 1 CP

Ștefan Porcari s-a născut în anul 1995 în r-nul Călărași. El a fost apărat de avocatul Călin Bobeica.

Ștefan Porcari a fost învinuit că, la 7 iulie 2022, în jurul orei 11:30, conducând automobilul de model „Range Rover Sport” pe traseul principal dintr-o localitate a raionului Călărași, nu a manifestat atenția și prudența necesare situației rutiere. La o intersecție cu circulație nedirijată, acesta s-ar fi angajat în depășirea automobilului de model „Opel Astra”, condus de Viorel Borș, în momentul în care ultimul efectua manevra de virare spre stânga. Potrivit acuzării, Ștefan Porcari a acționat din imprudență, manifestată prin încredere exagerată în sine, prevăzând posibilitatea producerii unor urmări prejudiciabile, dar considerând neîntemeiat că acestea vor putea fi evitate. În urma accidentului, Viorel Borș a suferit vătămări corporale medii, manifestate prin excoriații în regiunea umărului stâng și fractura treimii medii a claviculei stângi, cu angularea inferioară a fragmentelor. Ambele automobile implicate au fost deteriorate. Fapta a fost încadrată juridic în baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

Avocatul Călin Bobeică, în interesele lui Ștefan Porcari, în cadrul cercetării judecătorești, a solicitat dispunerea unei expertize judiciare privind circumstanțele producerii accidentului rutier. El a solicitat ca expertul să răspundă la întrebările cu privire la poziția autovehiculelor în momentul impactului și față de partea carosabilă, locul impactului, precum și dacă poziția automobilului „Opel Astra” indica intenția de efectuare a virajului sau staționarea pe marginea carosabilului (f.d. 135). Prin încheierea din 11 aprilie 2023, Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, a respins cererea ca neîntemeiată. Instanța a reținut că aspectele indicate de apărare fuseseră deja elucidate în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, iar clarificarea lor nu necesita cunoștințe specializate (f.d. 140). Apărarea nu a contestat această încheiere odată cu fondul cauzei.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 12 iulie 2023, prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, Ștefan Porcari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 de unități convenționale. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. S-a încasat din contul lui Ștefan Porcari în 1 beneficiul lui Viorel Borș suma de 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2.500 de lei cu titlu de asistență juridică.

Instanța a constatat că, la 22 iulie 2022, în jurul orei 11:30, pe traseul central al unei localități din raionul Călărași, în apropierea unei intersecții cu circulație nedirijată, s-a produs coliziunea dintre automobilul „Range Rover Sport”, condus de Ștefan Porcari, și automobilul „Opel Astra”, condus de Viorel Borș. Producerea accidentului și implicarea celor două automobile nu au fost contestate și au fost confirmate prin probele administrate. Potrivit raportului de expertiză judiciară, Viorel Borș a suferit excoriații în regiunea umărului stâng și o fractură a treimii medii a claviculei stângi, cu angularea inferioară a fragmentelor. Leziunile au determinat o dereglare de lungă durată a sănătății și au fost calificate drept vătămări corporale medii. Deși Ștefan Porcari nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut că accidentul s-a produs din culpa părții vătămate, care s-ar fi deplasat pe acostament și ar fi efectuat virajul la stânga fără semnalizare, instanța a constatat că această versiune nu este confirmată de probele administrate.

Referitor la obiecțiile inculpatului privind corectitudinea schiței accidentului rutier, instanța a constatat că aceasta a fost întocmită în prezența sa și a părții vătămate, ambii semnând documentul fără obiecții. Exactitatea datelor consemnate a fost confirmată de agentul constatator Mihail Sîrbu, de partea vătămată și de martorul apărării Mihail Cobzari, care a declarat că schița reflectă împrejurările reale ale producerii accidentului. Instanța a reținut că schița întocmită de un agent al poliției în exercitarea atribuțiilor de serviciu, beneficiază de prezumția de veridicitate până la proba contrară. Inculpatul nu a contestat-o în cursul urmăririi penale, ci abia în faza judecării cauzei, după ce a constatat că datele consemnate contravin poziției sale de apărare. Din schiță rezultă că automobilul „Opel Astra”, condus de Viorel Borș, circula pe partea carosabilă și a inițiat virajul la stânga spre drumul de acces la magazin. În acel moment, automobilul „Range Rover Sport”, condus de Ștefan Porcari, care se deplasa din spate și se angajase în depășire, a intrat în coliziune cu acesta. Aceste împrejurări au fost confirmate prin declarațiile părții vătămate și ale martorului Mihail Sîrbu. Instanța a apreciat critic versiunea inculpatului potrivit căreia acesta circula regulamentar, iar partea vătămată ar fi efectuat brusc virajul la stânga, constatând că această susținere nu este confirmată de probe și reprezintă o poziție de apărare orientată spre înlăturarea răspunderii penale.

În privința declarațiilor martorului apărării Mihail Cobzari, instanța a constatat că acestea sunt contradictorii. Inițial, martorul a relatat împrejurări similare versiunii inculpatului, însă, după ce i-a fost prezentată schița accidentului rutier, a confirmat că aceasta reflectă circumstanțele reale ale producerii accidentului. Instanța a avut în vedere și faptul că martorul nu a fost audiat în cursul urmăririi penale, ci abia în ședința de judecată, la aproximativ un an de la accident. În aceste condiții, declarațiile sale au fost apreciate ca incoerente și insuficiente pentru stabilirea situației de fapt. Referitor la planșa 2 fotografică prezentată de apărare, instanța a reținut că aceasta reflectă numai poziția finală a automobilelor după impact, nu și amplasarea lor în momentul coliziunii. Întrucât, după impact, ambele vehicule au continuat deplasarea pe o distanță de aproximativ 15 metri, poziția lor ulterioară nu permite stabilirea mecanismului producerii accidentului și nu poate susține versiunea apărării.

La 21 iulie 2023, avocatul Călin Bobeica, în interesele lui Ștefan Porcari, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Totodată, apărarea a solicitat dispunerea unei expertize privind circumstanțele producerii accidentului rutier la Centrul tehnico-criminalistic și de expertize judiciare al IGP, cu suportarea cheltuielilor aferente. Apărarea a susținut că vinovăția inculpatului nu a fost demonstrată, deoarece probele administrate nu confirmă că acesta s-ar fi angajat în efectuarea unei manevre de depășire. Potrivit apelului, schița accidentului rutier reflectă doar locul impactului și poziția finală a automobilelor, fără a indica poziția acestora anterior coliziunii. Automobilul părții vătămate s-ar fi aflat în afara carosabilului, iar aceasta ar fi efectuat virajul fără a se asigura corespunzător. Apărarea a mai invocat că mecanismul impactului și caracterul lateral al loviturii indică faptul că Ștefan Porcari ar fi încercat să evite coliziunea. Instanța de fond ar fi reținut existența manevrei de depășire numai în baza declarațiilor părții vătămate și a schiței accidentului, în lipsa unei expertize auto-tehnice apte să stabilească mecanismul producerii accidentului. De asemenea, apărarea a criticat aprecierea dată declarațiilor martorului Mihail Cobzari. În opinia sa, martorul a confirmat poziția automobilului părții vătămate anterior efectuării manevrei, iar faptul că acesta a fost audiat la aproximativ un an de la accident nu justifică diminuarea valorii probatorii a declarațiilor sale. Apărarea a susținut că prima instanță a apreciat incomplet probele și a respins nemotivat efectuarea expertizei solicitate, deși aceasta era necesară pentru stabilirea poziției automobilelor la momentul impactului și a mecanismului producerii accidentului.

La 26 iulie 2023, procurorul Alexandr Guzic a declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ștefan Porcari să fie condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani. Totodată, procurorul a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de un an și obligarea inculpatului să repare prejudiciul cauzat prin infracțiune. Procurorul a susținut că prima instanță nu a apreciat corespunzător gravitatea faptei și gradul de pericol pe care conduita inculpatului îl prezintă pentru siguranța traficului rutier. Acesta a invocat că, prin încălcările admise, Ștefan Porcari a pus în pericol atât ceilalți participanți la trafic, cât și pasagerul aflat în automobilul său, iar fapta a avut ca urmare cauzarea unor vătămări corporale medii părții vătămate. În opinia procurorului, caracterul multiplu al încălcărilor regulilor de circulație rutieră justifica aplicarea pedepsei complementare a privării de dreptul de a conduce mijloace de transport. De asemenea, procurorul a invocat conduita inculpatului după producerea 3 accidentului și pe parcursul procesului penal. Potrivit apelului, acesta ar fi încercat să determine partea vătămată să-și asume vina, promițându-i procurarea unui alt automobil, iar ulterior a negat vinovăția și a prezentat o versiune denaturată a circumstanțelor accidentului, transferând responsabilitatea asupra lui Viorel Borș. Procurorul a mai susținut că solicitarea efectuării unei expertize auto-tehnice a urmărit tergiversarea examinării cauzei, întrucât vinovăția inculpatului era deja demonstrată prin probele administrate. Lipsa reparării prejudiciului și refuzul de a-și asuma responsabilitatea au fost invocate ca împrejurări care impuneau aplicarea unei pedepse mai severe.

În ședința instanței de apel, avocatul Călin Bobeică, în interesele lui Ștefan Porcari, a solicitat repetat efectuarea unei expertize privind circumstanțele producerii accidentului rutier la Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP. Apărarea a reiterat întrebările formulate în prima instanță. (f.d. 190)

La 28 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile. Instanța de apel a constatat că versiunea lui Ștefan Porcari privind lipsa vinovăției este infirmată de ansamblul probelor cercetate, inclusiv de declarațiile părții vătămate Viorel Borș, declarațiile martorilor Mihail Sîrbu și Maria Borșci, schița accidentului rutier, procesul-verbal de cercetare a locului accidentului și raportul de expertiză judiciară. Aceste probe au fost apreciate ca pertinente, concludente, utile și veridice, iar prin coroborarea lor s-a considerat dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. Instanța a reținut declarațiile lui Viorel Borș, potrivit cărora acesta se deplasa cu viteză redusă pe drumul principal, a semnalizat și s-a asigurat înainte de a vira la stânga, fiind lovit din spate de automobilul condus de Ștefan Porcari după inițierea manevrei. Martorul Mihail Sîrbu a confirmat că accidentul s-a produs pe partea stângă a drumului și că, în urma cercetării la fața locului, s-a stabilit că Ștefan Porcari se angajase în depășirea automobilului „Opel Astra”. Aceste declarații au fost considerate concordante cu schița și procesul-verbal de cercetare a locului accidentului, din care rezultă că, în apropierea unei intersecții nedirijate, automobilul „Range Rover Sport”, condus de Ștefan Porcari, a ieșit în depășire și a intrat în coliziune cu automobilul „Opel Astra”. Instanța de apel a respins criticile apărării privind lipsa probelor referitoare la manevra de depășire și a menținut concluzia primei instanțe cu privire la vinovăția inculpatului.

Contrar susținerilor apărării, instanța de apel a reținut că schița accidentului rutier din 07 iulie 2022 confirmă că automobilul „Opel Astra”, condus de Viorel Borș, se deplasa regulamentar și inițiase manevra de virare la stânga, moment în care a fost tamponat de automobilul „Range Rover Sport”, condus de Ștefan Porcari, care se angajase în depășire. Schița a fost întocmită în prezența inculpatului și a părții vătămate și a fost semnată de aceștia fără obiecții. Circumstanțele consemnate în document au fost confirmate prin declarațiile agentului constatator și ale părții vătămate. Instanța a considerat întemeiată și aprecierea primei instanțe potrivit căreia declarațiile martorului Mihail Cobzari 4 nu pot fundamenta versiunea apărării. Acestea sunt contradictorii, întrucât martorul a prezentat inițial o versiune similară celei susținute de inculpat, iar ulterior a confirmat că împrejurările reflectate în schița accidentului corespund situației de fapt.

Instanța a respins, prin încheiere protocolară, cererea apărării privind numirea unei expertize auto-tehnice. Ea a reținut că expertiza este necesară numai atunci când, pentru stabilirea sau clarificarea unor împrejurări relevante cauzei, sunt indispensabile cunoștințe specializate. Apectele asupra cărora apărarea solicita opinia expertului — poziția autovehiculelor la momentul impactului, amplasarea acestora în raport cu partea carosabilă, locul coliziunii și poziția automobilului „Opel Astra” anterior impactului — au fost apreciate de instanță ca fiind suficient elucidate prin probele deja administrate și cercetate, inclusiv schița accidentului rutier, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică și declarațiile participanților la proces.

Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța a reținut că pedeapsa aplicată de prima instanță este echitabilă și proporțională cu gravitatea faptei și datele despre persoana inculpatului, corespunde scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal și a fost stabilită în limitele prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal.

La 19 aprilie 2024, avocatul Călin Bobeică, în interesele lui Ștefan Porcari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Apărarea susține că vinovăția lui Ștefan Porcari nu a fost demonstrată, întrucât probele administrate nu confirmă efectuarea manevrei de depășire. Schița accidentului rutier indică doar locul impactului și poziția finală a automobilelor, fără a stabili poziția acestora anterior coliziunii. Existau versiuni contradictorii privind poziția automobilului „Opel Astra” înainte de impact, iar mecanismul producerii accidentului putea fi elucidat doar prin efectuarea unei expertize auto-tehnice. Respingerea acesteia de către instanța de apel este neîntemeiată, întrucât doar analiza specializată a deteriorărilor automobilelor putea stabili poziția vehiculelor la momentul coliziunii.

La 28 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 21 iulie și s-a terminat la 06 septembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 12 septembrie 2022 - 12 iulie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 02 august 2023 și 28 februarie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 mai 2024. 5

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39). Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

Recurentul susține că instanțele inferioare au apreciat eronat probele și au constatat neîntemeiat vinovăția lui Ștefan Porcari în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. În opinia sa, nu s-a demonstrat că inculpatul s-a angajat în manevra de depășire și că a încălcat regulile de circulație rutieră. El invocă faptul că schița accidentului rutier nu permite stabilirea poziției automobilelor anterior impactului, iar mecanismul producerii accidentului putea fi elucidat numai prin efectuarea unei expertize auto-tehnice. Recurentul critică aprecierea declarațiilor martorului Mihail Cobzari și susține că instanțele nu au acordat relevanța corespunzătoare versiunii apărării privind poziția automobilului părții vătămate înainte de coliziune.

Completul constată că aceste argumente au fost invocate și examinate în fața instanțelor inferioare. Ele exprimă, în esență, dezacordul apărării cu situația de fapt stabilită și solicitarea de a acorda probelor o valoare diferită de cea reținută prin hotărârile contestate. Vinovăția lui Ștefan Porcari nu a fost stabilită 6 exclusiv în baza declarațiilor părții vătămate sau a schiței accidentului rutier. Instanțele s-au întemeiat pe un ansamblu de probe, care include declarațiile părții vătămate Viorel Borș, declarațiile martorilor Mihail Sîrbu și Maria Borșci, schița accidentului rutier, procesul-verbal de cercetare a locului accidentului și raportul de expertiză judiciară privind caracterul leziunilor suferite de partea vătămată.

Instanța de apel a constatat că din declarațiile părții vătămate rezultă că aceasta se deplasa cu viteză redusă pe drumul principal, a semnalizat intenția de a vira la stânga și a început efectuarea manevrei, moment în care automobilul său a fost lovit din spate de vehiculul condus de Ștefan Porcari. Martorul Mihail Sîrbu a confirmat că accidentul s-a produs pe partea stângă a drumului și că, potrivit cercetării efectuate la fața locului, inculpatul se angajase în depășirea automobilului condus de Viorel Borș. Aceste declarații au fost coroborate cu schița accidentului rutier, din care rezultă că automobilul „Opel Astra” inițiase manevra de virare spre stânga, iar automobilul „Range Rover Sport”, care se deplasa din spate, se afla angajat în depășire. Schița a fost întocmită în prezența inculpatului și a părții vătămate și a fost semnată de aceștia fără obiecții. Exactitatea împrejurărilor consemnate a fost confirmată ulterior de agentul constatator și de partea vătămată.

Instanțele au oferit o motivare și cu privire la declarațiile martorului Mihail Cobzari. Acestea au fost apreciate critic deoarece martorul a prezentat inițial o versiune apropiată de cea a inculpatului, iar ulterior, după examinarea schiței accidentului, a confirmat că aceasta reflectă împrejurările reale ale producerii coliziunii. Contradicția respectivă a fost analizată, iar concluzia instanțelor privind valoarea probatorie redusă a declarațiilor sale nu poate fi considerată vădit nerezonabilă.

Critica privind respingerea cererii de efectuare a expertizei auto-tehnice nu demonstrează caracterul arbitrar sau vădit nerezonabil al deciziei instanței de apel. Apărarea a formulat o cerere identică și în prima instanță. Încheierea prin care această cerere a fost respinsă nu a fost contestată odată cu fondul cauzei. În apel, avocatul nu a criticat motivele respingerii și nu a indicat eroarea pe care prima instanță ar fi comis-o la soluționarea cererii. El a reiterat aceeași solicitare, fără a prezenta împrejurări noi, date tehnice suplimentare sau neajunsuri concrete ale materialelor cauzei care ar fi impus reevaluarea necesității expertizei. Omisiunea apărării de a contesta refuzul primei instanțe nu o împiedica să solicite administrarea acestei probe în apel.

Totuși, această împrejurare este relevantă pentru aprecierea criticii formulate în recurs. Instanței de apel nu i-a fost solicitată verificarea unei erori concrete comise de prima instanță, ci i-a fost adresată din nou aceeași cerere de administrare a probei. Prin această cerere, apărarea a urmărit stabilirea poziției relative a vehiculelor în momentul impactului, amplasarea acestora față de carosabil, locul coliziunii și compatibilitatea poziției automobilului „Opel Astra” cu pregătirea pentru efectuarea virajului sau cu staționarea pe marginea 7 carosabilului (para. 8). Primele trei aspecte au caracter tehnic și pot constitui, în principiu, obiect al expertizei judiciare. Totuși, caracterul tehnic al întrebărilor nu impune automat dispunerea expertizei. Apărarea trebuia să demonstreze că expertiza putea contribui efectiv la elucidarea unei împrejurări relevante care nu fusese stabilită suficient prin celelalte probe.

Instanța de apel a constatat că poziția vehiculelor în raport cu partea carosabilă, locul impactului și succesiunea manevrelor rezultă din declarațiile părții vătămate Viorel Borș și ale martorului Mihail Sîrbu, coroborate cu schița accidentului rutier și procesul-verbal de cercetare la fața locului (para. 9). Viorel Borș a declarat că se deplasa cu viteză redusă, a semnalizat și s-a asigurat înainte de a vira spre stânga, fiind lovit după inițierea manevrei. Mihail Sîrbu a confirmat datele constatate cu ocazia cercetării locului accidentului, inclusiv producerea impactului pe partea stângă a drumului (para. 9). Schița a fost întocmită în prezența ambilor conducători și semnată de aceștia fără obiecții, iar datele consemnate au fost apreciate împreună cu declarațiile persoanelor audiate (para. 10).

Planșa fotografică confirmă natura și localizarea deteriorărilor, precum și poziția finală a vehiculelor după impact. Ea nu permite, în mod autonom, reconstituirea traiectoriei vehiculelor și a succesiunii manevrelor anterioare coliziunii, mai ales că vehiculele au continuat deplasarea aproximativ 15 metri după impact (para. 5). Acest mijloc de probă nu a fost însă apreciat izolat, ci împreună cu schița, procesul-verbal de cercetare la fața locului și declarațiile persoanelor audiate (para. 9–11).

Instanța de apel a explicat că împrejurările asupra cărora apărarea solicita opinia expertului fuseseră suficient elucidate prin probele administrate și cercetate (para. 11). Această concluzie nu este lipsită de o bază rațională. Întrebarea dacă automobilul „Opel Astra” se pregătea să vireze sau staționa pe marginea carosabilului nu putea fi soluționată exclusiv prin examinarea morfologiei deteriorărilor. Poziția vehiculelor în momentul impactului nu stabilește, prin ea însăși, semnalizarea virajului, succesiunea manevrelor sau motivul deplasării spre stânga a automobilului condus de inculpat. Aceste împrejurări țin de aprecierea judiciară a ansamblului probator, iar instanța de apel le-a examinat prin raportare la declarațiile părții vătămate, datele cercetării la fața locului și schița accidentului (para. 9–11). Recurentul nu a indicat ce caracteristici concrete ale deteriorărilor vehiculelor ar fi incompatibile cu mecanismul accidentului reținut de instanțe și nici în ce mod răspunsurile la întrebările adresate expertului ar fi infirmat împrejurările stabilite prin probele analizate la para. 9–11. În asemenea circumstanțe, respingerea cererilor apărării de numire a expertizelor nu este vădit nemotivată pentru a justifica intervenția Curții Supreme de Justiție (a se vedea, pentru standardele relevante, hot. CtEDO Yüksel Yalçınkaya v. Turcia [MC], 2023, §§ 332-333). 8

Controlul exercitat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală vizează existența unei erori vădite, nu rejudecarea fondului. Instanța de apel a identificat probele pe care și-a întemeiat concluziile, a examinat versiunea apărării, a motivat aprecierea declarațiilor martorului Mihail Cobzari și a explicat de ce expertiza solicitată nu era necesară. Recurentul nu a demonstrat că aceste concluzii sunt lipsite de o bază rațională sau că decizia se întemeiază în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Călin Bobeică împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Sergiu Stratan 9