Decizia nr. 1061/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 744/2023 a Curții de Apel Timișoara

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cauzei și hotărârea primei instanțe Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara - secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2022, la 01 martie 2022, reclamanta B. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat anularea notificării nr. x/02.08.2021, transmisă de către CNAS la data de 02.08.2021, prin care au fost comunicate datele în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului II 2021; anularea adresei nr. x/26.08.2021, prin care CNAS a răspuns contestației administrative formulate de reclamantă.

Prin sentința civilă nr. 744 din 13 decembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea, dispunând anularea parțială a notificării nr. x/02.08.2021, emisă de CNAS, în sensul excluderii sumei de 198.457,06 RON din totalul valoric al consumul centralizat de medicamente atribuit B. A. S.A. pentru trimestrul II al anului 2021, precum și adresa nr. x/26.08.2021 de răspuns la contestația administrativă a reclamantei, în privința acestei sume. A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 275 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, proporțional cu partea de acțiune admisă. 2. Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei hotărâri, recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a formulat recurs, întemeiat pe motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., solicitând casarea sentinței recurate, și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă arătat că prima instanță a pronunțat sentința bazându-se exclusiv pe concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, fără să țină seama de prevederile art. 1 și art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 și de normele de punere în aplicare cuprinse în Anexa Ordinului nr. 1058/2015, din care, în esență, reiese că valorile consumului de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) și din bugetul Ministerului Sănătății, comunicate de CNAS reclamantei, se stabilesc pe baza raportărilor transmise și asumate sub semnătură electronică de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele.

A mai susținut că diferențele de valori la care fac referire expertul judiciar și instanța de fond nu privesc erori de calcul, ci provin din nedepunerea unor înscrisuri de către furnizorii de servicii medicale și medicamente, iar situația extrasă din Sistemul Informatic Unic Integrat referitoare la codurile CIM aparținând reclamantei, contestată de aceasta, trebuia coroborată cu lista medicamentelor din portofoliul propriu, depusă de reclamantă la CNAS și cu dovada decontării consumului de medicamente în perioada de referință. O altă critică a vizat obligația impusă recurentei-pârâte la suportarea cheltuielilor de judecată, care, în opinia părții, este nejustificată în raport cu dispozițiile art. 451 și 452 din Codul de procedură și cu jurisprudența CEDO (cauza Lungoci împotriva României).

Intimata-reclamantă B. A., legal citată, nu a formulat întâmpinare. 3. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând hotărârea atacată, în raport cu motivele invocate prin recurs, cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat. Actul administrativ supus controlului pe calea contenciosului administrativ în temeiul art. 6 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 este notificarea nr. x/02.08.2021, prin care CNAS i-a comunicat intimatei-reclamante valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, modalitatea de stabilire și calcul al contribuției clawback conform art. 3 7 și art. 5 alin. (3) din O.U.G.

nr 77/2011, în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției aferente Trimestrului II al anului 2021. Unicul motiv pentru care instanța de fond a anulat parțial notificarea în litigiu a fost acela că prin proba cu expertiză contabilă, efectuată în cauză în vederea analizării, printre altele, a existenței sau nu, prin sondaj, a consumului în trimestrul II 2021, a rezultat existența unei diferențe de 198.457,06 RON în plus față de totalul valoric real al consumul centralizat de medicamente atribuit B. A. S.A. pentru trimestrul II al anului 2021. Fără a intra în chestiuni de apreciere a probelor, care depășesc limitele controlului de legalitate ce poate fi exercitat în recurs, conform art. 483 alin. (3) din C. proc.

civ., Înalta Curte constată că această soluție, bazată exclusiv pe o probă în care, conform celor reținute în motivarea sentinței, verificarea s-a făcut prin sondaj, pe baza unor coduri CIM selecționate în scopul efectuării expertizei, iar nu pe baza documentelor întocmite în cadrul procedurilor prevăzute de O.U.G. nr. 77/2011, nu ține seama de cadrul normativ aplicabil în materie și trecut prin filtrul controlului de constituționalitate (e.g. Decizia nr. 484/2014, Decizia nr. 789/2015). În acest sens, Înalta Curte reține că art. 1 din O.U.G.

nr. 77/2011 instituie obligația deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor (DAPP), direct sau prin reprezentanții legali ai acestora, de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, contribuțiile trimestriale calculate conform ordonanței de urgență.

Articolul 3 din O.U.G. nr. 77/2011 instituie o formulă de calcul fundamentată pe valoarea consumului de medicamente suportate, potrivit legii, din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și din bugetul Ministerului Sănătății (MS), consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, iar în temeiul alin. (5) din articolul respectiv, prin valoarea vânzărilor se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Prin raportare la art. 1 și art. 5 alin. (4) și (7) din același act normativ, noțiunea de "consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție" se definește ca acel consum aferent vânzărilor portofoliului fiecărui DAPP și vizează consumul centralizat de medicamente suportat din FNUASS și din bugetul MS înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, respectiv consumul raportat de farmacii, unitățile sanitare cu paturi și centre de dializă care include adaosuri comerciale și TVA. Fiind configurată de legiuitor în scopul asigurării sustenabilității sistemului public de sănătate din perspectivă financiară și de aceea această contribuție se raportează la valoarea decontată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Valoarea consumului de medicamente aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, adică a medicamentelor suportate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este valoarea finală la care medicamentele ajung la pacienți prin farmacii spitale și centre de dializă, iar listele cu medicamentele pentru care se datorează contribuția trimestrială sunt cele întocmite de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor prevăzute, care au obligația să le depună la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în condițiile prevăzute la art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011. La rândul lor, conform art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011 farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente raportează consumul de medicamente, casele de asigurări de sănătate raportând mai departe CNAS consumurile astfel centralizate.

CNAS centralizează consumul de medicamente și îl comunică DAPP. În plus față de consumurile individuale, CNAS determină și valoarea consumului total trimestrial în vederea determinării valorii procentului "p", în funcție de valoarea de compensare a medicamentelor. În acest context normativ, instanța de control judiciar constată că soluția de admitere a acțiunii a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept material invocate în recurs, fiind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., 4. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 496 din C. proc.

civ., Înalta Curte va admite calea de atac, va casa în întregime sentința atacată și, rejudecând cauza, va respinge ca nefondată acțiunea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 744 din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Timișoara - secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, rejudecând cauza: Respinge acțiunea formulată de reclamanta B. A. S.A., ca nefondată. Definitivă. Pronunțată astăzi, 27 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.