1ra-1104/2023 — Art.287 alin. 3, 151 alin. 1 și 287 alin. 2 lit.b CP

Ayub Rmeli a fost apărat de avocatul Dorin Podlisnic, iar Vitalie Mișoglo de avocatul Igor Șcheau.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Procesul penal intentat în privința lui Ayub Rmeli în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și în privința lui Vitalie Mișoglo în baza art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal a fost încetat în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Ayub Rmeli a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoare pentru o perioadă de probațiune de trei ani. Instanța a încasat în mod solidar cheltuielile de judecată în mărime de 640 de lei.

La 29 martie 2023 Curtea de Apel Comrat a respins apelul procurorului Vasile Buzilă, ca nefondat și a menținut sentința.

La 16 iunie 2023, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 29 martie 2023 și remiterea cauzei la rejudecare, deoarece cauza a fost încetată eronat.

Urmărirea penală a fost pornită la 03 februarie 2021 și s-a finalizat la 20 iulie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 27 iulie 2021 – 09 august 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 29 septembrie 2022 – 29 martie 2023. La 11 iulie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT 1 a. Învinuirea adusă 6. Ayub Rmeli și Vitalie Mișoglo, au fost acuzați că, la 05 decembrie 2020, în intervalul orelor 02:00-04:00, aflându-se într-un sat din raionul Leova, în preajma unei primării, au încălcat ordinea publică și au manifestat lipsă de respect față de societate. Fără un motiv justificat au inițiat un conflict cu Ion Iacomi și Lucian Popovici. În cadrul conflictului Mișoglo l-a doborât la pământ pe Ion Iacomi și i-a aplicat cîteva lovituri cu pumnul în regiunea spatelui, iar Rmeli i-a aplicat o lovitură cu un obiect din lemn în regiunea capului. Ulterior, în timp ce Lucian Popovici încerca să-l ridice pe Iacomi de la sol, Rmeli i-a aplicat o lovitură cu același obiect în regiunea urechii stângi. Lucian Popovici a suferit dureri fizice, iar Ion Iachim potrivit expertizei din 05 martie 2021, a suferit leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în formă de traumă cranio-cerebrală închisă, fractura liniară a osului temporal drept și occipital parasagital drept cu trecere spre baza craniului, hemoragie subarahnoidală posttraumatică, sector contuziv minor parietal stîng. Acțiunile lui Ayub Rmeli au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) și 151 alin. (1) Cod penal, iar ale lui Vitalie Mișoglo în baza art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal. b. Procedura în prima instanță

La 22 februarie 2022 părțile vătămate Ion Iacomi și Lucian Popovici au solicitat examinarea cauzei în lipsa acestora. Ei au precizat că nu au pretenții materiale sau morale față de inculpați (f.d.19-20, vol. II).

La 15 iunie 2022, Ayub Rmeli a depus cerere de examinare a cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală ( f.d. 65, vol. II), iar apărătorul Dorin Podlisnic a depus o cerere de aplicare a amnistiei în privința lui Ayub Rmeli, în baza Legii nr. 243/2021 ( f.d. 66, vol. II). Inculpatul a recunoscut probele administrate la etapa urmăririi penale și a fost audiat potrivit regulilor de audiere a martorilor. El a indicat că la 04 decembrie 2020, în jurul orelor 23:30 a fost telefonat de un cunoscut pentru a se întâlni cu Ion Iacomi și a aplana un conflict mai vechi. După mai multe insistențe a acceptat și l-a luat și pe Vitalie Mișoglo la întîlnire. În cadrul primei confruntări la domiciliul lui Ion Iacomi, a precizat că a fost agresat fizic de către ultimul, Dumitru Papiș și Lucian Popovici. Ulterior, s-a deplasat la o fântână unde s-a spălat și a așteptat aproximativ o oră jumate, iar în apropierea Primăriei, i-a întâlnit pe primii și a continuat conflictul. El i-a aplicat lui Iacomi o lovitură cu un băț în regiunea capului, iar ulterior l-a lovit în aceeași zonă și pe Lucian Popovici. Inculpatul a comunicat că regretă cele întâmplate și recunoaște că acțiunile sale au cauzat vătămări corporale grave. El a menționat că a achitat suma de aproximativ 14.000 lei pentru tratamentul lui Iacomi și 6.000 lei drept pagube morale, iar alte pretenții reciproce nu sunt (f.d.73, vol. II). 2

La 15 iunie 2022, Vitalie Mișoglo a depus cerere de examinare a cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală și a manifestat acordul de a fi aplicată amnistia în privința sa, în baza Legii nr. 243/2021 (f.d. 67, vol. II). Inculpatul a recunoscut probele administrate la etapa urmăririi penale și a fost audiat potrivit regulilor de audiere a martorilor. El a indicat că în noaptea de 05 decembrie 2020 a fost contactat de consăteanul său Ayub pentru a clarifica un conflict cu Ion Iacomi, Alexandru Dediu și Lucian Popovici. La domiciliul lui Iacomi a fost supus injuriilor, fapt ce a generat o altercație fizică între el și victimă. Ulterior, în apropierea Primăriei, pe fondul unui nou conflict verbal, el l-a doborât la pământ pe Iacomi, posibil l-ar fi apucat de picioare, și i-a aplicat lovituri în regiunea spatelui. El regretă faptele comise și că este de acord cu declarațiile făcute anterior de prietenul său Ayub Rmeli. A precizat că a discutat cu victimele Iacomi și Popovici, au ajuns la un numitor comun, aceștia nu au pretenții. El și-a exprimat acordul ca în privința sa să fie aplicată legea cu privire la amnistie (f.d.74, vol. II).

La 09 august 2022, prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, procesul penal în privința lui Ayub Rmeli în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și în privința lui Vitalie Mișoglo în baza art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal a fost încetat în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Ayub Rmeli a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. Instanța a încasat de la inculpați în mod solidar, în beneficiul statului, suma de 640 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța a constatat că deși Ayub Rmeli și Vitalie Mișoglo au recunoscut vina, aceasta este dovedită prin probele administrate la faza de urmărire penală. Inculpații au săvârșit infracțiunile de huliganism, anterior adoptării Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile aplicării amnistiei și a încetat procesul penal împotriva inculpaților. Instanța a apreciat că fptele lui Ayub Rmeli corect au fost încadrate la art. 151 alin. (1) Cod penal. La individualizarea pedepsei, s-a ținut cont de gravitatea faptei, de examinarea cauzei în procedură simplificată (art. 364¹ Cod de procedură penală), precum și de situația personală a inculpatului. Rmeli anterior nu a fost condamnat, și-a recunoscut integral vina, a manifestat regrete față de faptele comise și a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate. Pedeapsa de patru ani de închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de probațiune de trei ani a fost apreciată ca echitabilă și proporțională cu gravitatea faptelor. c. Apelul și decizia instanței de apel

La 19 august 2022, procurorul Vasile Buzilă a declarat apel. El a cerut recunoașterea vinovăției și condamnarea lui Ayub Rmeli în baza art. 287 alin. (3) 3 Cod penal (la doi ani de închisoare cu liberare în temeiul amnistiei) și în baza art. 151 alin. (1) Cod penal (la patru ani și șase luni de închisoare, cu suspendarea condiționată conform art. 90 Cod penal pe un termen de probațiune de patru ani). În privința inculpatului Vitalie Mișoglo, s-a solicitat condamnarea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la doi ani de închisoare, cu liberare de executara pedepsei în baza actului de amnistie. Procurorul a susținut că instanța de fond a dispus eronat încetarea procesului penal, fără stabilirea pedepsei și apoi eliberarea de executare în baza actului de amnistie. Totodată, s-a reținut că pedeapsa aplicată lui Rmeli în baza art. 151 alin. (1) Cod penal este nejustificat de blândă, fiind individualizată fără a se ține cont de gravitatea faptei și de personalitatea acestuia.

La 29 martie 2023, Curtea de Apel Comrat a respins apelul și a menținut sentința. Instanța de apel a făcut distincția între înlăturarea răspunderii penale și înlăturarea pedepsei și a reținut că, în cazul acceptării amnistiei de către inculpați, procesul penal trebuie încetat fără pronunțarea unei sentințe de condamnare și fără stabilirea pedepsei. Ea a menționat că amnistia poate înlătura atît răspunderea penală cît și pedeapsa penală. Prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală (liberarea de pedeapsă penală) devin aplicabile doar atunci cînd inculpații nu sunt de acord cu aplicarea amnistiei iar în urma judecării cauzei se constată vina acestuia. Atunci cînd inculpatul cere aplicarea amnistiei urmează a fi emisă sentință de încetare a procesului. Decizia susține că examinarea probelor și audierea inculpatului potrivit art. 3641 Cod de procedură penală de către prima instanță, nu constituie o eroare procedurală care ar justifica casarea sentinței.

Argumentele procurorului referitoare la stabilirea unei pedepse mai aspre lui Ayub Rmeli în parte ce ține de infracțiunea în baza art.151 alin. (1) Cod penal, au fost respinse. Acesta a fost condamnat pentru comiterea unor infracțiuni grave, care a fost soldată cu vătămări corporale grave aduse părții vătămate. S-a reținut că instanța de fond la individualizarea pedepsei a ținut cont de gravitatea faptei, personalitatea inculpatului, recunoașterea vinovăției, lipsa antecedentelor penale și repararea prejudiciului cauzat părții vătămate. De asemenea instanța de apel a reținut că, deși procurorul a solicitat o pedeapsă mai aspră argumente pertinente nu au fost invocate. În decizie, este menționat că circumstanțele și împrejurările în care a avut loc fapta, demonstrează că pedeapsa aplicată este proporțională și suficientă. Decizia motivată a fost pronunțată integral și plasată public la 18 mai 2023. f. Recursul

La 16 iunie 2023, procurorul Lilia Sîrbu, din cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia, oficiul Central, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul a solicitat casarea deciziei și trimiterea 4 cauzei spre rejudecare. În recurs se susține că instanța de apel a aplicat în mod greșit dispozițiile Legii nr.243/2021 privind amnistia, dispunând încetarea procesului penal în privința inculpaților Ayub Rmeli și Vitalie Mișoglo în partea infracțiunii de huliganism. Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală și art. 107 Cod penal, amnistia poate fi aplicată exclusiv prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu liberarea inculpaților de la executarea pedepsei, și nicidecum prin încetarea procesului penal. Cererile de aplicare a amnistiei au fost depuse după ședința preliminară, iar cauza a fost examinată în procedură simplificată cu cercetarea probelor și audierea inculpaților. Hotărârea instanțelor nu este suficient de motivată, acestea limitându-se la o simplă constatare a aplicabilității amnistiei, fără o analiză detaliată a normelor incidente și a efectelor juridice pe care acestea le produc.

La 11 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 5 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Acest temei se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei a fost interpretat în numeroase cauze (deciziile nr. 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Procurorul consideră că instanța eronat a încetat procesul penal fără stabilirea vinovăției și pedepsei condamnaților Ayub Rmeli și Vitalie Mișoglo în partea infracțiunii de huliganism. Potrivit recurentului, instanța trebuia să pronunțe o sentință de condamnare și apoi să aplice amnistia și să libereze condamnații de executarea pedepsei penale. Completul va examina acest argument prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Recurentul susține că instanța de apel a făcut o interpretare greșită a Legii nr. 243/2021 privind amnistia și a art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală. Amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4 și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unei sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsa penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală, întrucât amnistia nu înlătură caracterul penal al faptei, ci operează exclusiv ca o cauză de înlăturare a pedepsei, care poate interveni doar în raport cu o persoană a cărei vinovăție a fost constatată (decizia nr. 1ra-303/2024, §§ 36-42 și nr. 4-1re-51/2023, § 35).

Curtea Supremă constată că interpretarea dată de instanța de apel art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală este eronată. Ea contravine și practicii Curții Supreme de Justiție la ziua adoptării deciziei instanței de apel (deciziile nr. 1ra-557/2022; 1ra-634/2022; 1ra-777/2022; 1ra-828/2022; 1ra-874/2022).

Deși instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit pedeapsa pentru faptele lui Ayub Rmeli și Vitalie Mișoglo prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, respectiv art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal și au încetat procesul penal în baza Legii nr. 6 243/2021 privind amnistia, această omisiune nu este suficientă pentru casarea deciziei. Instanța de apel, chiar dacă a făcut o interpretare eronată a art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, a menținut sentința. Prin sentință fapta inculpaților a fost constatată și corect încadrată la prevederile art. 287 alin. (3) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. O asemenea abordare implică ideea că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii respective a fost constatată. Completul este de acord cu procurorul că instanța trebuia să emită o hotărâre de condamnare și liberare de pedeapsă, nu una de încetare. Practica Curții Supreme de Justiție în această materie a fost clarificată după decizia instanței de apel (a se vedea decizia nr. 1ra-303/24). Indiferent de hotărârea adoptată, inculpații oricum ar fi fost liberați de pedeapsa penală în partea infracțiunii de huliganism. În asemenea circumstanțe, recursul este inadmisibil, deoarece, chiar dacă ar fi admis, nu ar produce efecte practice, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-64/24, § 73).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 29 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 7