1ra-1035/23 — Art. 264-1 alin. 4 CP

Mihail Gavrilaș a fost apărat de avocații Vasile Tripac, Vera Ursu și Roman Medeleanu.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Mihail Gavrilaș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la 240 de ore de muncă în folosul comunității. În baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin noua sentință i-a fost adăugată integral pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Criuleni din 28 februarie 2020, fiind stabilită pedeapsa definitivă de cinci ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de patru, precum și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. În temeiul art. 87 alin. (2) Cod penal, instanța a dispus executarea de sine stătătoare a pedepselor stabilite.

Instanța de apel a respins apelul avocatului Vasile Tripac și a admis apelul procurorului Vitalie Gherb, a casat sentința în partea executării pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Mihail Gavrilaș a fost condamnat la cinci ani și o lună lună de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La 02 mai 2023, avocatul Roman Medeleanu, în interesele lui Mihail Gavrilaș, a declarat recurs, solicitând remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 24 august și s-a finalizat la 08 octombrie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 12 octombrie 2020 – 15 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada: 08 august 2022 – 07 martie 2023. La 29 iunie 2023 dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Mihail Gavrilaș a fost învinuit că, la 13 august 2020, aproximativ la ora 05:00, a condus prin satul Oxentea, r-nul Dubăsari, un automobil de model „Ford Tranzit”, fără a deține permis de conducere. În timpul deplasării, pierzând 1 controlul asupra vehiculului, acesta s-a tamponat în gardul gospodăriei lui Valeriu Petraș. Zgomotul produs de impact a fost auzit de Valeriu Petraș și fiul său Dumitru Petraș, care au ieșit în stradă și au observat că șoferul încerca să scoată automobilul din obstacol pentru a părăsi locul accidentului. Aceștia au deschis ușa vehiculului, din care au coborât pasagerii Alexandru Cuțac și Dmitrie Cravcenco, iar de la volan a coborât Mihail Gavrilaș. Observând semne vizibile de ebrietate alcoolică, aceștia au sesizat poliția. La fața locului s-au prezentat colaboratorii Inspectoratului de Poliție Dubăsari, care, având suspiciuni rezonabile că Gavrilaș a condus vehiculul în stare de ebrietate, i-au solicitat să fie supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager”, precum și examinării medicale la IMSP Spitalul Raional Criuleni. Inculpatul a refuzat atât testarea alcoolscopică, cât și examinarea medicală. Acțiunile lui Mihail Gavrilaș au fost încadrate în baza art. 264¹ alin. (4) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, din 15 iulie 2022, Mihail Gavrilaș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la 240 ore de muncă în folosul comunității. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită prin noua sentință a fost adăugată pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 28 februarie 2020, fiind stabilită pedeapsa definitivă de cinci ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de patru ani, precum și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. În baza art. 87 alin. (2) Cod penal, instanța a dispus executarea de sine stătătoare a pedepselor stabilite.

Vinovăția inculpatului Gavrilaș Mihail a fost stabilită prin declarațiile martorilor Valeriu Petraș și Dumitru Petraș și ale altor martori audiați, care au confirmat că acesta se afla la volanul automobilului și încerca să pună în mișcare vehiculul tamponat în gard. Aceste declarații sunt susținute de procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, prin care martorul Dumitru Petraș l-a identificat pe inculpat ca fiind conducătorul automobilului, precum și de procesele- verbale întocmite de colaboratorii de poliție privind refuzul inculpatului de a fi supus testării alcoolscopice și examinării medicale. Certificatul Agenției Servicii Publice confirmă că inculpatul nu deținea permis de conducere.

La individualizarea pedepsei, instanța a reținut că nu au fost identificate circumstanțe atenuante sau agravante în sensul art. 76 și 77 Cod penal. Totodată, s-a avut în vedere că inculpatul a comis noua infracțiune la mai puțin de șase luni după pronunțarea unei sentințe anterioare pentru o infracțiune din domeniul circulației rutiere. Instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu ar asigura realizarea scopului pedepsei, stabilind pedeapsa cu închisoarea. Cu toate acestea, instanța a concluzionat că executarea efectivă a pedepsei nu este necesară, dispunând suspendarea executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal. 2

La 29 iulie 2022, procurorul în Procuratura raionului Dubăsari, Vitalie Gherb, a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței în partea individualizării pedepsei și excluderea art. 90 Cod penal.

La 29 iulie 2022, avocatul Vasile Tripac a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și unei noi hotărâri de achitare. El a susținut că Mihail Gavrilaș nu a condus mijlocul de transport, iar în dimineața zilei de 13 august 2020 ar fi încercat doar să pornească motorul automobilului, însă motorul se oprea, iar vehiculul nu s-a deplasat, deoarece era defect. La 07 februarie 2023, avocatul Vera Ursu a declarat apel suplimentar, reiterând solicitarea de casare a sentinței și pronunțare a unei hotărâri de achitare în privința lui Mihail Gavrilaș.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2023, apelul declarat de avocatul Vasile Tripac a fost respins, iar apelul procurorului a fost admis. Sentința a fost casată în partea executării pedepsei, fiind pronunțată o nouă hotărâre. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin noua sentință pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, din 28 februarie 2020. În baza art. 87 alin. (1) Cod penal, Mihail Gavrilaș a fost condamnat definitiv la cinci ani și o lună închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a subscris concluziei instanței de fond, potrivit căreia probatoriul administrat demonstrează, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul se afla la volanul automobilului „Ford Transit”, efectuând manevre de pornire a motorului și de deplasare a vehiculului pentru a-l scoate din obstacolul în care se tamponase, iar ulterior a refuzat testarea alcoolscopică și examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate. Această concluzie rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița accidentului rutier, procesele- verbale de confruntare și de recunoaștere a persoanei după fotografie, precum și cu procesul-verbal de examinare medicală din 13 august 2020, care consemnează refuzul inculpatului de a fi testat. Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune la mai puțin de șase luni după condamnarea anterioară, circumstanță ce justifică aplicarea unei pedepse privative de libertate, pentru realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei. Decizia motivată a fost pronunțată la 04 aprilie 2023.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra apelului suplimentar depus de avocatul Vera Ursu, prin care se solicita achitarea inculpatului.

La 02 mai 2023, avocatul Roman Medeleanu, în interesele lui Mihail Gavrilaș, a declarat recurs, solicitând remiterea cauzei spre rejudecare. Apărarea a invocat încălcări ale normelor procesual-penale. El a susținut că procedura de testare alcoolscopică poate fi solicitată exclusiv conducătorului mijlocului de transport, iar condamnatul nu s-a aflat la volanul autovehiculului. Schița accidentului rutier confirmă că vehiculul era tamponat într-un obstacol, astfel încât deplasarea acestuia, chiar și pe distanțe scurte, ar fi fost imposibilă. Automobilul era defect. Avocatul a contestat și legalitatea pedepsei aplicate, susținând că 3 instanța de apel a dispus aplicarea pedepsei cu închisoarea contrar prevederilor legale în vigoare la momentul săvârșirii faptei. La acea dată sancțiunea prevăzută de art. 264¹ alin. (4) Cod penal nu prevedea pedeapsa cu închisoarea, ci doar munca neremunerată în folosul comunității.

La 29 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a primit vreo referință.

Prevederile relevant ale Codului penal sunt următoarele: „Articolul 85. Aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentinţe (1) Dacă, după pronunţarea sentinţei, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârşit o nouă infracţiune, instanţa de judecată adaugă, în întregime sau parţial, la pedeapsa aplicată prin noua sentinţă partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentinţa anterioară. … Articolul 87. Modul determinării termenului pedepsei definitive în cazul cumulării diferitelor pedepse (1) La cumularea diferitelor pedepse principale aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni sau al unui cumul de sentinţe, unei zile de închisoare îi corespund 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. … 4 Articolul 90. Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei (11) În cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei săvîrşeşte în perioada de probaţiune sau, după caz, termenul de probă o infracţiune din imprudenţă sau o infracţiune intenţionată mai puţin gravă, problema anulării sau menţinerii condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei se soluţionează de către instanţa de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnaţi cu suspendarea executării pedepsei.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul avocatului Roman Medeleanu, în interesele lui Mihail Gavrilaș a fost depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală. Pct. 6) se referă la motivarea deciziei instanței de apel, pct. 8) se referă la lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii și pct. 10) la individualizarea pedepsei contrar normelor legale. Avocatul nu specifică erorile concrete comise de instanța de apel, dar susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în cererea de apel, enumerând în acest sens mai multe aspecte pe care le consideră neexaminate. Totuși, în cererea de recurs, acesta reiterează aceleași motive, fără a aduce argumente noi, limitându-se la reluarea criticilor formulate în apel. Ținând cont de argumentele din recurs acestea vor fi examinate în baza pct. 6) și 10).

În recurs, cu referire la pct. 6), avocatul pretinde că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel, a admis erori grave de fapt, care au afectat soluția, iar hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia. Instanța de recurs reiterează cele menționate în para. 100 din decizia sa nr. 1ra-854/2022: „simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) al Codului de procedură penală, iar temeiul invocat de recurent că, instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel, ar trebui interpretat ca o obligație a instanței de apel să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței. El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea 5 hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o 16 declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).”

Instanța de recurs subliniază că avocatul nu a precizat în mod concret motivele asupra căror instanța de apel ar fi omis să se pronunțe și erorile care au afectat soluția acesteia. Simplul dezacord cu motivarea instanței de apel nu constituie temei pentru recurs în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Completul respinge argumentul apărării privind pretinsa insuficiență a probelor care dovedesc vinovăția condamnatului. Acest aspect a fost analizat și respins în mod clar și convingător de instanța de apel, printr-o motivare corespunzătoare. Declarațiile concordante ale martorilor confirmă că condamnatul se afla la volanul autoturismului „Ford Transit”, care intrase în gardul unei gospodării, și că acesta încerca să pornească motorul pentru a scoate vehiculul și a părăsi locul accidentului. Proprietarul gospodăriei și fiul său au declarat că la volan se afla Mihail Gavrilaș, care efectua manevre repetate față-spate cu motorul pornit. Angajații poliției au declarat că, ulterior documentării accidentului, Mihail Gavrilaș a avut un comportament agresiv și a refuzat să fie supus testării alcoolscopice. Procesul-verbal nr. 106, din 13 august 2020, privind examinarea medicală atestă că acesta a refuzat atât testarea cu etilotestul „Drager”, cât și însoțirea la instituția medicală în vederea stabilirii consumului de alcool și a stării de ebrietate (f.d. 22, Vol. I). Prin procesele-verbale de recunoaștere după fotografie, din 21 și 22 septembrie 2020 (f.d. 50, 51, Vol. I), martorii Dumitru Pestraș și Valeriu Petraș l-au identificat pe Mihail Gavrilaș drept șoferul autoturismului „Ford Transit” implicat în accident. În plus, conform extrasului din Registrul de Stat al Populației, Mihail Gavrilaș nu deținea permis de conducere (f.d. 52, Vol. I).

Completul apreciază ca neîntemeiat argumentul apărării potrivit căruia schița accidentului rutier nu ar demonstra faptul conducerii automobilului de către inculpat. Schița are rolul de a reda schematic poziția vehiculului și împrejurările accidentului, fără a putea stabili, prin ea însăși, identitatea persoanei aflate la volan. Cum în prezenta cauză obiectul examinării îl constituie refuzul conducătorului auto de la testarea alcoolscopică și examenul medical, dar nu producerea accidentului ca atare, această critică nu poate influența legalitatea soluției adoptate. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Recursul apărării se întemeiază și pe art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală care se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că, în recurs, sunt reparate exclusiv erorile de drept. Prin urmare, doar în cazul în care pedeapsa a fost individualizată cu încălcarea normelor legale poate fi reținut acest temei de recurs. Apărătorul 6 susține că pedeapsa cu închisoarea nu era prevăzută ca pedeapsă la ziua comiterii infracțiunii incriminate în această cauză. Instanța de apel a individualizat pedeapsa sub forma muncii neremunerate în folosul comunității. Având în vedere că infracțiunea a fost comisă în perioada de probațiune, instanța a făcut cumulul sentințelor și a aplicat o pedeapsă cu închisoarea în temeiul art. 87 alin. (1) Cod penal. Instanța putea dispune executarea separată a pedepselor aplicate prin cele două sentințe. Totuși, această decizie ține de discreția instanței, în care instanța de recurs nu putea interveni. Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Din motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Medeleanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Oxana Parfeni 7