1ra-783/2024 — Art. 324 alin. 3 lit. a CP

Marcel Grițunic s-a născut în 1981 în r-nul Florești. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal (coruperea pasivă cu extorcarea, acceptarea şi primirea banilor ce nu i se cuvin, de către o persoană cu funcție de demnitate publică, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercițiul funcției). El a fost apărat de avocații Gheorghe Malic și Angela Procopciuc.

Cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central, din 08 februarie 2019, Marcel Grițunic a fost achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

La 22 februarie și la 02 aprilie 2019, procurorul anticorupție Vitalie Galeru și, respectiv, Valentina Bradu, au declarat apel și apel suplimentar. Ei au solicitat casarea sentinței de achitare și pronunțarea unei hotărâri de condamnare. La dosar a fost anexată dispoziția emisă la 25 martie 2019 de adjunctul Procurorului General privind formarea grupului de procurori (Eugen Rurac din cadrul PA - conducător al grupului, Vitalie Galeru din cadrul procuraturii of. Botanica, Oleg Popov din cadrul procuraturii de circumscripție Chișinău și Valentina Bradu din cadrul procuraturii de circumscripție Chișinău) pentru reprezentarea învinuirii în faza apelului (f.d. 90 vol. V). Prin decizia din 21 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile.

La 22 aprilie 2024, procurorul din Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei. La 14 noiembrie 2025, completul a dispus organizarea unei ședințe publice la 15 ianuarie 2026.

La 20 martie 2025, Procurorul General, prin ordinul nr. 682-p, a dispus ca domnul Cătălin Scutelnic să exercite interimatul funcției de procuror-șef al Secției Procuraturii Generale de reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție. La 26 martie 2025, prin hotărîrea nr.1-86/2025, Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat ordinul Procurorului General.

La 15 ianuarie 2026, în ședința Curții Supreme de Justiție s-a prezentat procurorul Cătălin Scutelnic în calitatea sa de procuror-șef al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii Generale. Apărătorul 1 Angela Procopciuc a declarat recuzare procurorului Cătălin Scutelnic. Apărătorul Gheorghe Malic a susținut cererea respectivă. Ambii apărători au invocat că procurorul Cătălin Scutelnic, nu este investit conform legii cu atribuții de reprezentare în fața Curții Supreme de Justiție. Propunerea de recuzare a fost fondată pe prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală.

Apărătorul Angela Procopciuc a susținut că funcția deținută nu oferă procurorului Cătălin Scutelnic dreptul să reprezinte învinuirea în recurs. La materialele cauzei lipsește dispoziția de participare emisă de procurorul ierarhic superior, act procedural indispensabil pentru confirmarea competenței acestuia de a susține învinuirea în fața Curții Supreme de Justiție. Participarea acestuia este ilegală și din perspectiva art. 9 alin. (3) din Legea Procuraturii. Potrivit avocatului, doar procurorii anticorupție pot participa la examinarea unor asemenea cazuri în recurs, așa cum prevede art. 8 și 9 din Legea cu privire la procuratură.

Apărătorul Gheorghe Malic a invocat suplimentar existența unei poziții preconcepute a procurorului Cătălin Scutelnic față de inculpatul Marcel Grițunic. Afirmă că lipsa de imparțialitate este determinată de solicitarea încasării sumei de 500 de dolari și 2000 de lei. Potrivit Legii cu privire la Procuratură, reprezentarea Procuraturii Generale în fața instanțelor judecătorești poate fi exercitată exclusiv de Procurorul General sau de un procuror desemnat în mod expres de acesta. La materialele cauzei nu se regăsește niciun act procedural care să ateste desemnarea procurorului Cătălin Scutelnic pentru susținerea acuzării de stat în prezenta cauză penală, ceea ce pune sub semnul îndoielii legalitatea participării acestuia la examinarea cauzei.

Procurorul Cătălin Scutelnic a indicat în ședința de judecată că, potrivit art. 7 alin. (3) din Legea Procuraturii, Procurorul General a stabilit structura Procuraturii Generale. La 24 ianuarie 2025, a fost creată secția acuzare pe lîngă Curtea Supremă de Justiție. Prin ordinul Procurorului General nr. 682-p din 20 martie 2025 și prin hotărărea CSP din 26 martie 2025, el a fost desemnat procuror șef interimar al secției date. Actele respective îi permit să reprezinte acuzarea fără o dispoziție suplimentară. Solicitările pe care le-a făcut în pledoarii și în cadrul procesului sunt determinate de circumstanțele cauzei și reprezintă exercitarea atribuțiilor sale funcționale.

Partea relevantă a art. 53 1 Cod de procedură penală este următoarea: 2 „(2) Procurorul ierarhic superior, pe lîngă atribuţiile prevăzute la art.52 alin.(1), în cadrul urmăririi penale realizează următoarele atribuţii pentru exercitarea controlului ierarhic: … b) retrage, prin ordonanţă motivată, în cazurile prevăzute la alin.(3), materialele şi cauzele penale repartizate şi le transmite altui procuror pentru examinare; (5) În cazul în care consideră necesar, procurorul ierarhic superior, prin ordonanţă motivată, poate exercita sau conduce urmărirea penală personal, precum şi poate reprezenta acuzarea în instanţele de judecată.”

Art. 54 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „Art. 54 Abţinerea sau recuzarea procurorului (1) Procurorul nu poate participa la desfăşurarea procesului în cauza penală: 1) dacă există cel puţin una din circumstanţele indicate în art.33, care se aplică în mod corespunzător; 2) dacă el nu poate fi procuror în baza legii sau a sentinţei instanţei de judecată. … (3) În cazul în care există motivele prevăzute în alin.(1), procurorul este obligat să facă declaraţie de abţinere de la participare în cauza respectivă.”

Partea relevantă a art. 320 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Participarea procurorului la judecarea cauzei este obligatorie şi el îşi exercită atribuţiile prevăzute în art.53. La judecarea cauzei în primă instanţă participă procurorul care a condus urmărirea penală sau, după caz, a efectuat de sine stătător urmărirea penală în cauza dată. În caz de imposibilitate a participării acestuia, procurorul ierarhic superior dispune, participarea la şedinţă a altui procuror. În caz de necesitate, procurorul ierarhic superior poate dispune participarea unui grup de procurori.”

Partea relevantă a Legii nr 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură este următoarea: „Articolul 5. Funcțiile Procuraturii În condițiile legii, Procuratura îndeplinește următoarele funcții: a) conduce și exercită urmărirea penală și reprezintă învinuirea în instanța de judecată” … Articolul 8. Procuratura Generală (3) Procuratura Generală are următoarele atribuții: 3 … c) reprezintă învinuirea la Curtea Supremă de Justiție; … Articolul 9. Procuraturile specializate … (4) Procuratura Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, a actelor conexe actelor de corupţie şi are următoarele atribuţii specifice: a) exercită urmărirea penală în cauzele date în competenţa sa, conform legislaţiei procesual-penale; b) conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate de Centrul Naţional Anticorupţie; c) reprezintă învinuirea în instanţa de judecată de fond, de apel şi de recurs în cauzele menţionate la lit.a) şi b).” … Articolul 271. Asigurarea interimatului (1) Asigurarea interimatului funcției de procuror-şef al procuraturii, adjunct al procurorului-şef al procuraturii, procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordin al Procurorului General. …”

Apărătorii pretind că procurorul Cătălin Scutelnic nu are competența de a reprezenta învinuirea, deoarece nu deține o dispoziție a procurorului ierarhic pentru a compare în cauza dată. Competențele procurorilor sunt cele pe care legea le atribuie funcției pe care o dețin. Potrivit art. 320 Cod de procedură penală, în prima instanță participă procurorul care a condus/efectuat urmărirea penală, sau procurorul desemnat prin dispoziție de procurorul ierarhic superior (vezi para. 11). Totuși, această prevedere nu se aplică recursului. 4

Codul de procedură penală nu conține norme care să clasifice competențele de reprezentare ale procurorilor, în funcție de specializarea acestora. Totuși, legislația specială care reglementează activitatea procurorilor reglementează acest domeniu. Art. 8 alin. (3) din Legea cu privire la procuratură prevede că Procuratura Generală are atribuția de a reprezenta învinuirea în fața Curții Supreme de Justiție. În același timp, art. 9 alin (4) lit. c) al aceleiași legi prevede că procurorii anticorupție reprezentă învinuirea în „instanţa de judecată de fond, de apel şi de recurs” în cauzele în care Procuratura Anticorupție a condus sau a exercitat urmărirea penală (vezi para. 15). Art. 8 alin. (3) lit. c) și art. 9 alin. (4) lit. c) din Legea cu privire la Procuratură nu se exclud reciproc. Procuratura Generală are atribuția instituțională de reprezentare a învinuirii la Curtea Supremă de Justiție, iar Procuratura Anticorupție are atribuția specializată de reprezentare a învinuirii în cauzele date în competența sa, inclusiv în recurs. Nici una din norme nu conține o clauză de exclusivitate. În cauzele în care Procuratura Anticorupție a exercitat sau a condus urmărirea penală, procurorii anticorupție pot depune recurs și susține cauza în recurs fără a fi nevoie de un ordin special al Procurorului General sau adjunctului acestuia. De asemenea, procurorii din Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii Generale pot susține cauza în recurs fără un asemenea ordin, alături de un procuror anticorupție sau singuri. Prin urmare, poziția apărării se bazează pe interpretare eronată a art. 8 alin. (3) lit. c) și art. 9 alin. (4) lit. c) din Legea cu privire la Procuratură.

Procurorul Scutelnic exercită funcția de procuror-șef al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii Generale (vezi para. 5). At. 531 alin. (5) Cod de procedură penală acordă procurorului ierarhic superior dreptul de a reprezenta personal acuzarea în instanțele de judecată (vezi para. 11). Prin urmare, procurorul Cătălin Scutelnic avea dreptul să susțină învinuirea în Curtea Supremă de Justiție.

În ședința Curții Supreme de Justiție nu a apărut un eventual conflict de opinii între doi procurori din cadrul Procuraturii Generale și Procuraturii Anticorupție. Prin urmare, interesul invocat de apărare pe acest segment nu este unul de esență.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 35, 54, 342 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge propunerile avocaților Angela Procopciuc și Gheorghe Malic de recuzare a procurorului Cătălin Scutelnic de la judecarea cauzei penale nr. 1ra- 783/2024. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. 5 Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6