1ra-117/22 — Art.art.27, 171 al.2 lit. c Cp

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 02 iulie 2021, Domnescu Igor a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus de a încasa de la Domnescu Igor în beneficiul statului cheltuieli de judecată în sumă de 23 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în cadrul urmăririi penale.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a stabilit că, Domnescu Igor, la data de 03 martie 2016, între orele 15:30 şi 19:00, acţionând în comun acord cu o persoană în privinţa căreia cauza penală a fost disjunsă prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 24 mai 2017, aflându-se în apartamentul nr. 65, amplasat în or. Cahul, str. Păcii nr. 1, cu Xxx. După ce ultima a refuzat se întreţină raporturi sexuale cu Domnescu Igor şi cu persoana în privinţa căreia cauza penală a fost disjunsă, ultimii, prin constrângerea fizică şi psihică, manifestată prin aplicarea loviturii peste cap, scoaterea xxx cu partea de sus a corpului peste fereastră, cu ameninţarea aruncării la pământ de la al patrulea etaj al casei, prin tragerea de păr, dezbrăcarea forţată de haine, au încercat să o violeze pe Xxx, însă din cauze independente de voinţa persoanei în privinţa căreia cauza penală a fost disjunsă şi independente de voinţa lui Domnescu Igor, nu au putut să finalizeze intenţia lor, deoarece partea vătămată Xxx a opus rezistenţă şi a fugit din apartament. 1 Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului Domnescu Igor întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal, conform indicilor calificativi: tentativa de viol, adică tentativa săvârşirii raportului sexual, prin constrângere fizică sau psihică a persoanei, de două persoane, acţiunile intenţionate îndreptate nemijlocit spre săvârşirea unei infracţiuni dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorilor, aceasta nu şi-a produs efectul.

Avocatul Berescu Andrei în interesele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei şi pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Domnescu Igor să fie recunoscut vinovat şi condamnat în conformitate cu prevederile art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal, şi în temeiul art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, să fie dispusă încetarea procesului penal, cu liberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului prescripţiei de tragere la răspundere penală. În motivarea cererii de apel partea apărării a invocat că, prima instanţă a menţionat în sentinţa de condamnare despre lipsa probelor şi a martorilor care ar susţine temeinicia solicitării apărării privind recalificarea acţiunilor inculpatului potrivit art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal, însă nu este clar din ce motive sentinţa din 11 decembrie 2017 pronunţată în privinţa lui Axenti Iurie, prin care acţiunile inculpatului au fost reîncadrate potrivit art.173 Cod penal şi a fost dispusă încetarea procesului penal, nu a fost apreciată drept probă ce ar susţine poziţia apărării privind reîncadrarea juridică a acţiunilor inculpatului Domnescu Igor potrivit art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal. Avocatul a notat că, prima instanţă a reţinut doar argumentul apărării cu privire la simpla declaraţie de nevinovăţie, însă nu a dat o apreciere obiectivă şi celorlalte argumente pe care le-a invocat apărarea, cu privire la lipsa elementelor componenţei de infracţiune, cu privire la subiectul infracţiunii, or din conţinutul calificării acţiunilor pentru care a fost condamnat Domnescu Igor, urmau a fi trase la răspundere penală alte două persoane. Apărarea a mai reţinut că, fapta de care este învinuit inculpatul Domnescu Igor a fost săvârşită la 03 martie 2016, iar termenul prescripţiei de tragere la răspundere a fost întrerupt la 02.04.2021, atunci când inculpatul a fost anunţat în căutare fiind reţinut la 22 aprilie 2021. Astfel, curgerea termenului de prescripţie a fost întrerupt pe un termen de 20 zile, din data săvârşirii infracţiunii - 03 martie 2016 şi până la data de 08 iulie 2021 au trecut mai mult de 5 ani.

Prin decizia Completului de judecată al Curții de Apel Cahul din 04 noiembrie 2021, apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prima instanță judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanţele de fapt şi de drept, complet şi obiectiv a apreciat probele administrate, şi întemeiat a ajuns la concluzia că fapta inculpatului Domnescu Igor corect a fost încadrată în baza prevederilor art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal. Instanţa de apel a notat că, aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate la cauza penală, şi cercetate direct şi nemijlocit în cadrul cercetării 2 judecătoreşti, care au fost apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenţei, concludenţii, utilităţii şi veridicităţii, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, instanţa de apel a remarcat că versiunea părţii apărării precum că fapta imputată inculpatului Domnescu Igor nu constituie infracţiunea prevăzută de art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal, dar necesită a fi calificată potrivit componenţei infracţiunii prevăzute de art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Instanţa de apel a considerat că vinovăţia inculpatului Domnescu Igor în săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol, comisă de două persoane, se probează prin depoziţiile părţii vătămate Xxx, care în declaraţiile sale consecutive şi în mod concret descrie acţiunile săvârşite de inculpat în privinţa sa, şi anume că, inculpatul Domnescu Igor împreună cu o altă persoană în privinţa căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, a tentat la întreţinerea unui raportului sexual forţat cu partea vătămată Xxx, prin constrângerea fizică şi psihică, manifestată prin aplicarea de lovituri în regiunea capului, încercarea de a o dezbrăca forţat de haine, tragerea de păr şi ameninţarea că o va arunca de la balcon, intenţie care însă nu a fost dusă la bun sfârşit din motivul opunerii de rezistenţă din partea părţii vătămate, cât şi fuga acesteia din apartament, şi care coroborează cu ansamblul de probe enunţate şi descrise mai sus, ce în cumulul lor probează la modul direct vinovăţia inculpatului Domnescu Igor în comiterea faptei incriminate. În aceiaşi ordine de idei, instanţa de apel a notat că declaraţiile părţii vătămate Xxx sunt confirmate obiectiv prin raportul de expertiză medico-legală nr.145 din 04.03.2016, conform căruia la partea vătămată au fost constatate leziuni corporale sub formă de echimoze pe genunchi produse la acţiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil şi la cădere şi lovirea de careva obiect, se califică medico-legal ca vătămare corporală neînsemnată. De asemenea, declaraţiile părţii vătămate mai sunt confirmate şi prin procesul-verbal de consemnare a plângerii din 03 martie 2016 depusă imediat după ce aceasta a reuşit să fugă din apartamentul inculpatului; procesul-verbal de cercetare a faţa locului din 03 martie 2016, potrivit căruia locul infracţiunii a fost indicat de partea vătămată, ca fiind apartamentul nr. 65 din blocul nr. 1 pe str. Păcii, or. Cahul; procesele- verbale de confruntare efectuată dintre partea vătămată Xxx şi inculpatul Domnescu Igor, în cadrul căreia aceasta şi-a menţinut declaraţiile depuse iniţial la urmărirea penală, precum şi procesul-verbal de recunoaştere a persoanei din 04.03.2016, în cadrul căreia partea vătămată Xxx l-a recunoscut pe Domnescu Igor. Din declaraţiile părţii vătămate Xxx, a probelor administrate la cauza penală, instanţa de apel a stabilit că într-adevăr fapta infracţională s-a realizat anume în modul în care a fost relatată de către partea vătămată Xxx, iar declaraţiile inculpatului Domnescu Igor de negare a circumstanţelor declarate de partea vătămate sunt o tactică de apărare, care urmăreşte scopul de eschivare de a răspundere penală pentru fapta comisă. Drept urmare, nu există nici un temei de a pune la îndoială declaraţiile părţii vătămate referitor la tentativa inculpatul Domnescu Igor de a întreţine cu aceasta relaţii sexuale forţate săvârşite prin constrângere fizică şi psihică, împreună cu o altă persoană în privinţa căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, la data de 03 martie 3 2016, între orele 15:30 şi 19:00 în apartamentul nr.65 din mun. Cahul, str. Păcii nr.1, iar în consecinţă depoziţiile părţii vătămate necesită a fi apreciate ca fiind pertinente, concludente, utile şi veridice, şi care urmează a fi puse la baza sentinţei de condamnare în privinţa inculpatului Domnescu Igor. Instanţa de apel a mai menţionat că, calificarea violului (art. 171 Cod penal), ca fiind săvârşit de două sau mai multe persoane, poate avea loc în cazul în care persoanele (nu mai puţin de două) participante la viol acţionau de comun acord, în privinţa victimei. De asemenea, instanţa de apel a explicat că, viol, săvârşit de două sau mai multe persoane, sunt calificate nu doar acţiunile persoanelor care au săvârşit raportul sexual, dar şi acţiunile persoanelor care, prin aplicarea constrângerii fizice sau psihice faţă de victimă, au făcut posibilă săvârşirea acţiunii sexuale respective. Sub acest aspect, instanţa de apel din declaraţiile părţii vătămate Xxx a stabilit cu certitudine că atât inculpatul Domnescu Igor, cât şi persoana în a cărei privinţă cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, au aplicat faţă de aceasta constrângerea fizică, manifestată prin aplicarea loviturilor în regiunea capului, acţionând de comun acord în vederea întreţinerii raportului sexual cu partea vătămată. Aceste împrejurări denotă cu certitudine că fapta inculpatului Domnescu Igor corect a fost calificată în baza prevederilor art.art.27, 171 alin.(2) lit. b) Cod penal. Argumentele părţii apărării precum că fapta celei de-a doua persoană, în a cărei privinţă cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, Axenti Iurii, a fost recalificată de către instanţa de judecată la pronunţarea sentinţei din 11 decembrie 2017 în baza prevederilor art.173 Cod penal, nu pot fi reţinute ca un temei de a recalifica fapta inculpatului Domnescu Igor din prevederile art.art.27, 171 alin.(2) lit. b) Cod penal în baza art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal, deoarece calificarea infracţiunii se face în baza faptei prejudiciabile la data săvârşirii, dar nu în baza unor circumstanţe noi care apar ulterior pe parcursul examinării cauzei, or, art.113 alin.(1) Cod penal, stabileşte, se consideră calificare a infracţiunii determinarea şi constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârşite şi semnele componenţei infracţiunii, prevăzute de norma penală. În altă ordine de idei, instanţa de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea părţii apărării de încetare a procesului penal, cu liberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului prescripţiei de tragere la răspundere penală, or, la caz, având în vedere prevederile art.60 alin.(1) lit. c) Cod penal şi că infracţiunea imputată inculpatului face parte din categoria celor grave, termenul de prescripţie în privinţa inculpatului Domnescu Igor nu a intervenit. De asemenea, neîntemeiată este şi solicitarea părţii apărării privitor la încetarea procesului penal în privinţa inculpatului Domnescu Igor, în legătură cu împăcarea părţilor, în acest sens instanţa de apel a reţinut prevederile art.109 alin.(1) Cod penal, "împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă, infracţiuni prevăzute la capitolele II-VI, la art.264 alin.(1) din Partea specială,...". Astfel pornind de la gradul prejudiciabil al infracţiunii prevăzute de art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal, incriminată lui Domnescu Igor, care în corespundere cu art.16 Cod penal, se atribuie la 4 categoria infracţiunilor grave, împăcarea părţii vătămate cu inculpatului nu poate fi aplicată, fiindcă contravine prevederilor legale, corespunzător procesul penal nu pot fi încetat pe asemenea temeiuri. Cât priveşte pedeapsa stabilită inculpatului Domnescu Igor, instanţa de apel a considerat că prima instanţă la stabilirea categoriei şi termenului pedepsei a acordat deplină eficienţă principiilor de individualizare a pedepsei şi a ţinut cont de gravitatea infracţiunii săvârşite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familie acestuia. Instanţa de apel analizând ansamblul circumstanţelor care caracterizează persoana inculpatului, precum şi luând în considerare lipsa circumstanţelor care atenuează şi celor care agravează răspunderea acestuia, de gravitatea infracţiunii săvârşite şi de lipsa pretenţiilor de ordin material şi moral de la partea vătămată faţă de inculpat, a considerat că prima instanţă corect a ajuns la concluzia că reeducarea şi corectarea inculpatului Domnescu Igor este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, conform art.72 Cod penal.

Avocatul Berescu Andrei în numele inculpatului, în temeiul pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia instanţei de apel şi solicită casarea deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care Domnescu Igor să fie recunoscut vinovat şi condamnat potrivit prevederilor art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal, şi în temeiul art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, să fie dispusă încetarea procesului penal, cu liberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului prescripţiei de tragere la răspundere penală. În motivarea cerinţelor sale, avocatul invocă că atât prima instanţă cât şi instanţa de apel eronat au interpretat circumstanţele de fapt şi de drept, încadrând juridic greşit fapta săvârșită de inculpatul Domnescu Igor. De asemenea, evidenţiază că instanţa de apel a menţionat în decizie despre lipsa probelor care ar susţine temeinicia solicitării apărării privind recalificarea acţiunilor inculpatului potrivit art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal, însă consideră că nu este clar din ce motive, sentinţa din 11 decembrie 2017 în privinţa inculpatului Axenti Iurie, prin care a fost dispusă recalificarea acţiunilor inculpatului potrivit art.173 Cod penal, nu a fost apreciată drept probă pertinentă ce ar susţine poziţia apărării privind solicitarea de reîncadrare juridică a acţiunilor inculpatului, Domnescu Igor, potrivit art.art.27, 171 alin.(1) Cod penal. În acelaşi context, recurentul notează că instanţa de apel a menţionat despre faptul că calificarea infracţiunii se face în baza faptei prejudiciabile la data săvârșirii dar nu în baza unor circumstanţe noi care apar ulterior pe parcursul examinării cauzei, însă instanţa nu a ţinut cont de faptul că sentinţa din 11 decembrie 2017 în privinţa inculpatului Axenti Iurie, al 2-lea coautor, prin care a fost recalificată fapta ultimului nu este o circumstanţă nouă dar reprezintă o apreciere diferită a circumstanţelor de fapt şi de drept a autorităţii judecătoreşti în raport cu calificarea efectuată de organul de urmărire penală prin care s-a 5 decis pornirea urmăririi penale potrivit semnelor componenţei de infracţiune prevăzute la art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal. În final, apărarea conchide că nu există elementele constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzute la art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu referire la subiectul infracţiunii, în cazul inculpatului Domnescu Igor or al 2-lea coautor, Axenti Iurie în privinţa căruia a fost pornită urmărirea penală potrivit semnelor componenţei de infracţiune prevăzute la art.art.27, 171 alin. (2) lit. c) Cod penal a fost ulterior tras la răspundere penală pentru aceeaşi faptă conform art.173 Cod penal.

Asupra recursului declarat a prezentat referinţă procurorul, care s-a pronunţat pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă şi de conținut, prevăzute în art.art.429 şi 430 Cod de procedură penală. În acest sens, acuzatorul de stat a notat că, potrivit mandatului avocaţial care se regăseşte la materialele cauzei, lipsesc împuternicirile şi semnătura inculpatului Domnescu Igor.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului şi în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins. Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că, avocatul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanţele de fond şi de apel când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greşită. Raportând normele de drept citate la circumstanţele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu-şi găseşte confirmare în speţa dedusă judecăţii. Instanţa de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reţinute prin hotărârea atacată şi dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispoziţiilor de drept formal şi material. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit atestă că acesta nu și-a găsit confirmare, or, prin cercetarea probatoriului de către instanța de apel au fost dovedite elementele infracțiunii prevăzute de art.art.27, 171 alin.(2) lit. c) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, alegațiile privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a acțiunilor inculpatului Domnescu Igor este vădit nefondată, deoarece instanța de apel just a menținut soluția primei instanțe, motivându-și concluziile de acceptare a argumentelor expuse în sentință. Or, din toate probele examinate și cercetate, instanța de apel a constatat indubitabil și a motivat concluziile prin care constată că, inculpatul a comis infracțiunea ce i s-a incriminat. 6 În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit apreciază drept întemeiate argumentele instanţei de apel, precum că din declaraţiile părţii vătămate Xxx a stabilit cu certitudine că atât inculpatul Domnescu Igor, cât şi persoana în a cărei privinţă cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, au aplicat faţă de aceasta constrângerea fizică, manifestată prin aplicarea loviturilor în regiunea capului, acţionând de comun acord în vederea întreţinerii raportului sexual cu partea vătămată. Aceste împrejurări denotă cu certitudine că fapta inculpatului Domnescu Igor corect a fost calificată în baza prevederilor art.art.27, 171 alin.(2) lit. b) Cod penal. Mai mult ca atât, instanţa de apel a explicat că calificarea violului (art.171 Cod penal), ca fiind săvârşit de două sau mai multe persoane, poate avea loc în cazul în care persoanele (nu mai puţin de două) participante la viol acţionau de comun acord, în privinţa victimei. Totodată, instanţa de apel a evidenţiat că, viol, săvârşit de două sau mai multe persoane, sunt calificate nu doar acţiunile persoanelor care au săvârşit raportul sexual, dar şi acţiunile persoanelor care, prin aplicarea constrângerii fizice sau psihice faţă de victimă, au făcut posibilă săvârşirea acţiunii sexuale respective. În lumina considerentelor reţinute supra, Colegiul penal lărgit evidenţiază că, nu pot fi reţinute argumentele părţii apărării ce se referă la sentinţa din 11 decembrie 2017, în privinţa inculpatului Axenti Iuri, prin care a fost dispusă recalificarea acţiunilor ultimului potrivit art.173 Cod penal. Or, agravanta prevăzută de art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal se atestă în următoarele situaţii: - săvârșirea violului în coautorat; - săvârșirea violului de către o persoana care posedă semnele subiectului infracţiunii, în comun cu o persoană care nu posedă aceste semne; - săvârșirea violului de către o persoană care posedă semnele subiectului infracţiunii, prin intermediul unei persoane care nu posedă aceste semne. Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului, conform învinuirii înaintate prin rechizitoriu, Colegiul penal apreciază ca fiind declarativ invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, întrucât instanța de apel la capitolul respectiv a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Domnescu Igor a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.27, 171 alin.(2) lit. b) Cod penal. Prin urmare, opozabil celor enunţate de recurent, Colegiul penal lărgit, cercetând suplimentar materialele dosarului, specifică faptul că, judecând apelul, instanţa a examinat cauza sub toate aspectele, complet şi obiectiv, adoptând o soluţie corectă de menţinere a sentinţei. În desfăşurarea aceleiaşi idei, instanţa de recurs relevă că, aşa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanţa de apel şi-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de avocatul inculpatului, cu menţinerea sentinţei. În plus, se reține că motivele invocate în recursul de pe rol, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.4. 7 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor şi circumstanțelor pricinii nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.195-208, vol. II) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat şi motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă şi o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare şi legale pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de avocatul Berescu Andrei în numele inculpatului, ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, soluția adoptată de către instanța de apel fiind legală şi întemeiată, recursul ordinar urmând a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, d e c i d e : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Berescu Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Completului de judecată al Curții de Apel Cahul din 04 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Domnescu Igor xxx, cu menținerea hotărârii contestate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 20 octombrie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Ţurcan Anatolie /semnătura/ Craiu Nicolae Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 8