AFFAIRE ABDOLKHANI ET KARIMNIA CONTRE LA TURQUIE ET 9 AUTRES AFFAIRES
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt
AFFAIRE ABDOLKHANI ET KARIMNIA CONTRE LA TURQUIE ET 9 AUTRES AFFAIRES (CtEDO, 2021)
Rezoluția CM/ResDH(20211)419 Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului 10 cauze împotriva Turciei (adoptată de Comitetul miniștrilor la 8 decembrie 2021, cu ocazia celei de a 1420-a ședințe a Delegaților Miniștrilor) Cerere nr. Cauza Hotărârea Definitivului la 30471/08 ABDOLKHAN 13/09/2017 21896/08 Z.N.S 19/01/2010 28/06/2010 12717/08 AHMADPour 15/06/2010 22/1/2010 15916/09 DBOUBA 13/07/2010 36370/08 KESHM Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului în aceste cazuri și încălcările constatate în cadrul procedurilor de expulzare și extrădare care privesc în principal: - absența unor dispoziții legale precise de stabilire a procedurii de ordonare și prelungire a detenției în vederea expulzării și extrădării și de stabilire a termenelor de detenție [încălcare a art. 5 alin. (1) ]; - lipsa comunicării/comunicării cu celeritate a motivelor pentru deținerea reclamanților [încălcarea art. 5 alin. (2) ]; - incapacitatea sistemului juridic turc de a oferi reclamanților o cale de atac care să le permită obținerea unui control judiciar în termen scurt al legalității deținerii lor și de a fi despăgubiți în acest sens (încălcarea art. 5 alin. (4) și (5)); - tratamente inumane sau degradante ale reclamanților din cauza condițiilor lor de detenție și a absenței unei căi de atac efective în această privință (încălcarea art. 3 și 13) - incapacitatea autorităților naționale de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor reclamanților conform cărora aceștia ar fi expuși unui risc real de tratament contrar art. 3, dacă ar fi returnați în țara lor și lipsa unei proceduri legale care să ofere garanții împotriva expulzării ilegale (încălcarea art. 3) ; lipsa de a oferi reclamanților o cale de atac eficientă și accesibilă în legătură cu plângerile lor, întrucât o cerere de anulare a unei expulzări nu avea efect suspensiv automat (încălcarea articolului 13); - durata excesivă a procedurii penale împotriva reclamantului și absența unei căi de atac efective prin care ar fi putut contesta această durată [încălcare a art. 6 alin. (1) și (13) în cauza Ademovic (28523/03) ]; reamintind obligația statului pârât, în temeiul art. 46 alin. (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile statului pârât, dacă este cazul, a unor măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației respective După examinarea bilanțului de acțiune transmis de guvern indicând măsurile adoptate în vederea executării hotărârilor, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(20211)1288, care a luat act cu satisfacție de adoptarea Legii privind străinii și protecția internațională (Legea nr. 6458), care a intrat în vigoare la 11 aprilie 2014, care a remediat lacunele dreptului turc privind deținerea resortisanților străini în cadrul controalelor imigrației, oferind un temei juridic pentru această detenție și stabilind, de asemenea, un mecanism de control al legalității sale; a luat, de asemenea, act de jurisprudența Curții Constituționale turce și de deciziile instanțelor administrative transmise care permit părților să primească despăgubiri pentru deținerea lor ilegală de către instanțele administrative În plus, observând cu satisfacție că legea nr. 6458 stabilește proceduri clare pentru expulzarea resortisanților străini, precum și controlul judiciar al interdicțiilor de expulzare cu efect suspensiv automat; În plus, observând cu satisfacție adoptarea Legii privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (Legea nr. 6706) la 5 mai 2016 de stabilire, printre altele, a unor dispoziții detaliate privind procedurile de extrădare și detenție în așteptarea extrădării; luând act de adoptarea Regulamentul privind înființarea, gestionarea, funcționarea, externalizarea și inspecția centrelor de primire și de cazare și a centrelor de deplasare (din 22 aprilie 2014) care prevede norme și proceduri detaliate pentru înființarea și funcționarea acestor spații; Constatând că cererile în aceste cauze au fost depuse în fața Curții între 25 octombrie 2007 și 5 octombrie 2012 și că niciuna dintre cererile în aceste cauze nu se referă la aplicarea legilor nr. 6458 și 6706; observând, de asemenea, că problema punerii în aplicare a Legii nr. 6458 va continua să fie examinată în cauza G.B. și altele (4633/15) și că închiderea prezentelor cauze nu aduce atingere evaluării pe care Comitetul o va face în această privință; reamintind că aspectele legate de durata excesivă a procedurilor și de lipsa unei căi de atac efective în această privință au fost examinate în cadrul grupului de afaceri Ormanc DECLARĂ că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cauze și a stat la baza examinării.