CASE OF KHIMCHAK AND BILYK v. UKRAINE

CAUZUL CIM SECȚIUNII DE KHIMCHAK ȘI BILYK v. UKRAINE (Aplicații nr. 4565/14 și 42209/15) HOTĂRÂREA STASBOURG 10 iunie 2021 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Khimchak și Bilyk v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Stéphanie Mourou-Vikström, președinte, Jovan Ilievski, Mattias Guyomar, judecători, și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 20 mai 2021, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Ucrainei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat. Guvernul Ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de detenție ilegală și au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. HOTĂRÂREA PRIVIND DECLARAȚII , având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 5 § 1 din Convenție Reclamanții se plângeau în principal de detenția ilegală, în mod expres sau substanțial, la art. 5 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: art. 5 § 1 „1. Toată lumea are dreptul la libertate și la securitatea persoanei. Nimeni nu va fi privat de libertate în afară de următoarele cazuri și în conformitate cu o procedură prevăzută de lege: ... (c) arestarea sau detenția legală a unei persoane efectuate în scopul de a-l aduce în fața autorității juridice competente pe suspectul rezonabil de a fi comis o infracțiune sau atunci când este considerat rezonabil necesar pentru a preveni comiterea unei infracțiuni sau a fugi după ce a făcut-o;” Curtea reiterează că art. 5 din Convenție este, împreună cu articolele 2, 3 și 4, în primul rang al drepturilor fundamentale care protejează securitatea fizică a persoanei fizice și, astfel, importanța sa este primordială. Scopul principal al acestuia este prevenirea privațiilor arbitrare sau nejustificate de libertate (a se vedea Buzadji c. Republica Moldova [GC], nr. 23755/07, § 84, CEDO 2016 (extracte), cu alte referințe. În cazul în care „legitimitatea” de deținere este în cauză, inclusiv întrebarea dacă „o procedură prevăzută de lege” a fost respectată, Convenția se referă în esență la dreptul național și stabilește obligația de a se conforma normelor de fond și procedurale acestora. Cu toate acestea, respectarea dreptului național nu este suficientă: art. 5 § 1 prevede, în plus, că orice privare de libertate ar trebui să fie în conformitate cu scopul de a proteja persoana de arbitrare (a se vedea S., V. și A. c. Danemarca [GC], nr. 35553/12, 36678/12 și 36711/12, § 74, 22 octombrie 2018, cu alte referințe). În cazul principal al Ruslan Yakovenko c. Ucraina , (n. 5425/11, §§ 68-70, 4 iunie 2015) Curtea a constatat o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din prezentul caz (a se vedea tabelul apendice). 10. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, detenția reclamanților nu a fost în conformitate cu art. 5 § 1 din Convenție. 11. În consecință, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 5 § 1 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLICAT-LAW 12. Reclamanții au prezentat alte plângeri în temeiul articolului 5 §§ § 3 și 4 din Convenție, care au susținut, de asemenea, chestiuni în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat). (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv. În consecință, acestea trebuie să fie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie, de asemenea, încălcări ale Convenției în lumina constatărilor sale în Kharchenko c. Ucraina (n. 40107/02, § 86, 10 februarie 2011) și Korban c. Ucraina nr. 26744/16, §§ 158-81, 4 iulie 2019). În cererea nr. 42209/15, reclamantul a formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție (în ceea ce privește perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 26 februarie 2015), art. 5 § 3 din Convenție și art. 13 din Convenție. 14. Curtea consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile pe care le-a făcut-o sunt de competență, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocolele sale. În consecință, această parte a cererii nr. 42209/15 trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 16. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Malyk c. Ucraina). , nr. 37198/10, 29 ianuarie 2015), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat și respinge orice creanțe suplimentare pentru o justă satisfacție ridicată de către solicitanți. 17. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, Curtea, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declară plângerile privind detenția ilegală și celelalte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum se prevede în tabelul adăugat, admisibile și restul cererii nr. 42209/15 inadmisibil; că aceste plângeri dezvăluie încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție privind detenția ilegală; deține că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); Detenții (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 10 iunie 2021, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Stéphanie Mourou-Vikström Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice Lista cererilor de plângere în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție (închidere ilegală) nr. Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Denumirea și locația reprezentantului Perioada de detenție ilegală Deficiențe specifice Hotărârea internă relevantă Alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile per cerere (în euro) [2] 4565/14 19/12/2013 Igor Stepanovych KHIMCHAK 1968 Mykhaylo Oleksandrovych Tarakkalo Kyiv Mytsyk Oleg Volodymyrovych Lviv de la 4/12/2013 la 5/12/2013 a întârziat eliberarea ( Ruslan Yakovenko c. Ucraina , nr. 5425/11 , §§ 68-70, ECHR 2015) niciunul Art. 5 (3) - lipsa de motive relevante și suficiente de detenție – detenție în reținere de la 6/06/2013 la 4/12/2013, fragilitate a motivelor angajate de instanțe. 2.600 250 42209/15 21/08/2015 Oleg Mykolayovych BILYK 1981 Oleg Viktorovych Gurich Kyiv de la 27/02/2015 la 02/03/2015 a întârziat eliberarea ( Ruslan Yakovenko c. Ucraina , nr. 5425/11 , §§ 68-70 , CEDH 2015 ) Art. 5 alin. (4) - lungimea excesivă a controlului judiciar al detenției - apelurile reclamantului împotriva ordinilor de detenție din 22/09/2014, 19/11/2014 și 03/02/2015 au fost luate în considerare numai la 31/10/2014, 13/01/2015 și, respectiv, 27/02/2015, adică de la 24 de zile la aproape două luni de la reexaminarea apelului și, prin urmare, excesiv. 2,340 [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților. [2] În plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.

FIFTH SECTION

CASE OF KHIMCHAK AND BILYK v. UKRAINE

(Applications nos. 4565/14 and 42209/15)

JUDGMENT

STRASBOURG

10 June 2021

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Khimchak and Bilyk v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Stéphanie Mourou-Vikström,

President,

Jovan Ilievski,

Mattias Guyomar,

judges,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 20 May 2021,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in applications against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the applications.

THE FACTS

3.

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

4.

The applicants complained of the unlawful detention. They also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 1 of the Convention

6.

The applicants complained principally of the unlawful detention. They relied, expressly or in substance, on Article 5 § 1 of the Convention, which reads as follows:

Article 5 § 1

“1. Everyone has the right to liberty and security of person. No one shall be deprived of his liberty save in the following cases and in accordance with a procedure prescribed by law:

...

(c) the lawful arrest or detention of a person effected for the purpose of bringing him before the competent legal authority on reasonable suspicion of having committed an offence or when it is reasonably considered necessary to prevent his committing an offence or fleeing after having done so;”

7.

The Court reiterates that Article 5 of the Convention is, together with Articles 2, 3 and 4, in the first rank of the fundamental rights that protect the physical security of the individual, and as such its importance is paramount. Its key purpose is to prevent arbitrary or unjustified deprivations of liberty (see

Buzadji v. the Republic of Moldova

[GC], no. 23755/07, § 84, ECHR

2016 (extracts), with further references).

8.

Where the “lawfulness” of detention is in issue, including the question whether “a procedure prescribed by law” has been followed, the Convention refers essentially to national law and lays down the obligation to conform to the substantive and procedural rules thereof. Compliance with national law is not, however, sufficient: Article 5 § 1 requires in addition that any deprivation of liberty should be in keeping with the purpose of protecting the individual from arbitrariness (see

S., V. and A. v. Denmark

[GC], nos.

35553/12, 36678/12 and 36711/12, § 74, 22 October 2018, with further references).

9.

In the leading case of

Ruslan Yakovenko v. Ukraine

, (no. 5425/11, §§

68-70, 4 June 2015) the Court found a violation in respect of issues similar to those in the present case (see the appended table).

10.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicants’ detention was not in accordance with Article 5 § 1 of the Convention.

11.

It follows that these complaints are admissible and disclose a violation of Article 5 § 1 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

12.

The applicants submitted other complaints under Article 5 §§ 3 and 4 of the Convention which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its findings in

Kharchenko v.

Ukraine

(no.

40107/02, §

86, 10 February 2011) and

Korban v.

Ukraine

(

no. 26744/16, §§ 158-81, 4 July 2019).

REMAINING COMPLAINTS

13.

In application no.

42209/15, the applicant also raised other complaints under Article 5 § 1 of the Convention (as regards the period from 1 April 2014 to 26 February 2015), Article 5 § 3 of the Convention and Article 13 of the Convention.

14.

The Court considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles

34 and

35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

It follows that this part of application no.

42209/15 must be rejected in accordance with Article

35

§

4 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

15.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

16.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Malyk v. Ukraine

, no. 37198/10, 29

January 2015), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table and rejects any additional claims for just satisfaction raised by the applicants.

17.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

the complaints concerning the unlawful detention and the other complaints under well-established case-law of the Court, as set out in the appended table, admissible and the remainder of application no.

42209/15 inadmissible;

Holds

that these complaints disclose a breach of Article 5 § 1 of the Convention concerning the unlawful detention;

Holds

that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see appended table);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 10 June 2021, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Stéphanie Mourou-Vikström

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of applications raising complaints under Article 5 § 1 of the Convention

(unlawful detention)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Period of unlawful detention

Specific defects

Relevant domestic decision

Other complaints under well-established case-law

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage per applicant

(in euros)

[1]

Amount awarded for costs and expenses per application

(in euros)

[2]

4565/14

19/12/2013

Igor Stepanovych KHIMCHAK

1968

Mykhaylo Oleksandrovych Tarakhkalo

Kyiv

Mytsyk

Oleg Volodymyrovych

Lviv

from 4/12/2013 to 5/12/2013

delayed release (

Ruslan Yakovenko v.

Ukraine

, no.

5425/11, §§

68-70, ECHR 2015)

none

Art. 5 (3) - lack of relevant and sufficient reasons for detention – detention on remand from 6/06/2013 to 4/12/2013, fragility of the reasons employed by the courts.

2,600

250

42209/15

21/08/2015

Oleg Mykolayovych BILYK

1981

Oleg Viktorovych Gurich

Kyiv

from 27/02/2015 to 02/03/2015

delayed release (

Ruslan Yakovenko v.

Ukraine

, no.

5425/11, §§

68-70, ECHR 2015)

none

Art. 5 (4) - excessive length of judicial review of detention - the applicant’s appeals against detention orders of 22/09/2014, 19/11/2014 and 03/02/2015 were considered only on 31/10/2014, 13/01/2015 and 27/02/2015 respectively, that is from 24 days to almost two months per the appeal review and thus excessive.

2,340

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.

[2]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.