1ra-957/2023 — Art. 264 alin. 2 CP

Dumitru Marin a fost apărat de avocatul Victor Baran.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Dumitru Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la amendă de 1.150 unități convenționale și anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Instanța a soluționat acțiunile civile.

La 27 octombrie 2022, avocatul Victor Baran și inculpatul au declarat apel. Ei au solicitat achitarea, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracţiuni, sau deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

La 02 decembrie 2022, avocatul Serghei Rusev, în numele părții vătămate Vasile Tun, a declarat apel. El a solicitat repunerea în termen, casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea civilă integral și cheltuielile de judecată.

La 28 februarie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins ca tardiv apelul declarat de avocatul Serghei Rusev. Apelul avocatului Victor Baran și a inculpatului a fost admis, sentința în partea soluționării acțiunii civile înaintate de Compania Națională de Asigurări în Medicină a fost casată, iar acțiunea civilă lăsată fără examinare. În rest, a fost menținută sentința.

La 29 mai 2023, avocatul Victor Baran, în numele condamnatului, a depus recurs. El solicită adoptarea unei hotărâri de achitare și respingerea acțiunilor civile.

Urmărirea penală a fost pornită la 09 noiembrie 2021 și terminată la 25 februarie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 martie – 12 octombrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 07 noiembrie 2022 și 28 februarie 2023. Dosarul a ajuns în instanța de recurs la 20 iunie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă 1

Dumitru Marin a fost învinuit că, la 07 noiembrie 2021, în jurul orelor 18:30, a condus în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat automobilul „Opel Zafira”, pe un drum local din r-nul Cantemir și l-a tamponat pe pietonul Vasile Tun. El a provocat victimei vătămare corporală medie. Testarea alcoolscopică cu aparatul „Drager” a stabilit la Dumitru Marin o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,73 mg/l. Acțiunile au fost calificate conform art. 264 alin. (2) Cod penal. b. Sentința

La 12 octombrie 2022, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, Dumitru Marin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal. El a fost condamnat la amendă în mărime de 1.150 de unități convenționale și anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Instanța a încasat de la Dumitru Marin în beneficiul lui Vasile Tun prejudiciul material în sumă de 6.811,38 de lei, prejudiciu moral în sumă de 55.000 de lei și cheltuieli judiciare în mărime de 3.500 de lei. Totodată instanța a încasat de la Dumitru Marin în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, prejudiciul pentru asistență medicală în sumă de 15.586,61 de lei, iar în beneficiul statului au fost încasate cheltuielile judiciare în mărime de 320 de lei.

Instanța a constatat vinovăția inculpatului prin declarațiile părții vătămate Vasile Tun, ale martorului Viorel Baraghin, procesul-verbal din 07 noiembrie 2021 privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, procesul-verbal din 07 noiembrie 2021 de cercetare la faţa locului a accidentului rutier, schema accidentului rutier din 07 noiembrie 2021, procesul-verbal din 20 noiembrie 2021 de examinare a obiectului, raportul de expertiză judiciară nr. 202213D011 din 21 ianuarie 2022. Probele confirmă că inculpatul nu a ținut cont de obligația de a conduce vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită și l-a tamponat pe Vasile Tun. Inculpatul a recunoscut implicit că a călcat victima cu roata din spate a mașinii. Instanța a apreciat critic declarațiile inculpatului, calificându-le ca fiind total nejustificate și dictate exclusiv de un interes procesual de evitare a răspunderii penale. Teza apărării, că victima ar fi alunecat singur sub roțile mijlocului de transport a fost apreciată drept o afirmație declarativă. La materialele cauzei nu a fost administrată nicio probă care să confirme aceasta.

Martorul Viorel Baraghin a relatat că inculpatul nu ar fi avut posibilitate să evite accidentul, deoarece partea vătămată a alunecat sub roata autoturismului. Instanța de fond a apreciat critic declarațiile acestui martor. Ea a reținut că inculpatul, în calitate de conducător auto, cunoaște Regulamentul circulației rutiere și urma să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită și să țină cont de starea psihofiziologică ce influențează atenția, reacția, dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase. El trebuia să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Martorul a declarat că inculpatul se deplasa cu o viteză de 30-35 km/h, pe când 2 inculpatul afirmă că se deplasa cu 10 km/h, ceea ce denotă că în declarațiile acestora nu există concordanță.

Argumentul privind absența vestei fluorescent-reflectorizante nu influențează asupra semnelor constitutive ale infracțiunii și nici asupra stării de fapt stabilite. Pe porțiunea de drum nu există trotuar pentru pietoni, iar inculpatul în mod obligatoriu urma să manifeste o atenție sporită, să conștientizeze un eventual pericol rutier și să reducă viteza, sau chiar să oprească vehiculul, luând în considerație că în orice moment strada putea fi traversată de pietoni.

Instanța a aplicat pedeapsa sub formă de amendă, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Soluția a fost justificată prin comiterea de către inculpat a unei infracțiuni mai puțin gravă, întreținerea de către acesta a doi copii minori, faptul că inculpatul nu se află în evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu are antecedente penale și lipsesc circumstanțe agravante. c. Apelul și decizia instanței de apel

La 27 octombrie 2022, avocatul Victor Baran și inculpatul au declarat apel. Ei au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Apelanții consideră că nu s-a constatat fapta imputată sau aceasta nu întrunește elementele infracțiunii. Ei au mai solicitat respingerea acțiunilor civile ca neîntemeiate. Potrivit apelului, instanța de fond a constatat vinovăția ținând cont doar de rechizitoriu și a ignorat probele de la urmărire penală. Ea nu a luat în considerație declarațiile martorului Viorel Baraghin, care a declarat că Vasile Tun, ferindu-se de un pilon și un tufiș, a alunecat singur sub roata automobilului. Raportul de expertiză judiciară din 21 ianuarie 2022 nu confirmă leziunea corporală la lovirea părții vătămate cu umărul de automobil. Acţiunea civilă înaintată de Vasile Tun urmează a fi respinsă, iar cea înaintată de Compania Naționale de Asigurări în Medicină este lipsită de temei legal, deoarece nu putea fi recunoscută în calitate de parte civilă în acest proces. De asemenea, cuantumul solicitat nu corespunde realității.

La 02 decembrie 2022, avocatul Serghei Rusev, în numele părții vătămate Vasile Tun, a declarat apel. El a solicitat repunerea în termen, casarea sentinței în partea acțiunii civile și admiterea integrală a acțiunii civile și a cheltuielilor de judecată. Potrivit apelului, inculpatul nu a restituit părții civile cheltuielile materiale suportate în legătură cu consecințele accidentului rutier. Prejudiciul moral, manifestat prin suferințe fizice puternice, urmează a fi încasat în mărime de 100.000 de lei. Cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice sunt de 8.000 de lei.

La 28 februarie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins ca tardiv apelul declarat de avocatul Serghei Rusev, în numele părții vătămate. Apelul avocatului Victor Baran și a inculpatului a fost admis, sentinţa a fost casată în latura civilă, în partea soluționării acțiunii civile înaintate de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Instanța a pronunţat o nouă hotărâre prin care acțiunea civilă înaintată de Compania Națională de Asigurări în Medicină cu privire la recuperarea în regres 3 a cheltuielilor suportate pentru tratamentul lui Vasile Tun, în sumă de 15.586,61 lei, a fost lăsată fără examinare. În rest, sentința a fost menținută. Decizia motivată a fost pronunțată la 27 aprilie 2023.

Instanța de apel a indicat că probele cercetate au demonstrat că Dumitru Marin a comis fapta incriminată. Declarațiile inculpatului sunt o recunoaștere indirectă a vinovăției de comiterea accidentului rutier, nu și o justificare faptică sau juridică. Alegațiile acestuia că partea vătămată a căzut și se face vinovată de comiterea accidentului rutier reprezintă o metodă de apărare și o poziție aleasă în vederea evitării răspunderii. Probele confirmă că inculpatul nu a ținut cont de faptul că era obligat să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită. Tamponarea lui Vasile Tun a fost recunoscută indirect de către inculpat, cu roata din spate a mașinii. Pe porțiunea de drum nu exista trotuar pentru pietoni, iar inculpatul în mod obligatoriu urma să manifeste o atenție sporită, să conștientizeze un eventual pericol rutier și să reducă viteza, sau chiar să oprească vehiculul luând în considerație că în orice moment strada putea fi traversată de pietoni. Inculpatul a menționat că a văzut partea vătămată și conducea cu viteză redusă. Conducătorul mijlocului de pericol sporit urma să încetinească sau chiar să oprească vehiculul, oferindu-i pietonului dreptul să treacă drumul sau pe lângă mijlocul de transport, în direcția în care se îndrepta, iar ulterior să-și continue deplasarea.

La stabilirea pedepsei, instanța a conchis că pedeapsa aplicată inculpatului Dumitru Marin sub formă de amendă, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, este legală, echitabilă și direct proporțională gravității faptei comise, atitudinii acestuia față de fapta prejudiciabilă, cât și comportamentului în timpul și după săvârșirea infracțiunii.

În privința acțiunii civile înaintată de Compania Națională de Asigurări în Medicină cu privire la recuperarea în regres a cheltuielilor suportate pentru tratamentul părții vătămate Vasile Tun, în sumă de 15.586,61 lei, instanța de apel a reținut că ultima a fost recunoscută în calitate de parte civilă, nu și în calitate de parte vătămată, deci nu a suferit un prejudiciu direct și nemijlocit prin infracțiunea săvârșită. Ea a suportat cheltuieli derivate dintr-o obligație legală subsecventă și are posibilitatea adresării cu o acțiune similară în instanța civilă. e. Recursul

La 24 mai 2023, avocatul Victor Baran, în numele condamnatului, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și a sentinței și adoptarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracţiuni sau fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii și respingerea acțiunilor civile, ca neîntemeiate. Avocatul a reiterat argumentele din apel (vezi para. 15). Acțiunea civilă înaintată de Compania Națională de Asigurări în Medicină urmează de respinsă, deoarece nu există temei legal de a recunoaște parte civilă în proces, precum și acțiunea civilă înaintată de partea vătămată. 4

La 20 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recurs. La 19 iulie 2023, avocatul Serghei Rusev, în numele părții vătămate Vasile Tun, a depus referință în care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În perioada relevantă, art. 264 Cod penal prevedea următoarele: ,,(1) Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcarea ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani . (2) Aceeaşi acţiune săvîrşită în stare de ebrietate: se pedepseşte cu amendă în mărime de la 950 la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56, 1ra-325/2024, § 25). 5

Recursul a fost depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la motivarea deciziei instanței de apel, iar pct. 12) - la încadrarea juridică greșită a faptei săvârșite. Recursul reprezintă o reluare a criticilor formulate în apel, fără a individualiza în mod clar care anume argumente cad sub incidența fiecărui temei. Având în vedere motivele din recurs, acesta va fi examinat doar prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6), iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84 și S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

Instanța de apel a examinat argumentele invocate de apărare și a oferit răspuns de ce nu acceptă poziția apărării. Simplul dezacord al recurentului cu modul în care instanța de apel a apreciat probele sau cu concluziile acesteia nu se încadrează în temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Acest temei vizează doar acele cazuri în care instanța omite să se pronunțe asupra unor argumente esențiale. Instanța de apel avea dreptul să subscrie considerentelor sentinței primei instanțe. Ea putea prelua raționamentul acesteia fără a reproduce în mod detaliat întreaga motivare în textul deciziei, atât timp cât a constatat că argumentele și analiza instanței de fond sunt suficiente pentru menținerea sentinței.

Instanța de fond și de apel au invocat motivele pentru care au conchis că Dumitru Marin a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiuni săvârșite în stare de ebrietate. Partea vătămată susține că ea a fost accidentată. Apărarea nu a prezentat probe care să susțină alegațiile că partea vătămată a căzut și se face vinovată de comiterea accidentului rutier. De asemenea, ea nu a susținut că, înainte de incident, existau animozități dintre condamnat și partea vătămată. 6

Argumentele recurentului referitor la lipsa probelor care demonstrează vinovăția condamnatului în comiterea infracțiunii incriminate au fost respinse motivat de către instanța de apel. Aceasta a constatat că vinovăția lui Dumitru Marin este dovedită prin declarațiile părții vătămate Vasile Tun, care a relatat circumstanțele tamponării sale de automobilul condus de Marin Dumitru, procesul-verbal de autosesizare din 07 noiembrie 2021 (f.d. 4, vol. I), procesul- verbal din 07 noiembrie 2021 privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 10, vol. I), procesul-verbal din 07 noiembrie 2021 de cercetare la fața locului accidentului rutier (f.d. 5-9, vol. I), raportul de expertiză din 21 ianuarie 2022 (f.d. 62-63, vol. I), conform căruia la Vasile Tun s-au constatat vătămări corporale medii. Din recurs nu rezultă clar de ce această apreciere a probelor este nerezonabilă.

Recurentul susține că instanțele ierarhic inferioare nejustificat nu au luat în considerație declarațiile martorului Baraghin. Acesta a declarat că Vasile Tun a alunecat singur sub roata automobilului. Declarațiile martorului Baraghin nu coroborează cu cele ale inculpatului în ceea ce privește viteza deplasării. De asemenea, Baraghin este amicul condamnatului, iar condamnatul conducea automobilul lui Baraghin. În asemenea circumstanțe și având în vedere imaginile de la locul accidentului, această poziție a instanței de apel nu este nerezonabilă.

Instanța de apel a explicat convingător de ce nu a acceptat declarațiile condamnatului (vezi para. 18). Ultimul a menționat că a văzut partea vătămată. În situația respectivă conducătorul mijlocului de transport urma să încetinească sau chiar să oprească, oferindu-i pietonului dreptul să treacă drumul sau pe lângă mijlocul de transport, iar ulterior să-și continue deplasarea. Condamnatul nu a procedat astfel. Din contra, potrivit părții vătămate, automobilul condus de condamnat a accelerat în direcția sa. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Victor Baran împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 28 februarie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Leonid Chirtoacă 7