1ra-536/2022 — Art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani din 28 octombrie 2019, Basov Leon a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal şi în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa - închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii sau a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Măsura preventivă aplicată inculpatului- arestul preventiv - a fost menținută până la intrarea sentinţei în vigoare. S-a încasat de la inculpatul Basov Leon în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 14 490 (paisprezece mii patru sute nouăzeci) lei. Cererea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul Basov Leon în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli de judecată a salariului procurorului şi rechizitelor consumabile (hârtie, copiator) în sumă de 433,70 lei, precum şi a cheltuielilor pentru efectuarea traducerilor în sumă de 875 lei - s-a respins, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa cu sentinţa în cauză, instanţa de fond a constatat că, Basov Leon acţionând în scop de profit, conştientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, a organizat păstrarea şi transportarea pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor PVP (a- pirrolidinovalerophenone) în proporţii deosebit de mari cu scop de înstrăinare, şi 1 anume: La data de 06.01.2019, aproximativ orele 19.00, aflându-se pe str. Armenească nr. 42, mun. Chişinău, fiind suspectat de consumul drogurilor, a fost stopat de către colaboratorii de poliţie din cadrul INP, imediat acesta încercând să se ascundă, a aruncat geanta personală de tip sportiv la sol. În cadrul cercetării la faţa locului, în geanta lui Basov Leon XXXXX, printre bunurile personale au fost depistate şi ridicate: 3 pacheţele improvizate din lipici alb, în care se afla substanţă necunoscută şi un pacheţel de tip zip- lock în care se află 3 pacheţele cu substanţă necunoscută, care fiind împachetată în cantităţi diferite în lipici de culoare roşu, galben şi verde, un cântar electronic, un notebook, un pachet improvizat din lipici galben cu substanţă necunoscută, 2 cutii cu fragmente de hârtii, un pacheţel de tip zip - lock cu o masă vegetală de culoare cafeniu închis, un pachet de tip zip- lock, în care se aflau alte pachete zip-lock cu substanţă de culoare albă în formă solidă - unelte utilizate la împărţirea, mărunţirea, măsurarea şi împachetarea substanţelor deţinute, prin crearea locaţiilor marcate, de tip « zaclatcă ». Fiind efectuată expertiza judiciară chimică a substanţelor depistate, conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1-R-42 din 07.01.2019 substanţa solidă, sub formă de granule, de culoare albă, aruncată de către cet. Basov Leon XXXXX, reprezintă PVP (a- pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria substanţelor stupefiante, neutilizate în scopuri medicale, masa substanţei stupefiante, neutilizate în scopuri medicale, masa substanţei stupefiante PVP (a- pirrolidinovalerophenone) constituie 32,585 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-40/1 din 06.02.2019, s-a stabilit că substanţele prezentate la examinare în 80 (optzeci) de fragmente de pachete din polimer incolor, depistate şi ridicate la 06.10.2019 în rezultatul efectuării procesului-verbal de cercetare la faţa locului din str. Armenească, 42, mun. Chişinău, conţin PVP, care se referă la categoria substanţelor stupefiante. Cantitatea substanţei stupefiante- PVP constituie în total 41,73 gr. Astfel prin acţiunile sale intenționate inculpatul Basov Leon a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 al. (4) lit. d) Cod penal, circulaţia ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, conform semnelor calificativi - păstrarea şi transportarea ilegală a drogurilor, în proporţii deosebit de mari.

Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul Basov Leon, prin care a solicitat casarea sentinţei, rejudecarea cauzei şi pronunțare o hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care Basov Leon să fie achitat. În motivarea cererii de apel, a invocat că, instanţa de judecată şi-a motivat sentinţa de condamnare doar pe declaraţiile martorilor Ceban Alexei şi Geama Mihail, dar, nu a analizat aceste declarații din punct de vedere a veridicității lor. Procurorul nu a prezentat instanţei probe, care ar demonstra că substanțele narcotice care au fost găsite în geanta lui Basov Leon, urmau a fi înstrăinate de ultimul. 2 De asemenea, a indicat că prima instanță incorect a încasat de la inculpatul Basov Leon în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 14 490 lei, or, dispunerea unei expertize judiciare pentru constatarea circumstanţelor cauzei constituie o obligaţie pozitivă a autorităţilor (organul de urmărire penală) ce derivă din art. 124 alin. (1) din Constituţie, obligație procesuală la baza de urmărire penală. Totodată, inculpatul a menționat că din 06.01.2018 până în prezent este deținut în arest preventiv în condiții ce depășesc normele stabilite în acest sens, iar potrivit art. 385 al. (4) şi (5) Cod de procedură penală, dacă în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului derivă din calitatea procesuală a inculpatului instanţa examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, a fost admis apelul declarat de către inculpat, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei penale și pronunțată în această parte o nou hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, după cum urmează: Basov Leon recunoscut vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal şi conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală se reduce pedeapsa stabilită cu 294 (două sute nouă zeci şi patru) zile. Termenul de executare a pedepsei lui Basov Leon urmează a fi calculat din 09.12.2021 cu includerea termenului aflării în stare de arest din 06.01.2019 până la 09.12.2021. În rest, sentința a fost menținută, fără modificări. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că starea de fapt şi de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei şi corect a fost statuată de către prima instanță. În plus, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor şi circumstanţelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilităţii şi veridicităţii lor, sub toate aspectele, complet şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acţiunile inculpatului Basov Leon, în baza dispozițiilor art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative: păstrarea şi transportarea ilegală a drogurilor, în proporţii deosebit de mari. Instanța de apel a constatat ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția inculpatului prin următorul cumul probatoriu, și anume: declaraţiile martorului Leancă Mihail (f.d.102-103 Vol.4); declaraţiile martorului Ceban Alexei (f.d.104-105 Vol.4); procesul-verbal nr.4886 din 07.01.2019 (f.d. 12, vol. I); procesul-verbal din 06.01.2019, de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică anexă (f.d. 13-14, 15-25, vol. I); procesul- verbal de examinare din 06.01.2019, în baza căruia au fost examinate obiectele ridicate în cadrul cercetării la faţa locului din 06.01.2019 (f.d. 31-47, 48-49, vol. I); raportul de expertiză judiciară chimică nr. 34/12/1-R-42 din 07.01.2019 (f.d. 58-61, vol. I); raportul de 3 expertiză judiciară chimică nr. 34/12-1-R-40/1 din 06.02.2019 (f.d. 85-92, vol. I); raportul de expertiză judiciară dactiloscopică nr. 34/12-1-R-149 din 31.01.2019 (f.d. 108-116, vol. I); raportul de expertiză judiciară a mijloacelor şi tehnologiilor informaţionale, nr. 34/12-1- R-335 din 05.03.2019 (f.d. 141-145, vol. I); procesul-verbal de examinare din 18.03.2019 (f.d. 147-172, vol. I); procesul-verbal de examinare din 17.01.2019 (f.d. 179-181, vol. I). Instanța de apel raportând probele administrate în respectiva cauză penală la elementele infracțiunii imputate a indicat cu precizie asupra încadrării corecte efectuată de către prima instanță. Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că se constată legătura de cauzalitate dintre faptele inculpatului şi infracțiunea comisă, or, concluzia raportului de expertiză judiciară a mijloacelor şi tehnologiilor informaționale nr. 34/12-1-R-335 din 05.03.2019, coroborează cu circumstanțele de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară dactiloscopică nr. 34/12-1-R-149 din 31.01.2019 şi se completează cu circumstanţele de fapt constatate prin procesul-verbal de examinare din 18.03.2019, fiind stabilit cu certitudine că calculatorul ridicat la 06.01.2019 este utilizat de către Basov Leon, pe acesta fiind stabilite urmele digitale ale ultimului, de asemenea, în cadrul examinării, s-a stabilit că proprietarul laptopului din care a fost extrasă informaţia comercializează droguri de mai multe tipuri, astfel, sub fiecare tip de substanţă fiind indicate adresele exacte unde se află această substanţă şi anume adresa şi numărul casei. Astfel, cantitatea de droguri ridicată de la inculpat în coroborare cu informaţia ridicată din laptop coroborată cu probele indicate mai sus, în cadrul examinării întrunirii condițiilor elementului material al laturii obiective şi probează faptul păstrării şi transportării ilegale a drogurilor, în proporţii deosebit de mari, în scop de înstrăinare, fiind prezentă şi legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi urmări, care fără acţiunile sau inacţiunile respective nu aveau să se producă. Concomitent declaraţiile martorului Leanca Mihail în coroborare cu declaraţiile martorului Ceban Alexei, denotă că, la 06.01.2019 fiind stopat Basov Leon, deţinea asupra sa 2 genţi, în care au fost depistate droguri şi unelte utilizate la împărţirea, mărunţirea, măsurarea şi împachetarea substanţelor deţinute. Circumstanţele date au fost stabilite şi prin procesul-verbal din 06.01.2019 de cercetare la faţa locului, procesul- verbal de examinare din 05.02.2019, prin care au fost depistate obiecte destinate pentru mărunţire, cântărire şi împachetarea substanţelor psihotrope, aceste obiecte fiind deţinute împreună cu cantitatea de 32,585 gr de substanţă stupefiantă PVP şi cu 80 de pachete care conţin PVP în cantitate de 41,73 gr, toate aceste probe, în cumul cu rapoartele de expertiză ce au confirmat că substanţa ridicată este substanţă stupefiantă, adică drog, demonstrează faptul că inculpatul le deţinea şi transporta în scop de înstrăinare. 4 Prin urmare, inculpatul la data de 06.01.2019, aproximativ ora 19.00, aflându-se pe str. Armenească nr. 42, mun. Chişinău, fiind suspectat de consumul drogurilor, a fost stopat de către colaboratorii de poliţie din cadrul INP, imediat acesta încercând să se ascundă, a aruncat geanta personală de tip sportiv la sol. În cadrul cercetării la faţa locului, în geanta lui Basov Leon XXXXX, printre bunurile personale au fost depistate şi ridicate: 3 pacheţele improvizate din lipici alb, în care se afla substanţă necunoscută şi un pacheţel de tip zip- lock în care se află 3 pacheţele cu substanţă necunoscută, care fiind împachetată în cantităţi diferite în lipici de culoare roşu, galben şi verde, un cântar electronic, un notebook, un pachet improvizat din lipici galben cu substanţă necunoscută, 2 cutii cu fragmente de hârtii, un pacheţel de tip zip-lock cu o masă vegetală de culoare cafeniu închis, un pachet de tip zip-lock, în care se aflau alte pachete zip-lock cu substanţă de culoare albă în formă solidă - unelte utilizate la împărţirea, mărunţirea, măsurarea şi împachetarea substanţelor deţinute, prin crearea locaţiilor marcate, de tip « zaclatcă ». Fiind efectuată expertiza judiciară chimică a substanţelor depistate, conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/1- R-42 din 07.01.2019, substanţa solidă, sub formă de granule, de culoare albă, aruncată de către cet. Basov Leon XXXXX, reprezintă PVP ( a-pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria substanţelor stupefiante, neutilizate în scopuri medicale, masa substanţei stupefiante, neutilizate în scopuri medicale, masa substanţei stupefiante PVP (a- pirrolidinovalerophenone) constituie 32,585 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-40/1 din 06.02.2019, s-a stabilit că substanţele prezentate la examinare în 80 (optzeci) de fragmente de pachete din polimer incolor, depistate şi ridicate în rezultatul efectuării procesului -verbal de cercetare la faţa locului din str. Armenească, 42, mun. Chişinău, conţin PVP, care se referă la categoria substanţelor stupefiante. Cantitatea substanţei stupefiante- PVP constituie în total 41,73g. Subsecvent celor relatate, instanța de apel a respins ca fiind declarativă versiunea inculpatului precum că, a deschis geanta şi le-a arătat ce este în ea, însă, când a văzut pachetul cel negru s-a speriat şi l-a aruncat. La întrebarea ce se află în acel pachet a răspuns că nu ştie. Când pachetul a fost întredeschis a văzut în el o cutie neagră, s-a speriat şi a fugit, or, în cazul în care cu adevărat nu ştia ce se află în acel pachet, sau mai bine zis în cazul în care nu cunoştea că acolo sunt substanţe narcotice, atunci care era necesitatea de a lăsa genţile jos şi de a fugi, prin urmare, anume acţiunile inculpatului au convins colaboratorii de poliţie că, acesta deţinea şi transporta substanţe interzise. Mai mult ca atât, motivul stopării lui Basov Leon de către colaboratorii poliţiei, în stradă a constituit comportamentul inculpatului şi anume trezea suspecţii că, se afla în stare de ebrietate cauzată de substanţe stupefiante şi în urma suspecţiei de consumul drogurilor acesta a fost stopat pentru a fi supus controlului inopinat de către colaboratorii de poliţie din cadrul INP, iar ca reacţie acesta a încercat să se ascundă, 5 aruncând geanta de tip sportiv la pământ a început să fugă, dar care a fost stopat de către martorul Ceban Alexei de comun cu colegul acestuia, care au solicitat ajutor de la alte echipe, iar la faţa locului s-a prezentat echipajul MAI 9710, care ulterior au documentat cazul. De asemenea, instanţa de apel a susținut aprecierile primei instanțe cu privire la declaraţiile martorilor apărării, şi anume, că martorul Ciornaia Valeria, este prietena inculpatului, martorul Petroman Anna, este mama inculpatului, iar martorul Petroman Alexei a declarat că îl cunoaște pe inculpat de mic, astfel, aceștia sunt persoane apropiate inculpatului şi nu pot fi apreciate ca persoane dezinteresate în fondul cauzei, din care motiv prima instanță corect a apreciat critic declaraţiile acestora şi care întemeiat nu au fost puse la baza sentinţei de condamnare în privinţa lui Basov Leon. Latura subiectivă a infracţiunii comise de Basov Leon se caracterizează prin intenţie directă. Motivul infracţiuni se exprimă, în principal, în interesul material, iar scopul de înstrăinare a drogurilor este elementul obligatoriu. Astfel, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatului Basov Leon expus în cererea de apel precum că, lipsește scopul de înstrăinare, or, potrivit recomandărilor Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulaţia drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora şi a precursorilor, care la pct. 4 subpct. 16, indică expres că, intenţia de a înstrăina substanţele menţionate reprezintă dorinţa, planul unei persoane care declanşează acţiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înţelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc., astfel, instanţa de fond a stabilit cu certitudine că, Basov Leon a păstrat în geanta sa obiecte destinate pentru mărunţirea, cântărirea şi împachetarea substanţelor psihotrope, aceste obiecte fiind deţinute împreună cu cantitatea de 32,585 gr. de substanţă stupefiantă PVP şi cu 80 de pachete care conţin PVP în cantitate de 41,73 gr. În aceste condiții, instanța de apel a ajuns la concluzia că solicitările inculpatului sunt nejustificate, iar apelul declarat - nefondat, întrucât din ansamblul probelor administrate în cadrul urmăririi penale şi a examinării cauzei penale de instanţa de fond şi cea de apel rezultă că încadrarea juridică a faptelor inculpatului Basov Leon este una corectă şi fundamentată probatoriu, iar argumentele invocate în cererea de apel precum că, procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra că substanțele narcotice găsite în geanta lui Basov Leon urma să fie înstrăinate, or, latura subiectivă a infracţiunii a fost demonstrată cu lux de amănunte, mai mult conform probatoriului administrat se constată că, inculpatul înstrăina substanţe narcotice nu doar pe teritoriul Republicii Moldova dar și în Ucraina. 6 Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a indicat că prima instanţă corect a ținut cont de prevederile normelor penale și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă ținând cont de faptul că în privinţa inculpatului Basov Leon, nu au fost stabilite în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal careva circumstanțe care atenuează sau agravează situaţia, inculpatul este la prima abatere de la legea penală, cât şi faptul că, nu a recunoscut vinovăţia în comiterea infracţiunii imputate. De asemenea, la individualizarea pedepsei s-a ținut cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune deosebit de gravă. Totodată, la individualizarea pedepsei s-a ținut cont şi de caracterul prejudiciabil al faptei care este determinat de obiectul de atentare, de valoarea şi importanţa socială a acestuia şi anume de necesitatea contracarării şi combaterii traficului de droguri, protejarea vieţii şi sănătăţii tinerilor consumatori de droguri, precum şi prevenirea atragerii în reţeaua de consumatori a copiilor şi tinerilor care încă nu sunt dependenţi de droguri. În acord cu cele enunțate instanţa de apel a conchis că prima instanţă justificat l-a recunoscut vinovat pe Basov Leon în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal şi în baza acestei legi i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii sau exercita activităţi legate de circulaţia drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen de 4 (patru) ani. Cu privire la motivele invocate în cererea de apel a inculpatului Basov Leon, cât şi cererea avocatului Croitor Alexei în numele inculpatului Basov Leon, prezentată instanţei de apel la data de 11.05.2021, în partea ce vizează condițiile de detenție care afectează grav drepturile inculpatului garantate de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în perioada deţinerii în Penitenciarul nr. 13 Chişinău din data de 06.01.2019 până în prezent, instanța de apel le-a apreciat ca fiind parţial fondate, dat fiind că în speță se constată încălcarea drepturilor prevăzute de articolul 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Penitenciarul nr. 13 - Chişinău, unde a fost deţinut inculpatul Basov Leon cu statut de prevenit. Astfel, instanța de apel a subliniat că potrivit informației prezentate la data de 22.01.2021 nr. 7/C-22/21, administrația instituției penitenciare nr. 13 Chişinău a comunicat că, în Penitenciarul nr. 13-Chişinău, deţinutul Basov Leon s-a deţinut în următoarele perioade şi celule: -09.01.2019-11.01.2019, în celula 81, 12 paturi, 23,8 nr; - 11.01.2019-12.03.2019, în celula 125, 10 paturi,17,6 m2; -12.03.2019-26.03.2019, în celula 7 56, 12 paturi, 20 m2; -26.03.2019-17.08.2020, în celula 104, 18 paturi, 44,9 m2; -17.08.2020- prezent, în celula 100, 12 paturi, 25,8 m2. Conform Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 „Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnaţi”, pct. 464 se prevede că „Fiecare deţinut se asigură cu spaţiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătraţi, care trebuie să fie iluminat natural şi artificial, încălzit şi ventilat conform normativelor de construcţii.” În atare situaţie, detenţia inculpatului Basov Leon în Penitenciarul nr. 13 Chişinău a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției şi a atins pragul de severitate contrar legislaţiei, fiind calificată ca tratament inuman şi degradant. Articolul 385 al. (5) Cod de procedură penală prevede că, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condiţiile de detenţie, garantate de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Conform comunicatului nr. 22.01.2021 nr. 7/C-22/21, eliberat de ANP Penitenciarul nr. 13 Chişinău, raportate la datele dosarului penal, inculpatul Basov Leon, se află în detenţie din 09.01.2019 până la data pronunţării deciziei - 09.12.2021, însă, pe cazul dat, în arest preventiv inculpatul Basov Leon, s-a aflat de la data de (data reţinerii) până la data de 28.10.2019 (data pronunţării sentinţei), adică 294 zile de arest preventiv. Prin urmare, termenul de pedeapsă definitivă stabilit inculpatului Basov Leon de 8 ani închisoare în penitenciar de tip închis, urmează a fi redus cu 294 (două sute nouă zeci şi patru) zile. Totodată, la stabilirea pedepsei definitive, instanţa de apel s-a condus şi de prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal, potrivit cărora „timpul aflării persoanei sub arest preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculându-se o zi pentru o zi şi va include în termenul pedepsei timpul aflării inculpatului Basov Leon, în arest preventiv”. Termenul de executare a pedepsei lui Basov Leon urmează a fi calculat din 09.12.2021, cu includerea termenului aflării în stare de arest din 06.01.2019 până la 09.12.2021 (data pronunțării prezentei decizii). Cu privire la argumentele apelului privind dezacordul cu soluţia instanţei în partea ce ţine de încasarea cheltuielilor judiciare, Colegiul le va respinge ca nefondate, or, potrivit Legii nr. 316 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în vigoare din 09.02.2018, au fost operate modificări la art. 143 Cod procedură penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală a fost abrogat. În acest sens, instanţa de apel reiterează că, conform modificărilor operate prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 al. (2) Cod procedură penală, potrivit căruia: plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la al. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, prin urmare normele procedural penale nu 8 prevăd expres achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli legate de expertiza judiciară. Prin urmare, instanţa de apel a reţinut că, la caz, au fost efectuate mai multe rapoarte de expertiză şi anume: raportul de expertiză judiciară chimică nr. 34/12/1-R- 42 din 07.01.2019, costul căreia constituie 1 680 lei (Vol. I, f.d. 57-61), raportul de expertiză judiciară nr. 34/12-1-R-40/2 din 21.01.2019, costul căreia constituie 1680 lei (Vol. I, f.d. 69- 75), raportul de expertiză judiciară chimică nr. 34/12-1-R-40/1 costul căreia constituie 6 300 lei (Vol. I, f.d. 84-92), raportul de expertiză judiciară dactiloscopică nr. 34/12-1-R-149 din 31.01.2019, costul căreia constituie 1 600 lei (Vol. I, f.d. 106-118) şi raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-335 costul căreia constituie 3150 lei, iar în total, costul expertizelor constituie 14 410 lei. În acest sens, instanța de apel a menționat ca fiind justificată soluţia primei instanțe în această parte şi întemeiat a fost admisă solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpatul Basov Leon a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă totală de 14 410 lei, or, potrivit normelor legale menţionate supra cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, urmează a fi trecute în contul inculpatului, deoarece potrivit art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanţelor ce pot avea importanţă probatorie pentru cauza penală sânt necesare cunoştinţe specializate în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei, meşteşugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea cunoştinţe specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea părţilor, de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, precum şi din oficiu de către organul de urmărire penală. Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a admis cererea de apel înaintată de inculpatul Basov Leon, cu casarea parțială a sentinţei în partea stabilirii pedepsei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanţă de apel în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, apărătorul menționează că instanța de apel urma să ia în calcul declarațiile inculpatului făcute în ședința de judecată prin care angajații instituției penitenciare au aplicat un tratament inuman și degradant față de inculpat, deoarece în prezent plângerea inculpatului se află în examinare la Procuratura Chişinău, oficiul Centru, astfel este cert că aprecierea probelor dată de instanța de apel este una incertă. 9 De asemenea, subliniază că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, or, termenul pedepsei urma a fi micșorat cu 1068 de zile.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu actele cauzei și ținând cont de opinia expusă în referință de către procuror, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de drept şi de fapt expuse în contextul ce urmează. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanţei de apel, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar şi se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluţia de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanţa este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanţă de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţă, la această etapă a procedurilor. Din textului recursului declarat problema dedusă judecății în respectiva cauză vine în raport cu aprecierea probelor și aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, sub aspectul reducerii pedepsei penale aplicate inculpatului. În acest sens, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că alegațiile avocatului în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală sunt veridice și fac obiectul casării parțiale a deciziei recurate, fiind incident temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume ,,hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia și instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei”, iar în partea aprecierii eronată a probelor de către instanța de apel, Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel micșorând pedeapsa aplicată inculpatului nu indică în partea descriptivă a deciziei formula de calcul cu care a operat și care a dus la micșorarea pedepsie cu 294 de zile. Or, instanța de apel urma să indice cu precizie calculul efectuat, temeiurile care au dus la micșorarea pedepsei și documentele care confirmă rațiunea reducerii pedepsei. Astfel, instanța de apel la micșorarea termenului pedepsei ține cont informația prezentată de administrația instituției penitenciare nr. 13 Chișinău din 22.01.2021 nr. 7/C-22/21, care denotă că inculpatul se deține până la data comunicatului în celula 100 care are 12 paturi la 25 m2, ceia ce confirmă că inculpatul în continuare se deținea în condiții inumane și degradante, or, standardul fiind de 4 m2 de spațiu locativ per deținut. 10 Așadar, verificând legalitatea deciziei instanţei de apel sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că această instanţă, la examinarea apelului în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, în acest sens. Instanţa de recurs reține că, prima instanţă a indicat în dispozitivul sentinței că ,,Măsura preventivă aplicată inculpatului - arest preventiv- se menține până la intrarea sentinței în vigoare”. Prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, stipulează că în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Instanța de apel a admis în parte apelul inculpatului, a casat parţial sentința, în partea reducerii pedepsei în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală şi a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care în temeiul articolului 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă pedeapsa stabilită inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 09.01.2019 (data reținerii) până la data de 28.10.2019 (data pronunțării sentinței) cu 294 zile. Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel a redus pedeapsa stabilită inculpatului pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 în calitate de prevenit pentru perioada 09.01.2019 - 28.10.2019, însă eronat a aplicat prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal (se calculează o zi pentru o zi) pentru perioada de la pronunțarea sentinței până la pronunțarea deciziei, perioadă în care inculpatului, conform sentinței, i-a fost menținută măsura preventivă - arestul preventiv. Subsecvent, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate alegațiile apărării prin care susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, or, la etapa recursului ordinar, instanța nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanţa de fond şi, după caz, de instanţa de apel. Astfel, critica adusă de către apărătorul Croitor Alexei referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel şi careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanţa de apel pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu şi, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor de apel. 11 O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de către instanţa de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluţia dată de prima instanţă. Or, în cazul în care instanţa de fond şi-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părţilor să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanţă (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanţei”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor şi probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deşi este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franţei, Van de Hurk c. Ţărilor de Jos). Totodată, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiată alegația apărării precum că instanța de apel urma să ia în calcul că se află spre examinare în procuratura plângerea inculpatului împotriva acțiunilor angajaților instituției penitenciare unde se află sub arest, or, recursul nu conține careva anexe/documente care să confirme aceste alegații. Mai mult decât atât, afirmațiile inculpatului precum că a fost supus relelor tratamente în instituția penitenciară unde se deține, face obiectul unei alte cauze penale, astfel, instanța de apel nu comis careva erori sub acest aspect. Așadar, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu stabilirea stării de fapt precum și încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpat, mai mult hotărârea în această parte cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia. Însă, instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată în partea micșorării pedepsei penale în temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, astfel, așa precum am menționat mai sus, Colegiul penal lărgit casează parțial decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În concluzie, Colegiul penal lărgit susține că, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare şi limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit şi în strictă conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, să verifice şi să aprecieze probele administrate în acest sens, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau 12 inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă şi promptă a cauzei ținând cont de motivele expuse în pct. 9 al prezentei decizii și să indice cu suficientă claritatea formula de calcul pentru a pronunța o hotărâre legală şi întemeiată în această parte, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în partea aplicării prevederilor alin. (5) al art. 385 din Codul de procedură penală, în cauza penală în privinţa lui Basov Leon XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Pronunțată integral la 10 august 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Ion Guzun Liliana Catan Iurie Diaconu Victor Boico 13