1ra-1440/2023 — Art. 217 alin. 4 lit. b, art. 287 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2, lit. c, d CP

Denis Lachi a fost apărat de avocații Liviu Capcelea și Mihai Gafton.

În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură generală. Denis Lachi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat definitiv la opt ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legală de circulație a drogurilor sau analoagelor acestora pentru o perioadă de cinci ani.

La 07 iunie 2023, instanța de apel a respins apelul lui Denis Lachi ca fiind depus peste termen. Ea a admis apelul declarat de avocatul Liviu Capcelea, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărîre. Denis Lachi a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.b) din Codul penal și condamnat la trei ani de închisoare. În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de opt ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulaţia drogurilor sau analogilor acestora pe o perioadă de cinci ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

La 14 august 2023, avocatul Mihai Gafton a înaintat recurs în numele condamnatului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală în cauza nr. 2018031717 a fost pornită la 11 octombrie și sa terminat la 15 decembrie 2018. Urmărirea penală în cauza nr. 2018031842 a fost pornită la 02 noiembrie 2018 și sa terminat la 29 octombrie 2019. Urmărirea penală în cauza nr. 2020480523 a fost pornită la 02 iulie și sa terminat la 30 iulie 2020. Urmărirea penală în cauza nr. 2020480661 a fost pornită la 10 august și sa terminat la 23 octombrie 2020. La 15 decembrie 2020, instanța de judecată a dispus conexarea cauzelor penale. Prima instanță a examinat cauza în perioada 19 decembrie 2018 - 25 august 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 1 20 septembrie 2021- 07 iunie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 13 august 2023. ÎN FAPT

Denis Lachi a fost învinuit că, la 22 august 2018, în jurul orei 16:00, împreună cu o altă persoană, a declanșat un conflict violent în fața magazinului „Romstal” din sectorul Buiucani, mun. Chișinău. Fără un motiv întemeiat, aceștia l-au bătut pe Vladimir Ajder, lovindu-l repetat cu mâinile și picioarele. Deși poliția a intervenit și i-a dus pe toți la secție pentru declarații, acest lucru nu i-a oprit pe agresori. Imediat după ce au ieșit de la poliție, la ora 17:40, Denis Lachi și partenerul său l-au atacat din nou pe Vladimir Ajder lângă un bloc de locuințe din apropiere, continuând să îl lovească cu brutalitate. În urma acestor două reprize de violență, conform raportului de expertiză judiciară din 07 decembrie 2018, lui Vladimir Ajder i-au fost cauzate traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, entorsă ligamentară cervicală și excoriații la nivelul mâinii drepte și al genunchiului stâng, leziuni care au provocat dereglarea sănătății de scurtă durată și care se califică drept vătămare corporală ușoară. Acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică huliganism însoțit de aplicarea violenței, săvârșit de două persoane.

La scurt timp după incidentele violente, Denis Lachi a fost oprit din nou de poliție pe strada Ion Creangă, după ce a atras atenția prin comportamentul său suspect. În urma controlului, asupra sa a fost găsit un pachețel cu o substanță vegetală galbenă. Analizele de laborator au confirmat că era vorba despre un drog sintetic periculos (cannabinoid), care nu are nicio utilizare medicală. Deși cantitatea pare mică la prima vedere (0,690 de grame), conform legii, pentru acest tip de substanță sintetică, pragul de 0,623 de grame este deja considerat o proporție deosebit de mare. Acțiunile lui Denis Lachi au fost încadrate juridic în baza art. 217 alin.(4) lit.b) Cod Penal, adică păstrarea analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

Denis Lachi a mai fost învinuit că, la 25 iunie 2020, a pătruns prin efracție într-un bloc de locuințe de pe strada Ion Dumeniuc, de unde a sustras o trotinetă electrică „Roadking” în valoare de 6.500 de lei, cauzând victimei o daună considerabilă. La 3 august, inculpatul a acționat similar pe bulevardul Mircea cel Bătrân, unde a deteriorat ușa de acces a unui sediu comercial pentru a fura un aparat de găurit „Makita” și cabluri electrice, prejudiciind compania cu 2.500 de lei. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporţii considerabile (două episoade).

La 25 august 2021, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Denis Lachi a fost recunoscut vinovat și condamnat: 2 Infracțiunea Pedeapsa Aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal patru ani de închisoare cu privarea opt ani de închisoare cu art.217 alin.(4) lit.b) Cod de dreptul de a exercita activitate privarea de dreptul de a Penal legată de circulaţia drogurilor sau exercita activitate legată de analogilor acestora pe o perioadă de circulaţia drogurilor sau 5 ani analogilor acestora pe o perioadă de 5 ani trei ani de închisoare art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal doi ani de închisoare art.186 alin.(2) lit.c), d) Cod penal doi ani de închisoare art.186 alin.(2) lit.c) Cod penal

Instanța a admis în parte acțiunea civilă și a dispus încasarea de la Denis Lachi în beneficiul părții vătămate, Vladimir Ajder, a sumei de 10.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, și 5.000 de lei pentru prejudiciul biologic suferit. Acțiunea civilă a părții vătămate Ion Caimac cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 6.500 de lei a fost respinsă ca nefondată. Instanța a soluționat soarta corpurilor delicte și a dispus nimicirea drogurilor și restituirea trotinetei către partea vătămată.

Instanța a concluzionat că faptele au fost săvârșite de inculpat și întrunesc toate elementele de formă și conținut prevăzute de legea penală. Inculpatul a acționat cu intenție directă, urmărind fie satisfacerea unor impulsuri violente, fie obținerea unor beneficii materiale ilicite. Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța a evaluat gravitatea celor patru infracțiuni comise (trei mai puțin grave și una gravă) prin prisma pericolului social deosebit și a perseverenței infracționale a lui Lachi. Instanța a apreciat că antecedentele penale, numărul infracțiunilor comise, recunoașterea parțială a vinovăției și omisiunea inculpatului de a repara prejudiciile cauzate demonstrează că pedepsele alternative închisorii nu vor fi suficiente pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal. Instanța a reținut că pretenția lui Vladimir Ajder privind repararea prejudiciului material în sumă de 450 de lei nu a fost dovedită, motiv pentru care a respins-o ca neîntemeiată. În ceea ce privește prejudiciul moral, instanța a apreciat că despăgubirea trebuie să fie echitabilă și proporțională suferințelor suportate de Vladimir Ajder, ținând cont de faptul că vătămarea corporală ușoară nu a necesitat îngrijiri medicale îndelungate. Totodată, în temeiul art. 2033 alin. (1) Cod civil, instanța a reținut că vătămarea integrității corporale cauzată de inculpatul Denis Lachi justifică acordarea unei despăgubiri distincte cu titlu de prejudiciu biologic. Referitor la pretenția civilă formulată de partea vătămată Ion Ciumac privind încasarea sumei de 6.500 de lei, instanța a constatat că prejudiciul material a fost 3 reparat prin restituirea trotinetei sustrase, fapt confirmat prin cererea depusă la dosar. (f.d.21 vol. III).

La 10 septembrie 2021, avocatul Liviu Capcelea, în numele inculpatului, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Denis Lachi să fie achitat pe capătul de acuzare în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, iar pentru celelalte episoade să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în temeiul art. 90 Cod penal. Apărătorul a susținut, în esență, că, sub aspectul învinuirii formulate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, în special cele ce țin de încălcarea ordinii publice, această concluzie rezultând, în opinia sa, din coroborarea declarațiilor inculpatului cu ansamblul probelor administrate, care ar infirma poziția acuzării. În privința celorlalte capete de învinuire, apărătorul a invocat caracterul mai puțin grav al faptelor și necesitatea asigurării unui just echilibru între scopul de reeducare și caracterul represiv al pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse orientate spre limita minimă prevăzută de lege, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod penal.

La 29 septembrie 2022, Denis Lachi a declarat apel, solicitând dispunerea rejudecării cauzei. El a susținut că dosarul penal a fost examinat în lipsa sa și că nu a fost audiat pe capetele de acuzare formulate în baza art. 287 și art. 217 Cod penal, întrucât nu ar fi fost chemat să se prezinte la anchetator sau la procuror. De asemenea, el a invocat existența unor martori și probe care, în opinia sa, îi confirmă nevinovăția. Pentru episoadele încadrate în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, inculpatul a recunoscut vina.

La 07 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul inculpatului, ca fiind depus tardiv. A fost admis apelul avocatului, a casat sentința parțial și a fost pronunțată o nouă hotărîre doar în partea acuzației în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal. Instanța a păstrat condamnarea lui Denis Lachi în baza aceleiași acuzații, la stabilirea pedepsei atât individuale cât și definitive opt ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulaţia drogurilor sau analogilor acestora pe o perioadă de cinci ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța de apel a menținut vinovăția lui Denis Lachi, dar a operat o modificare importantă în baza unei Hotărâri Curții Constituționale nr. 25. Mai exact, a fost eliminat calificativul „grosolan” din descrierea faptei de huliganism (art. 287 Cod Penal). Instanța a confirmat că fundamentul condamnării rămâne neclintit, validând probele care demonstrează natura violentă a acțiunilor lui Denis Lachi în spațiul public. Menținerea pedepsei de opt ani de închisoare reflectă o viziune strictă asupra reeducării, considerând că un profil marcat de recidivă și lipsa unei activități sociale utile necesită o măsură privativă de libertate pentru a asigura ordinea publică. Decizia motivată a fost pronunțată la 19 iulie 2023. 4

La 14 august 2023, avocatul Mihai Gafton, în numele inculpatului, a depus recurs. El solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare. Recurentul susține că instanța a omis pronunțarea asupra tuturor motivelor de apel, a menținut „mot-a-mot” soluția primei instanțe deși a admis apelul apărării (inclusiv din oficiu), a pronunțat soluția de condamnare a inculpatului în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu menținerea cuantumului pedepsei de trei ani de închisoare. Potrivit recursului, judecarea cauzei atât în prima cât și în instanța instanța de apel s-a desfășurat în absența inculpatului, deși participarea acestuia era obligatorie conform legii.

La 23 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recurs însă nu a fost depusă nicio referință.

Partea relevantă a art. 287 Cod penal este următoarea: ,,(1) Huliganismul, adică acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvîrşită: (...) 5 b) de două sau mai multe persoane, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani”.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 287 alin. (1) din Codul penal, au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și sintagma „cinism sau” din cuprinsul articolului menționat, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002.

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra- 854/2022, § 85). De asemenea, instanța de recurs nu poate verifica oportunitatea soluției date de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Cererea de recurs nu menționează vreun temei de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă vizează trei aspecte: a) Judecarea cauzei în lipsa condamnatului se circumscrie temeiului de recurs prevăzut la pct. 4); b) Criticile referitoare la viciile de motivare ale hotărârii se încadrează în temeiul de recurs prevăzut la pct. 6); c) Susținerile privind individualizarea nelegală a sancțiunii corespund temeiului de recurs prevăzut la pct. 10).

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, recurentul susține că judecarea cauzei în primă instanță și apel a avut loc în lipsa inculpatului. Acest argument nu poate fi invocat în recurs în ceea ce privește judecarea în prima instanță, deoarece nu a fost invocat în apel. De asemenea, alegațiile apărării sunt contrazise de actele dosarului. Este cert faptul că, în prima instanță, inculpatul s-a sustras sistematic de la prezența în ședințele de judecată. Instanța a dispus în repetate rânduri aducerea silită a acestuia, el fiind chiar anunțat în căutare. După identificarea sa, cercetarea judecătorească a început și s-a finalizat cu participarea nemijlocită a acestuia. Deși pe parcursul procesului inculpatul a continuat absențele nemotivate, acesta s-a prezentat ulterior în fața instanței, a pledat nevinovat și a uzat de dreptul său de a nu da declarații și de a nu răspunde la întrebări. De asemenea, cauza a fost soluționată în instanța de apel cu participarea inculpatului, care, fiind audiat și exercitându-și dreptul la ultimul cuvânt, a susținut apelul declarat și a pledat nevinovat (f.d. 127-131, vol. VI). Prin urmare, criticile formulate sub acest aspect sunt vădit neîntemeiate. 6

Cu referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală (în vigoare până la 01 septembrie 2023), acesta a fost interpretat în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023, etc. Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt, care au afectat soluția instanței. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Obligația instanței judecătorești de motivare al hotărârii trebuie interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). Acest temei nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 CoEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35). Eroarea gravă de fapt constă în ignorarea unor probe esențiale pentru justa soluționare a cauzei, ceea ce a influențat în mod direct soluția pe caz.

Nu poate fi reținută nici alegația potrivit căreia instanța de apel ar fi omis examinarea tuturor motivelor invocate. Recurentul nu a individualizat clar argumentele esențiale pretins ignorate de instanța de apel, ci s-a limitat la contestarea generală a soluției de condamnare și la reiterarea cererii de achitare. În consecință, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Referitor la argumentul apărării privind pedeapsa aplicată, acesta ar putea fi analizat, în anumite condiții, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Acest temei de recurs devine incident exclusiv în situația în care individualizarea pedepsei s-a făcut cu încălcarea legii. Recurentul nu a indicat dispozițiile legale care ar fi fost încălcate de către instanța de apel la stabilirea pedepsei, limitându-se la o redare formală a textului normativ: „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Ponderea și aprecierea circumstanțelor atenuante sau agravante la stabilirea cuantumului pedepsei țin de examinarea fondului cauzei, aspect care nu intră în sfera de competență a Curții Supreme de Justiție în cadrul procedurii de recurs. Instanța reiterează că, începând cu august 2024, ea a declarat inadmisibile toate recursurile în care se contesta proporționalitatea pedepsei penale aplicate legal (vezi, dept exemplu încheierile nr. 1ra-1008/2023, 1ra-1038/2023, 1ra-1459/2023, 1ra-1576/2023, 1ra- 1583/2023). Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, 7 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Mihai Gafton împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 07 iunie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 8