1ra-357/24 — Art. 191-1 al. 2 lit. c, art. 186 al. 2 lit. c, d CP

Ruslana Cojocari s-a născut în anul 2005 în r. Dubăsari. Ea a fost apărată de avocații Vasile Tripac și Grigore Mocanu.

Ruslana Cojocari a fost învinuită că, la 19 septembrie 2021, aproximativ la ora 01:00, aflându-se în satul Ustia, raionul Dubăsari, ilegal a pătruns în ograda gospodăriei cet. Ion Mihalciuc, de unde intenționat a răpit motocicleta de marca Peugeot model Speedfight 2 fără număr de înmatriculare, pe care ulterior a abandonat-o în aceeași localitate, în apropierea oficiului poștal. Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 1921 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Ruslana Cojocari a mai fost învinuită că, la 19 octombrie 2021, în intervalul de timp de la ora 13:00 până la ora 17:20, prin forțarea geamului din termopan, a pătruns în casa lui Alexandra Crăciun, amplasată în s. Ustia, r-nul Dubăsari, de unde pe ascuns a sustras 2.000 de lei. Fapta a fost încadrată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

Ruslana Cojocari a mai fost învinuită că, la 25 februarie 2022, în intervalul de timp 11:00 - 12:30, a pătruns în locuința lui Teodora Ghilenschi, amplasată în s. Ustia, r-nul. Dubăsari, de unde a sustras pe ascuns de pe masă, telefonul mobil de marca Samsung model Galaxy A6 cu valoarea de 3.000 de lei. Fapta a fost încadrată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

În cursul urmăririi penale, Alexandra Crăciun a fost recunoscută și audiată în calitate de parte vătămată (f.d. 118-120 vol. I). Ea nu a formulat separat o acțiune civilă. În ședința de judecată, ea a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 2.000 de lei.

Anterior, prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, din 15 decembrie 2020, Ruslana Cojocari a fost condamnată în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Codul penal la patru luni de închisoare. În temeiul art. 90 Codul penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de un an și șase luni.

Cauza penală în prima instanță a fost examinată în procedură specială. Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, din 18 octombrie 2022, Ruslana Cojocari a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor incriminate și condamnată după cum urmează: 1 Infracțiunea Pedeapsa Art. 84 Art. 85 alin. Art.901 CP alin. (1) CP (1) CP doi ani de doi ani și doi ani și patru termenul de un art. 1921 alin. (2) închisoare două luni de luni de an și opt luni cu lit. c) Cod penal închisoare închisoare, cu executare în executarea centru de patru luni de art. 186 alin. (2) pedepsei în detenție pentru închisoare lit. c), d) Cod centru de minori și tineri. penal detenție pentru opt luni din minori și pedeapsă au fost patru luni de tineri. suspendați pe un art. 186 alin. (2) închisoare termen de lit. c), d) Cod probațiune de penal doi ani. Instanța a încasat din contul Ruslanei Cojocari în beneficiul lui Alexandra Crăciun suma de 2.000 de lei cu titlu de prejudiciu material. Cheltuielile judiciare în sumă de 6.076 de lei au fost trecute în contul statului.

La 21 octombrie 2022, avocatul Vasile Tripac, în interesele inculpatei, a declarat apel. El a solicitat pronunțarea unei noi soluții, prin care inculpatei să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei stabilite de prima instanță. Apărarea a invocat caracterul excesiv al sancțiunii aplicate, susținând că instanța nu a valorificat corespunzător circumstanțele atenuante, și anume: minoratul inculpatei, recunoașterea vinovăției, situația familială defavorabilă, stingerea antecedentelor penale și gradul de rudenie cu partea vătămată. El a contestat și încasarea sumei de 2.000 de lei cu titlu prejudiciu material în beneficiul lui Alexandra Crăciun, invocând insuficiența probatoriului privind cuantumul prejudiciului, inclusiv lipsa unor date certe despre suma sustrasă.

La 26 octombrie 2022, procurorul Stanislav Prisăcaru a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea cheltuielilor judiciare, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încasarea din contul lui Ruslana Cojocari în beneficiul statutului a cheltuielilor judiciare în cuantumul de 6.076 de lei. El a invocat interpretarea eronată a art. 227 și art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală. Procurorul consideră că minoratul inculpatei și lipsa supravegherii părintești, constatată prin referatul de evaluare, justifică obligarea părinților la plata cheltuielilor. Măsura este necesară pentru responsabilizarea educațională a acestora și prevenirea recidivei.

La 22 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile. Instanța a respins ca neîntemeiate criticile apărării. Probele administrate sunt suficiente (declarațiile părții vătămate Alexandra Crăciun, a martorului Alexei Crăciun) pentru a stabili valoarea banilor sustrași. Vinovăția inculpatei este pe deplin demonstrată. Depozițiile părților vătămate și ale martorilor sunt concordante și confirmă comiterea infracțiunii de răpire a mijlocului de transport, precum și a celor două episoade de furt. Pedeapsa definitivă a fost stabilită 2 corect. Instanța a avut în vedere antecedentele penale ale inculpatei și caracterizarea sa negativă. De asemenea, s-a reținut că noile fapte au fost săvârșite în termenul de probațiune. În aceste condiții, o pedeapsă neprivativă de libertate este ineficientă pentru reeducare. Decizia motivată a fost pronunțată pe 22 noiembrie 2023.

La 17 ianuarie 2024, avocatul Grigore Mocanu, în interesele condamnatei, a declarat recurs în temeiul art. 427 Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei în partea individualizării pedepsei și laturii civile. Apărarea indică că instanțele nu au motivat suficient caracterul necesar al pedepsei cu închisoarea și au ignorat circumstanțele personale ale condamnatei, inclusiv minoratul la data comiterii faptelor și stingerea antecedentelor penale, care nu pot fi valorificate repetat în defavoarea acesteia. Avocatul mai critică și decizia instanțelor de judecată cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de de 2.000 de lei. El subliniază lipsa unor probe certe privind suma efectiv sustrasă și valoarea reală a telefonului, ținând cont de gradul de uzură al acestuia.

Urmărirea penală în cauza nr. 2021130145 a fost pornită la 22 septembrie 2021 și s-a terminat la 29 martie 2022. Urmărirea penală în cauza nr. 2022130018 a fost pornită la 07 martie și s-a terminat la 08 aprilie 2022. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, din 20 aprilie 2022 cauzele penale au fost conexate. Prima instanță a examinat cauza în perioada 01 aprilie - 18 octombrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 01 noiembrie 2022 - 22 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 18 martie 2024.

Partea relevantă a art. 1921 Cod penal este următoarea: (1) Răpirea mijlocului de transport fără scop de însuşire (2) Aceeaşi acţiune: … c) săvîrşită prin pătrundere în garaj, în alte încăperi sau spaţii îngrădite ori păzite. 3 se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.

Articolul 70 alin. (3) Cod penal prevede următoarele: „(3) La stabilirea pedepsei închisorii pentru persoana care, la data săvîrşirii infracţiunii, nu a atins vîrsta de 18 ani, termenul închisorii se stabileşte din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru infracţiunea săvîrşită, reduse la jumătate.”

Partea relevantă a art. 79 din Codul penal este următoarea: „(1) Ţinînd cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvîrşite în grup la descoperirea acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrşit infracţiunea se consideră circumstanţă excepţională. Săvîrşirea infracţiunii de către persoanele care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au atins vîrsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanţa de judecată drept circumstanţă excepţională.”

Partea relevantă a art. 427 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Recursul este admis dacă. 1) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; ... 5) a fost aplicată o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege.”

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Instanța de recurs nu poate verifica oportunitatea soluției date de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Deși autorul recursului nu indică expres temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, acesta contestă soluția instanței privind 4 admiterea admiterea acțiunii civile sub aspectul prejudiciului material, și nu este de acord cu pedeapsa închisorii, considerând-o prea aspră. Având în vedere argumentele din recurs, acesta va fi examinat prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală.

Articolul 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, se referă la interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie. Art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală oferă instanței de judecată dreptul de a repara dauna materială cauzată prin infracțiune, chiar dacă nu a fost înaintată o acțiune civilă. Totuși, aceasta nu este o obligație, ci este un drept, care se aplică în special în cazul infracțiunilor pentru care cuantumul prejudiciului contează la încadrarea juridică a faptei (încheierea nr. 1ra-1217/2023, § 40). În prezenta cauza partea vătămată a fost recunoscută partea civilă, deși nu a formulat o acțiune civilă. Acest aspect nu a fost obiectat de către recurent. În prima instanță, partea civilă a solicitat încasarea sumei de 2.000 de lei (vezi para. 5).

Infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal are un caracter material, survenirea prejudiciului fiind un element constitutiv indispensabil. Alexandra Crăciun în plângerea adresată la poliție a indicat că i-a fost sustrasă suma de 2.000 de lei. Această sumă se regăsește în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu. Condamnata a recunoscut vinovăția, însă a refuzat să facă declarații (f.d.56 vol. III). Prin urmare instanțele de judecată nu au admis o eroare când au încasat prejudiciu material în lipsa unei acțiuni civile.

Argumentele cu privire la individualizarea pedepsei urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, care se referă la aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Acest temei de recurs este incident nu doar atunci când instanța depășește limitele speciale ale sancțiunii prevăzute pentru infracțiunea comisă, ci și atunci când nu sunt aplicate normele legale imperative care impun modificarea acestor limite, inclusiv aplicarea art. 79 alin. (1) Cod penal pentru minorat (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-57/2024, § 18).

Instanțele au ținut cont de faptul că inculpata era minoră la data comiterii faptelor (16 ani) și au aplicat dispozițiile art. 79 Cod penal. Pentru infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, pedeapsa de patru luni de închisoare a fost stabilită aproape de limita minimă permisă de Partea generală a Codului penal. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 192¹ Cod penal, deși norma specială prevedea pedeapsa închisorii de la trei la cinci ani, instanțele au aplicat o pedeapsă de doi ani de închisoare, adică sub limita minimă prevăzută de lege. Prin urmare, pedepsele aplicate confirmă că instanțele au valorificat minoratul.

Avocatul a solicitat înlocuirea sancțiunii cu munca neremunerată în folosul comunității. Aplicarea art. 79 din Codul penal nu atrage automat aplicarea unei pedepse alternative închisorii. Instanța de apel a constatat că gravitatea faptelor, personalitatea inculpatei, care nu este la prima abatere, comiterea 5 infracțiunii în termenul de probă, demonstrează că simpla stabilire a unei alte pedepse decât cea a închisorii nu ar fi suficientă pentru atingerea scopului pedepsei. Având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, completul consideră că executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea rămâne necesară (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-57/2024, § 23).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Grigore Mocanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 6