CASE OF KOLOS v. UKRAINE

CAUZUL CU JUGAMENTULUI STRASBOURG 2 decembrie 2021 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Kolos c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), în calitate de comitet compus din: LÄtif Hüseynov, Președinte, Lado Chanturia, Arnfinn Bårdsen, judecători și Viktoriya Maradudina, acționând Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 10 noiembrie 2021, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cauza a fost inițiată într-o cerere împotriva Ucrainei depusă la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (“Convenția”) la 27 decembrie 2020. Guvernul ucrainean (“Convenția”) Guvernul” a primit notificarea cererii. FACTELE Detaliile și informațiile aplicabile cererii reclamantului sunt prezentate în tabelul anexat. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a detenției anterioare. De asemenea, el a formulat alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. Reclamantul s-a plâns în principal că detenția sa preventivă a fost indemanată de mult timp, iar el se bazează pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „3. Oricine arestat sau reținut în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) (c) din prezentul articol este ... dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare a procesului. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții care trebuie să apară pentru judecată.” Curtea observă că principiile generale referitoare la dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare a procesului, astfel cum sunt garantate de art. 5 § 3 din Convenție, au fost declarate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Kudła v. Polonia [GC], nr. 30210/96, § 110, CEDH 2000 XI, și McKay v. Regatul Unit [GC], nr. 543/03, §§ 41-44, CEDH 2006 X, cu alte referințe). În cazurile principale ale Kharchenko v. Ucraina, nr. 40107/02, §§ 79-81, 10 februarie 2011, și Ignatov v. Ucraina, nr. 40583/15, §§ 38-42, 15 decembrie 2016, Curtea a constatat deja o încălcare a unor chestiuni similare cu cele din acest caz. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, lungimea deținerii anterioare a reclamantului a fost excesivă. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 5 § 3 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZAT-LAW 10. Reclamantul a prezentat alte plângeri care au susținut, de asemenea, chestiuni în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat). (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv, în consecință, trebuie să fie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie, de asemenea, o încălcare a Convenției, având în vedere concluziile sale din Nechay c. Ucraina, nr. 15360/10, §§ 67-71, 1 iulie 2021. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 11. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 12. Legea (a se vedea, în special, Ignatov, citată mai sus, § 57), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul anexat. 13. Curtea consideră oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. deține că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenție privind lungimea excesivă a detenției anterioare; deține că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale efectuate în limba engleză și notificate în scris la 2 decembrie 2021, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție (lungimea excesivă a detenției preliminare) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Perioada de detenție Durere a detenției Defecte specifice Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Valoarea acordată pentru pecuniar și moral per reclamant (în euro) [1] 4902/20 27/12/2020 Vladimir Vasilyevich KOLOS 1974 11/01/2018 în așteptare Mai mult de 3 ani și 9 luni de fragilitate a motivelor utilizate de instanțe; utilizarea ipotezelor, în absența oricăror baze de dovezi, a riscurilor de abscondare sau de obstrucționare a justiției; nu a evaluat situația personală a reclamantului reducând riscurile de recidivare, de încalcare sau de abscondare Art. 6 alin. (1) - lungimea excesivă a procedurilor penale - 11/01/2018 - în așteptare, 1 nivel de jurisdicție 3.100 [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului.

FIFTH SECTION

CASE OF

KOLOS v. UKRAINE

(Application no. 49002/20)

JUDGMENT

STRASBOURG

2 December 2021

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Kolos v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Lətif Hüseynov,

President,

Lado Chanturia,

Arnfinn Bårdsen,

judges,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 10 November 2021,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 27 December 2020.

2.

The Ukrainian Government (“the

Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

3.

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

4.

The applicant complained of the excessive length of his pre-trial detention. He also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5

§

3 OF THE CONVENTION

5.

The applicant complained principally that his pre-trial detention had been unreasonably long. He relied on Article

5

§

3 of the Convention, which reads as follows:

Article

5

§

3

“3.

Everyone arrested or detained in accordance with the provisions of paragraph

1

(c) of this Article shall be ... entitled to trial within a reasonable time or to release pending trial. Release may be conditioned by guarantees to appear for trial.”

6.

The Court observes that the general principles regarding the right to trial within a reasonable time or to release pending trial, as guaranteed by Article

5 §

3 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities,

Kudła v.

Poland

[GC], no.

30210/96, § 110, ECHR 2000

‑

XI, and

McKay v. the United Kingdom

[GC], no. 543/03, §§ 41-44, ECHR 2006

‑

X, with further references).

7.

In the leading cases of

Kharchenko v. Ukraine,

no. 40107/02,

§§ 79-81, 10

February 2011, and

Ignatov v. Ukraine,

no. 40583/15,

§§ 38-42, 15

December 2016, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

8.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the applicant’s pre-trial detention was excessive.

9.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

5 §

3 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

10.

The applicant submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose a violation of the Convention in the light of its findings in

Nechay v. Ukraine,

no. 15360/10, §§ 67-71, 1 July 2021.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

11.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

12.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Ignatov,

cited above, § 57), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.

13.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the application admissible;

Holds

that this application discloses a breach of Article

5

§

3 of the

Convention concerning the excessive length of pre-trial detention;

Holds

that there has been a violation of the Convention as regards the

other complaints raised under well-established case-law of the Court (see appended table);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points

Done in English, and notified in writing on 2 December 2021, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Lətif Hüseynov

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 5 § 3 of the Convention

(excessive length of pre-trial detention)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Period of detention

Length of detention

Specific defects

Other complaints under

well-established

case-law

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary per applicant

(in euros)

[1]

49002/20

27/12/2020

Vladimir Vasilyevich KOLOS

1974

11/01/2018

pending

More than 3 years and 9 months

fragility of the reasons employed by the courts;

use of assumptions, in the absence of any evidentiary basis, of the risks of absconding or obstructing justice;

failure to assess the applicant’s personal situation reducing the risks of re-offending, colluding or absconding

Art. 6 (1) - excessive length of criminal proceedings - 11/01/2018 - pending, 1 level of jurisdiction

3,100

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.