1ra-1578/2023 — Art. 217 alin. 2 CP

Oleg Cara s-a născut în anul 1987 în mun. Cahul. El a fost apărat de avocații Sergiu Musteață și Eugen Grosu.

Oleg Cara a fost învinuit că a procurat, a transportat și păstrat droguri în domiciliul său până în februarie 2023, pe care le-a consumat prin fumare, folosind o râșniță din plastic pentru pregătire. La 15 februarie 2023, între orele 21:45 – 23:55, drogurile au fost depistate și ridicate de angajații de poliție în cadrul unei percheziții autorizate. Conform raportului de expertiză, acestea reprezintă marihuana în cantitate de 2,093 g. În baza Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, această cantitate se încadrează la proporții mari. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

La 15 februarie 2023, Oleg Cara a fost reținut, iar la 17 februarie 2023 în privința acestuia a fost aplicată arestarea preventivă. În perioada 15 februarie – 13 martie 2023, el s-a aflat în arest preventiv, iar în perioada 13 martie – 15 iunie 2023, în arest la domiciliu (f.d. 40 – 45, 60 – 64, 75 –78, 89 – 92, vol. II)

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. La 26 iulie 2023, Judecătoria Cahul, sediul Central, l-a recunoscut vinovat pe Cara de comiterea infracțiunii incriminate. Acesta a fost condamnat la opt luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul a fost reținut în sala de judecată. Instanța a încasat din contul lui Oleg Cara în beneficiul statului cheltuieli de judecată în mărime de 1.680 de lei. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea faptei, circumstanțele cauzei și persoana inculpatului, care a recunoscut vina, iar anterior nu a fost condamnat. Inculpatul a confirmat consumul de droguri, ceea ce indică lipsa conștientizării faptei comise.

La 27 iulie 2023, avocatul Sergiu Musteață, în interesele lui Oleg Cara, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei și aplicarea unei pedepse neprivativă de libertate. Avocatul a susținut că sunt prezente circumstanțe atenuante și date ce caracterizează pozitiv inculpatul. Pedeapsa închisorii cu executare este excesiv de aspră.

La 07 septembrie 2023, Curtea de Apel Cahul a admis apelul, a casat parțial 1 sentința și a pronunțat o hotărâre nouă în partea stabilirii pedepsei. Oleg Cara a fost condamnat la amendă în mărime de 400 de unități convenționale. Instanța a apreciat că amenda în mărime de 400 de unități convenționale este o pedeapsă echitabilă și proporțională. El a fost liberat complet de executarea pedepsei, în baza art. 88 alin. (5) Cod penal, din motiv că s-a aflat în arest preventiv și în arest la domiciliu până la pronunțarea hotărârii, cumulativ, o perioadă de cinci luni și 13 zile. În rest, sentința a fost menținută. Instanța a constatat că inculpatul a săvârșit o infracțiune ușoară, a recunoscut vina și a solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată. El nu are condamnări anterioare, are un copil minor la întreținere, iar circumstanțe agravante nu există.

La 15 septembrie 2023, procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 5) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Recurentul susține că pedeapsa aplicată nu corespunde art. 64 alin. (3) Cod penal, deoarece instanțele de judecată nu pot stabili o pedeapsă sub formă de amendă mai mică de 500 unități convenționale. Totodată, condamnatul a fost liberat de pedeapsă contrar legii, or perioada aflării în arest la domiciliu nu poate fi inclusă în perioada de executare a pedepsei, deoarece nu este prevăzută de art. 88 alin. (5) Cod penal.

La 27 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. La 19 octombrie 2023, Oleg Cara a depus referință, în care susține că recursul procurorului este neîntemeiat. El a invocat circumstanțe care justifică pedeapsa stabilită de instanța de apel și a anexat bonul de plată a amenzii (f.d. 226, vol. II).

Urmărirea penală a fost pornită la 26 octombrie 2022 (in rem). La 06 iunie 2023, cauza penală în privința lui Oleg Cara a fost disjunsă într-o procedură separată. La 23 iunie 2023, urmărirea penală s-a terminat. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 05 – 26 iulie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 14 august – 07 septembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 15 septembrie 2023.

În perioada relevantă, art. 217 alin. (2) Cod penal prevedea următoarele: „(2) … procurarea, păstrarea, …, transportarea drogurilor, săvârșite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare, se pedepsesc cu amendă în mărime 2 de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 150 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an, ….”

La ziua pronunțării sentinței, articolul 3641 alin.(8) Cod de procedură penală prevedea următoarele: „(8) Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.”

În perioada relevantă, art. 88 alin. (5) Cod penal prevedea următoarele: „(5) Condamnatului care s-a aflat sub arest preventiv pînă la numirea cauzei spre judecare, la stabilirea în calitate de pedeapsă principală a amenzii, a privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, instanţa de judecată, ținând cont de termenul aflării sub arest preventiv, îi atenuează pedeapsa stabilită sau îl liberează complet de executarea acesteia.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul a fost depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 5) și 6) din Codul de procedură penală. Aceste temeiuri se referă la cazurile în care instanța de judecată a făcut o interpretare greșită a legii, care este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, a aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege și când a emis o hotărâre arbitrară sau bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor

Procurorul nu contestă vinovăția, însă își exprimă dezacordul față de mărimea amenzii aplicate, care este mai mică decât limita minimă stabilită de art. 64 alin. (3) Cod penal. El mai susține că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 88 alin. (5) Cod penal și a liberat condamnatul de executarea pedepsei cu amenda. Orice pretinsă aplicare greșită a normei de drept penal material sau ignorarea jurisprudenței obligatorii a Curții Supreme de Justiție cade 3 sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Prin urmare, recursul va fi examinat prin prisma acestui temei de recurs.

Curtea Supremă de Justiție în decizia nr. 1ra-1020/2023, a clarificat condițiile în care poate fi aplicată amenda sub limita minimă generală, iar practica judiciară în această materie este consolidată. Art. 64 alin. (3) Cod penal, stabilește limita generală minimă a amenzii de 500 de unități convenționale. Limita generală minimă a amenzii de la alin. (3) art. 64 Cod penal este aplicabilă doar în cazurile în care sancţiunea articolului din partea specială a Codului penal prevede doar limita maximă, sau când amenda minimă prevăzută pentru infracțiunea respectivă este egală sau mai mare de 500 de unități convenționale. Instanța de judecată poate totuși aplica o amendă mai mică de 500 de unități convenționale când amenda minimă prevăzută pentru infracțiunea comisă este mai mică de 500 de unități convenționale. Amenda minimă prevăzută la art. 217 alin. (2) Cod penal este de 400 de unităţi convenţionale. Instanța de apel a aplicat această amendă. Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Referitor la liberarea condamnatului de executarea pedepsei, condamnatul s-a aflat în arest preventiv până la numirea cauzei spre judecare, precum și în arest la domiciliu (para.3). Instanța de apel a constatat că Oleg Cara s-a aflat cumulativ în arest preventiv și arest la domiciliu cinci luni și 13 zile, iar scopul pedepsei penale stipulat la art. 61 Cod penal a fost atins. Astfel, ea a aplicat corect art. 88 alin. (5) Cod penal, care acordă dreptul instanței să libereze complet de executarea pedepsei cu amenda condamnatul, care s-a aflat sub arest preventiv pînă la numirea cauzei spre judecare. Mai mult, din materialele cauzei rezultă că condamnatul a achitat deja pedeapsa stabilită prin decizia contestată (vezi para. 8).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Dumitru Calendari împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 07 septembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 4