1rh-19/2025 — Art.145 alin. 2 lit.e, i, j CP

Gheorghe Florea a fost apărat de avocații Grigore Demian și Valentin Caisîn, iar Andrei Goreț de avocații Ion Timofeevici, Stanislav Creciun și Oxana Hamureac.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Gheorghe Florea și Andrei Gorneț au fost găsiți vinovați de comiterea infracțiunii de omor și condamnați la 18 ani de închisoare fiecare. Prima instanță a soluționat și chestiunile cu privire la cheltuielile judiciare și corpurile delicte. La 15 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondate apelurile apărării. La 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins ca inadmisibil apelul condamnatului Andrei Gorneț.

La 02 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile ordinare înaintate de avocatul Valentin Caisîn în numele condamnatului Gheorghe Florea și de către condamnatul Andrei Gorneț, ca vădit neîntemeiate.

La 05 iulie 2024, condamnatul Gheorghe Florea, a depus la Judecătoria Căușeni, o cerere de revizuire. La 10 iulie 2024, Judecătoria Caușeni și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Chișinău. La 03 iulie 2025, Curtea de Apel Chișinău și-a declinat competența în favoarea Curții Supreme de Justiție. La 22 iulie 2025, cauza a fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea cererii de revizuire.

Urmărirea penală pe faptul omorului agravat a fost pornită la 03 noiembrie 2020 și s-a terminat la 16 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 21 aprilie - 28 mai 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 17 iunie - 15 septembrie 2021 și 20 martie - 26 aprilie 2023, iar recursul ordinar în perioada 11 februarie - 02 martie 2022. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 22 iulie 2025. 1 ÎN FAPT a) Învinuirea

Gheorghe Florea a fost învinuit că, la 02 noiembrie 2020, în jurul orelor 15:00-18:00, împreună cu Andrei Gorneț în extravilanul raionului Căușeni, profitând de starea de neputință a victimei, cauzată de vârsta fragedă, și manifestând o deosebită cruzime i-au aplicat minorului Roman Cojocari multiple lovituri cu bețe, mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului. În rezultat Cojocari a decedat. Conform expertizei judiciare, moartea a survenit în urma șocului traumatic instalat în rezultatul traumei asociate a capului, toracelui și a membrelor, care prezintă pericol pentru viață și se califică drept vătămări grave periculoase pentru viață. b) Sentința

La 28 mai 2021, prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central, Gheorghe Florea a fost recunoscut vinovat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), i) și j) Cod penal și condamnat la închisoare pe un termen de 18 ani în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință a mai fost condamnat și Andrei Gorneț. Instanța a încasat din contul lui Gheorghe Florea cheltuielile judiciare în mărime de 1.078 de lei, din contul lui Andrei Gorneț în mărime de 16.074 de lei, iar în mod solidar cheltuielile judiciare în mărime de 28.106 de lei. Instanța a soluționat și chestiunea corpurilor delicte. c) Prima procedură de apel și de recurs

La 28 mai 2021, apărătorul Grigore Demian în interesele condamnatului Gheorghe Florea a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei decizii prin care acesta să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta. El a indicat că acuzarea nu a prezentat probe pertinente care să dovedească vinovăția, iar instanța de fond a interpretat eronat latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de omor. Înțelegerea prealabilă și scopul au fost reținute eronat, iar probele nu demonstrează faptele imputate. Loviturile aplicate au fost puține și nu puteau provoca decesul minorului.

La 09 iunie 2021, apărătorul Ion Timofeevici în interesele condamnatului Andrei Gorneț a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei decizii de achitare. El a invocat interpretarea eronată a faptelor incriminate lui Gorneț și lipsa motivului. Apărătorul pretinde că nu a fost demonstrată intenția de a lipsi de viață cu cruzime deosebită și aplicarea loviturilor multiple. Expertiză nu delimitează loviturile care au cauzat decesul. Declarațiile oferite de condamnat la fața locului au fost date prin constrângere din partea angajaților poliției. Deși a fost emisă o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale, ea nu exclude influența asupra lui Gorneț. Prezența particulelor de sânge a victimei pe hainele condamnatului nu demonstrează omorul, iar în coroborare cu declarațiile lui Gorneț demonstrează nevinovăția acestuia. 2

La 15 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile apărării ca nefondate. Instanţa a reţinut că inculpații au acționat cu intenție directă, aplicând victimei Roman Cojuhari, despre care cunoșteau că este minor și are o dizabilitate accentuată, multiple lovituri cu bețe, mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului. Instanța a indicat că vinovăția inculpaților a fost demonstrată dincolo de orice dubiu rezonabil prin probele testimoniale, procesele-verbale de cercetare la fața locului, rapoartele de expertiză medico-legală și biologică. Argumentele privind achitarea au fost respinse ca simple metode de apărare pentru evitarea răspunderii penale, fiind contrazise de urmele de sânge ale victimei, depistate pe hainele inculpaților și de declarațiile inițiale de recunoaștere a faptei făcute la fața locului. Instanța a apreciat că argumentele apărării reprezintă o interpretare selectivă a probelor și nu sunt de natură să răstoarne concluziile instanței de fond privind existența faptei și a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. Pedeapsa este echitabilă și suficientă pentru realizarea scopurilor stabilite de lege. Decizia motivată a fost pronunțată public la 20 octombrie 2021 și plasată pe portal la aceeași dată.

La 10 noiembrie 2021, condamnatul Andrei Goneț a depus recurs. El a solicitat să se facă dreptate pe caz. El a indicat că nu a omorât copilul și l-a lovit doar de două ori, iar după loviturile aplicate de el, acesta a plecat cu Gheorghe Florea. Acea perioadă a fost una grea din cauza stării sale psihice. A suportat intervenții chirurgicale la rinichi și are probleme medicale la inimă, însă aceste împrejurări au fost ignorate de instanțele de judecată. Era în stare de afect mintal, iar pedeapsa aplicată este prea aspră.

La 23 noiembrie 2021, apărătorul Valentin Caisîn a depus recurs, în interesele condamnatului Gheorghe Florea în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Recurentul a invocat că decizia instanței de apel este nemotivată, întrucât nu cuprinde descrierea faptei reținute ca fiind dovedită și nici analiza probelor administrate. El a invocat că nu au fost probate intenția, scopul și înțelegerea prealabilă a inculpaților, iar probele au fost apreciate eronat, condamnarea întemeindu-se preponderent pe declarațiile succesorului părții vătămate și ale martorilor Zagaiciuc și Griniuc. Instanța de apel nu a răspuns criticilor formulate împotriva aprecierii acestora. În esență apărătorul a reiterat argumentele din apel.

La 02 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile. Instanța a reținut că recursul inculpatului Andrei Gorneț nu a indicat niciun temei dintre cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Instanța a verificat legalitatea deciziei prin prisma temeiului de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a constatat că, temeiul invocat nu este aplicabil în speță, deoarece declarațiile succesorului părții vătămate, ale martorilor și restul probatoriului administrat denotă fapta și autorii ei, concluziile instanțelor privind vinovăția inculpatului sunt motivate temeinic. Procesele verbale de cercetare la fața locului și procesele verbale de verificare a declarațiilor la fața locului în coroborare cu raportul de expertiză biologică și 3 medico-legală demonstrează împrejurările faptice și vinovăția condamnaților. Solicitarea apărării privind achitarea condamnatului nu poate fi reținută. Modificarea declarațiilor condamnaților în cursul judecării cauzei și negarea realității evidente constituie exclusiv o metodă de apărare în scopul evitării răspunderii penale. Curtea a conchis că aprecierea sau reaprecierea probelor în alt sens decât cel propus de apărare este o prerogativă legală a instanțelor de fond și apel, care nu constituie în sine un temei de recurs. Decizia a fost pronunţată integral la 25 martie 2022. d) A doua procedură de apel

La 10 martie 2023, condamnatul Andrei Gorneț, a declarat apel. El solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde.

La 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel ca inadmisibilă. Instanța a reținut că sentința atacată a parcurs toate căile ordinare de atac și nu poate fi obiect al apelului. Decizia motivată a fost pronunțată la 31 mai 2023 și plasată pe portalul instanțelor de judecată la 17 iulie 2023. e) Procedura de revizuire

La 09 iulie 2024, condamnatul Gheorghe Florea a depus la Judecătoria Căușeni o cerere de revizuire a sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 28 mai 2021. El solicită revizuirea sentinței de condamnare și reexaminarea cauzei în privința sa pe motiv că nu este vinovat. Aplicarea a două lovituri nu a condus la decesul lui Cojocari. Audierea asistentului social și a vecinilor ar confirma nevinovăția sa. Instanța s-a bazat doar pe probele acumulate de acuzare, iar argumentele sale nu au fost examinate. În cererea nu a fost specificat temeiul de revizuire, sau care sunt circumstanțele noi descoperite pe care se sprijină revizuirea. El a invocat cauze similare aplicabile ca Valerii Perjunca și Aurel Tulbu, precum și hotărârea CtEDO în cauza P.V. vs Republica Moldova nr.27402/16.

La 10 iulie 2024, Judecătoria Căușeni, sediul Central și-a declinat competența pentru examinarea cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Chișinău. La 03 iulie 2025, Curtea de Apel Chișinău, și-a declinat competența de la examinarea cererii de revizuire în favoarea Curții Supreme de Justiție. Instanța a motivat că, deși obiectul cererii îl constituie revizuirea sentinței Judecătoriei Căușeni din 28 mai 2021, ultima instanța care s-a pronunțat asupra fondului cauzei este Curtea Supremă de Justiție, care, prin decizia din 02 martie 2022, a declarat recursurile inadmisibile.

Cererea de revizuire a fost depusă în interesul condamnatului. Conform art. 459 alin. (2) Cod de procedură penală, cererea de revizuire în interesul condamnatului nu este limitată în timp (încheierea nr. 1rh-4/2024, § 30). Prin urmare, cererea de revizuire nu este tardivă.

Potrivit cererii de revizuire condamnatul invocă nevinovăția și solicită examinarea repetată a cauzei. El consideră că audierea în calitate de martori a asistentului social, a vecinilor și a altor persoane ar răsturna constatările hotărârilor judecătorești definitive. Declarațiile lor ar demonstra că nu a comis infracțiunea incriminată și nici nu a fost prezent la acel moment la locul comiterii faptei. El invocă că cauzele Valerii Perjunca și Aurel Tulbu examinate de Curtea Supremă de Justiție, precum și hotărârea CtEDO în cauza P.V. vs Republica Moldova nr.27402/16, sunt relevante speței.

Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 Cod de procedură penală, fără a indica un temei exact. Având în vedere motivele invocate, cererea va fi examinată prin prisma temeiul prevăzut de art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de 5 procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat în decizia nr. 1r-10/2024 condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o cerere de revizuire întemeiată pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală să fie admisă. Pentru ca o asemenea cerere de revizuire să fie admisă, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: a) probele invocate confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în căile ordinare de atac; b) noile circumstanțe sunt de natură să schimbe soluția din hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă cu privire la fondul cauzei penale; c) neexaminarea noilor circumstanțe în căile ordinare de atac nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care a înaintat revizuirea.

Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. Din textul cererilor de revizuire nu rezultă vreun motiv care ar putea cădea sub incidența unui temei de revizuire prevăzut de art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. Cererea de revizuire nu menționează elemente de fapt sau de drept care ar putea justifica redeschiderea procesului penal. La examinarea cauzei condamnatul a avut posibilitatea de a administra probatoriul invocat. Circumstanțele invocate în cererea de revizuire au fost anterior examinate în căile ordinare de atac. Dezacordul cu aprecierea probelor și solicitarea audierii unor martori neaudiați deși se cunoștea despre ei, nu constituie temei de revizuire. Cererea reprezintă o reiterare a argumentelor deja examinate de instanțele de fond, apel și recurs. Revizuirea nu constituie o cale de rejudecare a fondului și nu poate fi utilizată pentru rediscutarea aprecierii probelor definitiv stabilite. Întrucât cererea reproduce, în esență, dezacordul cu aprecierea probelor și nu se întemeiază pe fapte sau împrejurări noi sau recent descoperit, ea este inadmisibilă.

Cu referire la celelalte argumente, revizuirea este aplicabilă cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează cu privire la o cerere depusă sau deja a constatat încălcarea unui drept individual. O astfel de situație nu există în speță. Prin urmare argumentele invocate de condamnat nu pot constitui temei de revizuire, iar cererea lui este pasibilă de respingere.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de revizuire depusă de condamnatul Gheorghe Florea. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6